Page 21 - Drumul_socialismului_1976_09
P. 21
MARŢI, 21 SEPTEMBRIE 1976 Pag. 5
a Zilei f DOUA OBICEIURI VECHI.
In piaţa din Deva, printre
alte unită(i care desfac di deshidratarea unei importante can
ferite produse alimentare Rodul bogat al toamnei ia dru Producţia de legume şi fructe asigură tităţi de ardei, gogoşari, fasole,
sînt şi unităţile nr. 13 a mul magaziilor, al depozitelor. Pro ceapă, rădăcinoase, fructe. Des
ESTIVE Trustului I.A.S. şi a Agro- ducţia bună de legume şi fructe pre calităţile acestor produse s-au
coopului. In unitatea *ir. 13, din acest an asigură o aprovizio
ul« din Hunt vineri seara la orele 19,30 nare constantă, pe măsura cerin Aprovizionarea buna, convins majoritatea gospodinelor.
eri după-ajţiia- se aflau 3 persoane „civile", ţelor populaţiei, cit şi o gamă va Legumele şi fructele deshidratate
consacrată păr- dintre care una funia de riată de produse. Cum se preo fac posibilă o aprovizionare bună,
irgistului". De- zor ! Şi vînzătorul vindea cupă centrele de fructe şi legume diversificată, a populaţiei consistentă pînă la apariţia trufan
iim€aiului, de- liniştit mezeluri... Ea unita din Hunedoara, Haţeg şi Orăştie dalelor.
ob ţinute d« Deci, în toamnă, iarnă şi primă
Li în acest an tea Agrocoop, măcelarul, de depozitarea şi conservarea a-
viitor a vor- brunet şi arţăgos dealtfel, nu cestora pentru iarnă ? La această veşte murăturile, putem asigura şi realizat 30 de tone. Operaţiunea vară unităţile C.L.F. vor fi bine
osfcache Trotuş* se sfieşte să vîndă după o- întrebare ne-au răspuns şefii de cumpărătorii că vor găsi în unită continuă". aprovizionate. Faţă de anii trecuţi,
►ara. Apoi, în- rele de program, pe uşa din centre din cele trei localităţi. ţile noastre castraveţi muraţi la Alexandru Gherman, Orăştie : se constată şi o diversificare a sor
uf 1 eţire şi en- dos ! Obiceiuri vechi care Ion Bozdog, Hunedoara : „în a- butoi, gogonele, sfeclă roşie cu „Faţă de anul trecut şi noi stăm timentelor. Din lipsa unor insta
L la adunarea trebuie urgent înlăturate. oest an, la toate sortimentele de hrean, ardei iute ş.a. Şi la fructe mult mai bine. î,n magazinele laţii dar pe undeva şi a unui mai
telegramă Co- legume şi fructe insilozăm şi con C.L.F. din Orăştie şi celelalte lo slab interes pe plan local, diver-l
P.C.R., tovară.- CU TELEVIZORUL servăm cantităţi sporite de pro ■— în special mere — vom însilo- calităţi oumpărătorii vor găsi în sifiicarea mai are minusuri ; la mu
u. 7 IN BRAŢE . duse. Vom însi'loza în plus 200 za şi desface populaţiei cu 100 de
rea festivă în- tone mai mult ca în a.nui trecut". mod' constant legumele şi fructele rături de exemplu mulţi dintre
ffislului* a a- tone _cartofi, 31 tone ceapă, 60 to Pantilimon Guri,că, Haţeg : „Pro ce le preferă. Furnizorii noştri ne cumpărători preferă să cumpere
incinta uzinei, I Aşa cum se mai întîmplă, i ne rădăcimoase — din care nu vor expediază conform graficelor toate castraveţi, gogonele, sfeclă roşie
t în care are l şi mic mi s-a stricat televi- j lipsi morcovii, pătrunjelul, paş ducţia pe care au obţinut-o furni produsele şi noi lucrăm de zor la
►ătorirea celor 7 zorul. Mi-am zis însă că nu 1 timacul şi ţelina — peste 10 tone zorii noştri — cooperativele agri conservare şi înşilozare. La toate etc. la borcane de 2, 3, 5, kg. Dar,
I româneso şi 1 c necaz prea marc. Sînt a- 7 de sfeclă roşie, gulii, ridichi ne cole de producţie, în majoritate sortimentele înregistrăm plusuri deocamdată, doar la Orăştie şi Pe
bilizatoare ce l tîtea ateliere de reparat şi \ gre, 60 tone de varză murată". din zona Haţegului — ne dă po faţă de anul treout. Aşa că şi apro troşani se pun murături şi la bor
i în cincinalul 1 meseriaşi pricepuţi, incit ■ — în anul trecut, din unităţile sibilitatea depăşirii sarcinilor de vizionarea populaţiei va fi mai a- cane, dar nici aici în cantităţile so
licitate. O preooupare mai susţi
l îfice a vorbit l n-am dc ce să-mi fac pro- ) C.L.F. a lipsit o. perioadă varza plan pe care le avem la însilozări proape de nivelul cerinţelor".
