Page 20 - Drumul_socialismului_1976_09
P. 20
t*ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI
CINCINALUL REVOLUŢIEI* TEHNICO ŞTIINŢIFICE s
superioară ■ eficienţă sporita ■ ordine şi disciplină
In i
doara
Calitatea producţiei — obiectiv central ză, a<
bători:
spro i
spre
sideru
al întregii activităţi economice Si des
bit toi
direct,
tr-o s
In activitatea Comitet-uiM muni alte sectoare, în loc să stea de şi conducătorii tehnici ai procesu tuziasi
cipal de partid Deva şi, implicit, veghe asupra calităţii pe fluxul de lui de producţie. festiv.!
a consiliului municipal de contrai fabricaţie, la locurile „cheie", pen Analiza amplă efectuată în cale mitetu
şuiul
muncitoresc al activităţii economi tru a preveni din timp o consta două unităţi asupra calităţii pro La 1
ce şi sociale, grija pentru asigu tare în fanai tardivă, anume că s-a ducţiei în şedinţele comune ale ehinat;
rarea calităţii producţiei ocupă un produs o Imarfă de calitate infe comitetelor de partid şi consiliilor vut I<
loc central. Sub directa îndrumare rioară sau chiar un rebut. Putem oamenilor muncii, concluziile şi în Despre
a biroului Comitetului municipali aprecia, la fel, că otît ld Ţesăto- văţămintele desprinse, au pus faţă Ioc ir
de partid, cu sprijinul lucrători ria de mătase, cit şi la I.M.C. în faţă situaţia existentă ou ce care I
lor din cadrul Inspectoratului ju Deva, este insuficientă preocuparea rinţele majore ridicate de partid despre
stau î
deţean de stat pentru controlul pentru pregătirea şi instruirea lu în acest domeniu. Programele de revoiu
calităţii producţiei şi altor cadre crătorilor din compartimentele măsuri cuprinzătoare adoptate, tova ră
de specialitate se organizează, cu C.T.C. Desigur, această situaţie a rec ton
regularitate, a-cţiuni de analiză, impus luarea de măsuri ferme din munca organizatorică şi politică a nlcii i
control şi îndrumare în toate uni partea comitetelor de partid şi comuniştilor vor duce la o mobi rnatiiU
călit, '
tăţile economice. De fapt, cu pri conducerilor ambelor unităţi. lizare integrală a potenţialului un Ir,
material şi uman de care dispun
lejul adunărilor generale din luna Cum se gospodăreşte materia aceste colective, în vederea ridică
august, toate organizaţiile de partid primă, ce se întîmplă pe fluxul de rii calitative a întregii activităţi.
din unităţile de producţie şi pres fabricaţie pentru asigurarea cali Dupi
taţii de servicii au analizat stadiul tăţii produsului ? Cu toate greută IULIU HANKE nedoai
programului de măsuri privind îm ţile ou care s-au confruntat aces- snociai
bunătăţirea calităţii produselor şi te întreprinderi rin probleme de vicepreşedinte rilor <i
serviciilor. aprovizionare cu materii prime, al Consiliului municipal Deva na.