ru Bucur, di- 7 bleme. Aşa că am dus tele- ^ murală, ea găsindu-se doar la pro nută se impune chiar în aceste
Pentru har- ţ vizorul la atelierul de repa- ” ducătorii individuali. şi conservări. Preocuparea noâstră La întreprinderea judeţeană de zile pentru diversificarea produc
^ălamiluî. for- se îndreaptă spre gospodărirea a- legume şi fructe aflăm de la tova
toresc d»n lo- 1 rat din cartierul Gojdu-De- ^ — Situaţia s-a schimbat. încă de tentă a fiecărui produs, valorifica răşul lori Moldoveana, şef serviciu ţiei de semiconservate, pentru apli
în continuare,’ 7 va, în ziua de 18 iulie a.c., i pe acum, _ în toate unităţile noas rea superioară şi evitarea oricăror comercial, că în acest an va fi in carea, în conservare, de reţete
u rtu ral - ar tis ti c. tre se găseşte varză murată de pierderi. Pină acum, am însilozat trodus un nou sortiment, care, spe prin care să se realizeze un produs
bună calitate şi în continuare vom deja importante cantităţi de cea gustos, ou aspect comercial plăcut.
-1AGIAL s e m n a l asigura o aprovizionare constantă pă, cartofi etc. La murături din răm, va fi agreat de gospodine s
vă de la Hu ou varză murată. In ceea ce pri- 51 tone cît avem planificat, s-au fulgii de fasole. Se va continua SABIN CERBU
li emoţionant
cat nlămădito-
>ul de ne Cer- şi l-am ridicat în 27 iulie.
rsul formaţiile Dar nu mergea, şi l-am dus
ui: corul mixt, înapoi în 3 septembrie, iar Săptămîna
î dansuri, so- în 8 septembrie mi-au spus Un aport tot mai însemnat
en.ti.sti de mu- că e gata, dar tot nu mer
i şi un prun
merale şi pro- gea oa lumea. Stăruind să-l „Săptămîna C.mcii roşii" din torirea Centenarului, un număr
repare cum trebuie, s-au al gospodăriilor populaţiei
supărat pe mine. Acum ce acest an se desfăşoară la puţin de peste 11 000 donatori onorifici
să fac ? (Gheorghe D. Bo- timp după sărbătorirea Cente de sînge, cantitatea de sînge re
JMINI" bolt). Aşteptăm răspuns de narului Societăţii de Cruce ro coltat crescînd de la an la an,
tistic „Arcul la conducerea Cooperativei şie din România şi urmează pri ajungînd în prezent la peste la sporirea fondului de stat
t timp de o
i cinstea „Zi- „Mureşul" Deva. mului Congres al educaţiei po 2 400 litri sînge, acoperindu-se
i încheiat du- litice şi al culturii socialiste, e- nevoile judeţului pentru trans
•ement din O- VECINI BUNI, veniment memorabil pentru na fuzii şi pentru preparatele de Manifestând preocupare şi răs 'livrare a produselor la fondul de
a ţii le artistice DAR CU NECAZURI ţiunea noastră. medicamente. pundere sporită pentru materia stat.
căminelor cul- în ceea ce priveşte realizarea,
’ristur şi To- 7 Ion Lazăr şi Damian A- 7 (Membrii de Cruce roşie, între în domeniul educaţiei sanitare lizarea indicaţiilor desprinse din
tat, în faţa a ţ lexa sînt vecini şi locuiesc ţ gul activ voluntar obştesc din organizaţia judeţeană de Cruce cuvântarea secretarului general sarcinilor de predare a produc- .