în mod distinct în această pe- unele lipsuri se puteau preveni. de control muncitoresc artişti,
taraful
rioadă, în lumina sarcinilor trasa- Da I.M.C., de regulă, la recepţia al activităţii economice C.S. Hunedoara, atelierul mecanl că II. Lăcătuşii Petru Costea şi Lu listii r
te de conducerea partidului şi in- cimentului se face doar proba de dovic Eoth montează paleţi la banda de aglomerare. Ei s-au evidenţiat zică r
dicatiilor primite din partea Birou- priză, restul de determinări fizico şi sociale în acest an lună de lună In întrecerea socialistă. de ele
a,,,™ rw„;„descăr
lui Comitetului judeţean de partid, chimice efectuînidu-se după fesionts
ca dealtfel şi a unor neajunsuri carea acestuia, întîlnindu-se cazuri
privind calitatea producţiei, două de amestecare a diferite măriri de Disciplină riguroasă, înaltă eficienţă în
colective ale consiliului de control ciment în acelaşi siloz. Nici la Fes ti
muncitoresc, au controlat şi îndru ţesătorie, gospodărirea materiei de Iu:
săptăn
mat această activitate la Ţesăto- prime în magazie nu se face cu lei me
ria de mătase şi I.M.C. Deva. De suficient diiscernămînt, pe şarje şi gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti minieă
sigur, nu minimalizăm eforturile loturi. Au fost semnalate deficien roşul
depuse de organizaţiile de partid ţe şi în ce priveşte dotarea ou u- ale I.\
şi colectivele din aceste unităţi nele scule şi unelte de lucru şi Da şedinţa Comitetului Poli- mice ale judeţului nostru a evi- se cere eradicată ou desăvîrşire. turale
pliţa-D
pentru realizarea sarcinilor econo chiar cu aparatură de măsură şi tic Executiv al C.C. al P.C.R. din denţiat cerinţa de a se depune Da înlăturarea neajunsurilor pute ,1
mice, preocupările asidue pentru control, cu standuri de probă. Toa 14 septembrie a.c., s-a subliniat eforturi susţinute pentru ca în- semnalate o contribuţie mai în- Igrame,
depăşirea indicatorilor planificaţi, te acestea se răsfrîng asupra cali necesitatea gospodăririi eu maxi- tregul mecanism al finanţelor şi semnată sînt chemate să o adu-
fapt ce se concretizează, pe 8 luni, tăţii produselor. mă eficienţă a tuturor resurse- creditul bancar să-şi sporească că şi organele bancare, care au
într-o producţie suplimentară de Este neîndoielnic că asupra ca lor materiale şi băneşti şi anga- aportul la întărirea ordinii, disci- datoria să întărească rolul co-n- Dum:
peste 10 milioane lei şi creşterea lităţii producţiei îşi pune ampren jării lor numai pe baza unei te- plinei şi a spiritului gospodăresc trolului efectuat prin aprofun- iment ]
rentabilităţii întregii activităţi. ta, în cea mai mare măsură, în meinice fundamentări, luării de în utilizarea fondurilor materia- darea cauzelor generatoare de La Cli
Simt rezultate de necontestat. în late f
demânarea lucrătorilor, gradul de măsuri ferme, pentru înlăturarea le şi băneşti ale statului. Faptul deficienţe în utilizarea fonduri- ijnde I
trebarea este însă : In ce măsură calificare şi experienţă al acesto «ombir
cheltuielilor administrativ-go&po- că la unele unităţi economice — lor, să găsească soluţii concrete
aceste eforturi de perfecţionare a ra. Pe această linie se poate spune dăreşti na de
muncii, de modernizare a tehnolo că s-a acţionat cu perseverenţă. care nu sînt oportune. Centrala cărbunelui Petroşani, de lichidare a lor, antrenînd progra
giilor au influenţat asupra cali Au fost organizate cursuri de ca în acest context, conducerea I.U.M. Petroşani, I.M. Hunedoa- conducerile unităţilor în rezol- oare 1
tăţii ? Răspunsul nu mulţumeşte pe lificare şi specializare, ateliere- superioară a partidului a trasat ra, întreprinderea „Marmura" Si- varea eficientă a problemelor e- dc si,l
deplin. sarcina ca ministerele, centralele meria, Ţesătoria de mătase De- corTomi-co-financiare. Urmărind familii]
Pornind de la analiza factorilor şcoală cuprinzând un mare număr şi întreprinderile economice să va, B.J.A.T.M., I.J.I.L. şi altele zilnic situaţia angajamentelor fi- siderur
de angajaţi. Trebuie însă conti
iat cu
om-organieare, ne-am dat seama nuată acţiunea oh toată fermita asigure, la toate locurile de mim- — s-a înregistrat un însemnat nan-ci are, s-a stabilit ca organele M. Vil
că în cadrul compartimentelor tea, întrucît în cazul I.M.C. Deva că, o deplină ordine în gospodă- volum de împrumuturi restante banoare să orienteze'controlul la lăţii ,i,
.C.T.C. sînt defecţiuni. Da ambele există încă o pondere mare de rirea fondurilor, respectarea ri- denotă că nu s-a acordat aten- unităţile cu evoluţii necorespun
unităţi compartimentele C.T.C. re muncitori necalifiicaţi, iar la Ţesă- guroasă a disciplinei financiare ţia cuvenită înlăturării imobili- zătoare a împrumuturilor în ve
simt probleme de încadrare şi toria de mătase marea majorita şi de plan,. încadrarea întregii zărilor de fonduri în stocuri de derea redresării lor economice.