'rum oase pro- 1 amîndoi în blocul nr. 2 din 1 cuprinsul judeţului nostru, mun roşie, întregul său activ şi-a a- al partidului, tovarăşul Nicolae ţiei de lapte s-au evidenţiat co-,
iaval. Certe.1, în apartamentele cind cu abnegaţie şi dăruire dus şi îşi aduce o contribuţie Ceauşescu, la Consfătuirea de munele Ilia, Brănişca, Bretea (Ro
nr. 3 şi 4. Deşi se împacă însemnată prin forme şi acţiuni lucru de la C.C. al P.C.R. din 17 mână, Pui, Băiţa ş.a., unele din,
ENEŞTI s bine ca vecini, amîndoi au (pentru traducerea în viaţă a ho
şlină de agre- tărârii Secretariatului Comitetu interesante şi atractive. octombrie 1975, gospodăriile acestea situîndu-se cu livrările a-
tii hunedoreni. aceleaşi necazuri. înainte do lui Central al Partidului Comu Una din formele principale populaţiei din judeţul nostru îşi proape de îndeplinirea prevede
i fost organi- a se muta, vanele şi cazo nist Român din februarie 1972, prin oare organizaţia noastră aduc o contribuţie de seamă la rilor de plan anuale.
ri cîmpcneşti, nele de baio au fost luate
xl-artistice ale de către cineva de Ia Ex a rezoluţiei Congresului Socie contribuie alături de cadrele constituirea fondului de produse Sînt însă şi comune unde e-
ţinut atmosfe- ploatarea minieră Certej. De tăţii de Crace roşie, sub condu medieo-sanitare şi alţi factori e- agroalimentare al statului, la îm xistă restanţe faţă de graficele
oie bună prin aproape un an umblă cînd ducaţionali la educaţia sanitară bunătăţirea aprovizionării gene de livrare şi de plan, atît la
interesante pe la conducerea exploatării, cerea organelor şi organizaţiilor a populaţiei, cursurile de igienă rale. Merită evidenţiată îndeo carne cît şi_ la lapte. Asemenea
in faţa a mii cînd ' Ia E.G.C.L. Simeria. de partid, au obţinut rezultate
împreună cu deosebite în toate domeniile de şi prim ajutor au cuprins an de sebi preocuparea consiliilor popu situaţii se întâlnesc, în ceea ce
sărbătoare a Pînă acum totul a fost în an mii de cetăţeni de la oraşe lare municipal Hunedoara, oră priveşte predarea bovinelor sau
mi s-a înche- zadar. Cine le va rezolva, activitate. şi sate. Astfel, numai în prime şeneşti Călan şi Lupeni, comu a porcinelor contractate. în co
ival pe strada totuşi, problema ? întreba Ca urmare a muncii politice nele Peştişu Mic, Lelese, Rapoltu munele
trăzi ale ,,ce- rea aşteaptă răspuns urgent. şi organizatorice desfăşurate, rân le luni ale acestui an s-au or yaţa de Jos, Rîu de
rna. ganizat şi desfăşurat 480 cursuri Mare, Geoagiu — să. amintim Mori, Măntineşti, Baia de Critş,
„SINT ÎN CONCEDIU durile organizaţiei judeţene de de igienă şi prim ajutor prin doar cîteva exemple — care au Burjuc, Pui, Şoimuş, Turdaş, To-
MEDICAL" Cruce roşie numără în prezent care au trecut 11 250 cetăţeni de desfăşurat o susţinută activitate teşti, Tomeşti etc. De asemenea,
întrecerii Densuş, un important punct peste 15G 000 membri. diferite profesii şi ocupaţii. în scopul înfăptuirii obiectivelor nu pot fi trecute cu vederea ră
împreună cu conducerile uni
Cu prilejul sărbătoririi „Săp
mânerile în unmă semnalate la
ce le revin din programul jude
te pe harta turistică a judeţu Crucii roşii", adu ţean de dezvoltare a zootehniei, predarea cantităţilor de lapte
lui, nu dispune de unităţi 7 tăţilor economice, cu sprijinul de tămânii
comerciale care să satisfacă I specialitate al cadrelor medieo- cem calde mulţumiri tuturor a sarcinilor cuprinse în Chema contractate cu statul de la gos
i. D pretenţiile cumpărătorilor. I sanitare şi cu concursul altor or celor care au sprijinit şi spri rea Conferinţei judeţene a de podăriile populaţiei din comunele
Deşi există aici un magazin l ganizaţii de masă şi obşteşti, în jină activitatea de Cruce roşie putaţilor consiliilor populare. Ca Romos, Orăştioara de Sus, Zam,
îndeplinire şi un bufet, programul afi- 7 pentru ocrotirea sănătăţii popu urmare, gospodăriile populaţiei Răchitova, Den6uş, Unirea, Sîn-
i a angaja- şat nu se respectă. De mult 7 judeţul nostru îşi desfăşoară ac laţiei, contribuind şi pe această din raza consiliilor populare a- tămăria-Orlea şi altele. Cunos-