organizare. Din numărul total de te a lucrătoarelor sînt relativ de activităţi financiar-banoare în materii prime, materiale şi piese De asemenea, sub îndrumarea D
controlori pe diferite faze de fa puţin timp calificate, au slabă ex Consiliului judeţean de control
bricaţie, o treime au mai puţin de perienţă în meserie şi este nece prevederile legale şi apărarea de schimb, precum şi stocurilor muncitoresc, organele financier-
integrităţii avutului obştesc, să ele producţie neterminată, prove-
doi ani vechime In producţie. De sar a fi pregătite în mod diferen acţioneze energic pentru elimi- iţ ^in comenzi sistate,'cu ter- bancare vor organiza controale a
asemenea, considerăm că un nu ţiat asupra cunoaşterii defectelor, narea nsipei. n e mene de execuţie depăşite şi a mixte în unităţile unde se ma
măr prea mare de lucrători au cauzelor şi modului de remediere a Recenta analiză economico-fi- celor de produse finite, fără des nifestă slabă preocupare pentru rea
sarci]
atribuţii de serviciu în laboratoa acestora, activitate In cadrul că nanciară făcută cu factorii de facere asigurată. Evident, situa gospodărirea judicioasă a fondu meni
re, depozitele de produse finite şi reia să acţioneze mai mult maiştrii răspundere din unităţile econo- ţiile de felul celor a mir) ti te pu rilor şi respectarea disciplinei fi an a
teau fi înlăturate dacă se acţio nanciare, acţionînd ferm în spi nico-
ritul prevederilor Legii finanţe nunii
na cu toată răspunderea din lor şi măsurilor stabilite la re şi-au
Investiţiile — în termen, de calitate partea compartimentelor finan- centa şedinţă a Comitetului Po- plan
anuli
ciar-contabile şi a celor care lu- li.the Executiv al C.C. al P.C.R.
creaza în probleme de aprovi- pentru punerea deplină în sport
tea i
C.Wf
zionare şi desfacere pentru redu- valoare a rezervelor exis- n-eilo; r
In construcţia de locuinţe din Hunedoara cerea imobilizărilor prevăzute în tente în fiecare unitate eco- I.M.IV
privind
şi
grafice
respectarea
măsurilor
utilizarea
mai
nomică
tie, :
stabilite de controlul financiar- bună a mijloacelor circulante şi la sl
bancar. Practica de a rezolva u- fondurilor de investiţii, îndepli- samb
va r<
nele neajunsuri prin apelarea la ni rea exemplară a programelor cu a
Ritmuri intense de execuţie, toate credite bancare, în loc de a în- de creştere a productivităţii mare
treprinde măsuri hotărîte de îm- muncii şi reducerea costurilor de eaşi
obiectivele predate ia 'timp I , bunătăţire a activităţii proprii, producţie.
Da sediul şantierului nir. 4 al cest an. In acelaşi timp, se acţio (unul din oamenii de bază ai şan
I.C.S. Hunedoara, oameni vin, oa nează intens la pregătirea fronturi tierului), însă noi ne-am angajat
meni pleacă. Inginerul Ioan Banu, lor de lucru ale obiectivelor din să-l predăm beneficiarului mai de Timpul prielnic eă fie folosit ci
şeful şantierului, discută răbdător anul ‘viitor. Sînt deja atacate mai vreme. Şi sînt posibilităţi. Ele stau
cu fiecare. De ascultă destăinuirile, mult de 50 la sută din loouinţele în priceperea, hărnicia şi dăruirea
stabHeac împreună soluţii, ii ori prevăzute a se construi în anul oamenilor noştri, aşa cum sîn-t, de
entează ou competenţă şi exigen 1977. Pe toate loturile se lucrează exemplu, Ioan Buzeşan şi Iosif maxim la strlngerea recoltei şi la
ţă în întreaga activitate. organizat, intens, gospodăreşte. Con Bordi^— şefi de echipă zidari, Du
— Ducrurile nu merg rău — ne structorii hunedoreni sînt deplin mitru Anton, Petru Apostol, Stoi
spune —, dar mai sînt şi greutăţi, conştienţi de sarcinile pe care le ca Cornel — zidari, Ioan Pleşa — (Urmare din pag. 1) se constată că este neglijată, o re VALC
neajunsuri. De aceea, ne consultăm au, sînt unanim hotărîţi să le ma şef echipă mozaicari, Gavrilă Ris- prezintă valorificarea întregii can IM PI
cu oamenii ori de eîte ori este terializeze exemplar. toi, Vasile Ieremia, Ion Teteanu punzător în vederea utilizării se tităţi de caiete prin însilozare, ţi
nevoie, stabilim împreună măsurile — Sarcinile pe acest an vor fi — mozaicari, precum şi mulţi alţii". mănătorilor la întreaga capacitate nând seama de faptul că balanţa Resp
ce se impun şi ducem munca mai îndeplinite înainte de termen — Urmărim activitatea oamenilor, KÎ înfflirktiniirii sarcinii de a 'efectua furajeră a unităţilor agricole coo re a. 1
rin n 'pfcmiivn
şi înfăptuirii
depairte, în bune oondiţiuni. Aşa a declara ou toată certitudinea to stăm de vorbă ou unii dintre ei, semănatul griului pe cel puţin ju peratiste din Bîrcea Mică, Bobîlna, Soţie
fost, de pildă, cu o parte din tîm- varăşul Grigore Boeru — secreta le notăm declaraţiile. Ioan Buze mătate din suprafaţa planificată Sîmtandrei şi altele este deficitară unităţii
plăria pentru noua şcoală, ou 24 rul comitetului de partid pe şanti şan, care lucrează de 18 ani la pînă la începutul lunii octombrie la unele sortimente. trebuie
săli de clasă, din cartierul Micro er, comunist de înaltă probitate acelaşi şantier şi în aceeaşi echi a.c. în scopul recuperării, rămîne- ite'ră p
5. întîrzierea trimiterii ei de către profesională şi politică, prezent pă, pe care o conduce de 9 ani-, rilor în urmă se impune cu acui CARTOFII — STRÎNSI, SORTATI Ini, ea:
un furnizor dinafara judeţului mereu între oameni, îndrumîndu-i îşi exprimă mulţumirea penitru mo tate ca în fiecare unitate să fie ŞI DEPOZITAT! CU noaselc
ne-a obligat să o executăm în ca cu sfatul, cu fapta sa de oonducă- dul în oare se înţelege cu oamenii folosite eu randament maxim, în OPERATIVITATE
drul şantierului pentru ca şcoala tor şi om politic. în acest sens, au din echipă, cu care s-a angajat să schimburi prelungite, toate trac Simerii
să fie gata la vreme (de fapt — fost luate o serie de măsuri me termine lucrările la acest bloc cu toarele, să nu se piardă nici un \ gătirilc
cu 15 zile înainte de termen — nite să determine o mobilizare mal 5 zile mai devreme. Da rîndul său, minut din timpul bun de lucru în Acţiunea amintită s-a încheiat la plănuia
n.n.). Sînt şi alte aspecte care ne activă a oamenilor de pe şantiere, Ioan Pleşa ne spune : „De 20 de cîmp. C.A.P. Romos pe toată suprafaţa şi vere
mai frânează pe alocuri activita o mai bună organizare a activităţii ani, împreună ou alţi colegi, tom planificată — 25 de hectare. La
tea, dar le rezolvăm operativ în la toate punctele de lucru, devan mozaic în casele oamenilor din Hu UN RITM MAI SUSŢINUT C.A.P. Sîntămăria-Orlea, recoltatul,
cadrul şantierului, cu sprijinul sarea termenelor de execuţie la nedoara. Am început ou O.M.-ui şi LA RECOLTATUL sortatul şi livrările se desfăşoară uri
conducerii întreprinderii. majoritatea obiectivelor pe care le iată-mă acum în centrul civic, un ŞI TRANSPORTUL în bune condiţii, producţia fiind
Apoi, inginerul Banu ne vorbeş avem de executat. Avem un colec de am turnat tot mozaicul în a- SFECLEI DE ZAHĂR strînsă de pe aproape 50 de hec
te despre sarcinile de plan din a- tiv bun, meseriaşi ou vechime şi partamentele construite aici. Noi tare. Aici se recoltează zilnic car Pară
cest an, despre munca abnegantăa experienţă, care fac mîndria în ne-am propus să terminăm treaba Deoareoe după cultura de sfeclă tofii de pe cîte 4 hectare, tracto rilor ş
oamenilor şantierului, a acestor oa treprinderii. Vă puteţi convinge pe la „A-3“ cu două zile mai devre urmează să fie însămînţat grîu pe riştii Mircea Oprea, Petru Mitucă, tivele
meni care şi-au lăsat cîte o parte şantiere. me". majoritatea suprafeţelor, se cere a- Grigore Bozga şi Băiuţ Mitucă do sînt ne
clin căldura inimii în fiecare apar ...Centrul civic Hunedoara. Punct Angajarea unanimă a constructo cordată deosebită atenţie respectă vedind răspundere în muncă. U- tru sti
tament construit în Hunedoara în de lucru model (adică : ordine, rilor de la şantierul nr. 4 este de rii graficelor de recoltare şi li nele neajunsuri s-au semnalat la jelor. :
cei peste 25 de ani de Ia înfiinţa disciplină, curăţenie, bună organi a-şi intensifica ritmul de lucru, vrare. Deşi există realmente con C.A.P. Băieşti, unde organizarea liefată
rea I.C.S.H. Acum, constructorii zare, ritm alert de lucru). Aici acum, cînd intră în ultimul tri diţii să fie recuperată restanţa de activităţii, îndeosebi la sortare, a rel s-a
de la şantierul nr. 4 lucrează de s-au construit în ultima vreme mestru al anului, de a devansa ter aproape 2 000 tone existentă la li lăsat de dorit. Posibilităţi insufi tone fi
zor la blooul A-3 din centrul civic blocuri mari şi frumoase, ou sute menele de dare în folosinţă a tu vrări, ritmul de lucru este frînat cient folosite pentru a impulsiona jumăta
şi la cele două oreşe-grădiniţe, cu de apartamente spaţioase şi spatii turor obiectivelor prevăzute in pla din cauza lipsei mijloacelor de recoltatul există ia C.A.P. Bărăşti, se se i
cîte 240 de locuri, din cartierele comerciale moderne la parter. In nul pe acest an, pregătind de pe transport. Rezultate demne de evi Sînpetru şi în alte cooperative, ce situaţi,
Micro 5 şi Micro 1-B, cu termene aceste zile, aici se dă zor la ter acum, temeinic, toate condiţiile denţiat au înregistrat cooperatorii ea ee'obligă consiliile de conduce xistă i
de "-'dare la sfîirşitul acestei luni, minarea blocului A-3. „Termenul pentru activitatea din anul viitor. din Simeria, care au predat peste
Ia iile blocuri şi obiective social- de predare este 30 septembrie — 540 tone sfeclă la centrul de pre re să organizeze mai bine munca I.A.S
cuiturale prevăzute in.planul pe a- ne spune maistrul Florca Farcaş DUMITRU GHEONEA luare. O acţiune importantă, care pe formaţii de lucru. _____ _________ mai pi