acest prim timp pe uşa magazinului I tivitatea un număr de 161 gru cînd_ că prin sporirea aportului
voluţiei teh- scrie: „Sînt în concediu me- 1 pe sanitare, din care fac parte cale la progresul societăţii, la mintite se prezintă cu însemna
urmare, un dical". iar la uşa bufetului l bucuria pe care o dă sănătatea te depăşiri faţă de prevederile fiecărei gospodării la constituirea
i economice aştepti venirea responsabilu- 7 2 800 echipiere sanitare şi o re atunci cînd se află în corpul o- fondului centralizat de produse
arcinile de ţea de 2 268 posturi de prim- mului. perioadei la livrarea producţiei agroalimentare al statului se a-
trimestre ale lui. Se aşteaptă un control, 7 de oairne de bovină contractată
apreciabile Poate atunci... ţ ajutor, în a căror colective sânt Prilejuind un bilanţ rodnic de cu statul. De asemenea, sînt no sigură creşterea veniturilor pro
Intre aces- încadrate peste 6 800 persoane, realizări în toate compartimen tabile rezultatele înregistrate de ducătorilor şi îmbunătăţirea a-
.K.C. Mintia, TRANSFORMATORUL { formaţiuni sanitare care în afara tele activităţii specifice comisiilor comunele populaţiei, consiliile
ga, I.M. Hu- AŞTEAPTĂ... ^ Balşa, Lunca Cernii, provizionării
b t r o ş a n i, rolului ce îl deţin în acordarea de Cruce roşie, Săptămîna Cini Geoagiu, Zam, Brănişca, Veţel, populare comunale sînt chemate
/idra“ Orăş- în satul Stejărel, aparţi- l primului ajutor ocupă un loc cii roşii se constituie într-un Sarmizegetusa şi altele, în ceea să se preocupe cu întreaga răs
altele. Pină nînd comunei Luncoiu de 7 însemnat în realizarea măsurilor prilej de mobilizare a întregu ce priveşte onorarea contractelor pundere, în spiritul atribuţiilor
uni, pe an-
.ideţului se Jos, curentul electric are o de îmbunătăţire continuă a stă lui activ voluntar care desfăşoa pentru carnea de porc. Activita ce le sînt încredinţate prin lege,
e industrială tensiune slabă. Mult ne-am ră în aceste zile o seamă de acţi tea desfăşurată de organizaţiile de fructificarea deplină a rezer
irdc lei mai bucurat cînd, în acest an, a rii de sănătate, prevenirea îmbol uni menite să contribuie la ridica de partid de la sate, de către velor existente pentru dezvolta
iută în ace- fost ridicată o linie de înal- I năvirilor, educaţia sanitară a rea nivelului igienico-sanitar al deputaţi şi de organele contrac rea sectorului zootehnic în fie
ui trecut. tă tensiune spre satul nos- 7 maselor şi sprijinirea cadrelor populaţiei, prevenirea îmbolnă
tru. Dar situaţia nu s-a îm- 7 medieo-sanitare în acţiunile pro tante pentru popularizarea în care localitate, de materializarea
bunătăţit. De ce ? Simplu, i virilor şi accidentelor, atragerea rîndul cetăţenilor a avantajelor exemplară a planurilor economi-
Transformatorul ar trebui 1 filactice ce le întreprind. în a- de noi membri de Cruce roşie, oferite producătorilor care în ce în profil teritorial. Gospodă
legat la linie. Toate inter- 1 celaşi timp au crescut şi rîndu- consolidarea atât organizatoric cît cheie contracte cu statul, pentru riile populaţiei din judeţul nos-.
ventiile noastre la I.R.E. De- 7 riile surorilor de Cruce roşie, nu şi educativ a activităţii tuturor valorificarea eficientă a resurse tru dispun, realmente, de posi
iment t va se soldează cu răspun- 1 mărul lor ajungînd în anul comisiilor de Cruce roşie. lor existente în gospodăriile bilităţi însemnate pentru a-şi
7 suri de acest fel : „peste trei i
spori contribuţia ia fondul cen
populaţiei privind sporirea nu
1976 la 652 absolvente.
7 zile", ..peste două zile". Noi j
VICTOR COCA
Rezultate deosebite s-au abţi
i întrebăm... în ce lună ? (UN t nut şi în domeniul donării ono preşedintele Comisiei mărului de animale şi păsări, se tralizat de produse agroalimen
interi '7 Reporter 7 rifice de sînge avînd, la sărbă judeţene de Cruse roşie mică a prevederilor planului de buie să fie integral valorificate.
tare al statului, care pot şi tre
concretizează în îndeplinirea rit
7 GRUP DE CETĂŢENI).
i ® # ® e e ® e e ® ® ® « e ® « o # 3 8 © 9 e e ® o o o e ® o 8 e ® o ® o e e © ® o « o « 8 s « ® 8 o o 9 0 o e © i
-.GUMELOR
ATENŢIE
MANIFESTĂRI ÎNCHINATE Decretul 92/1976 privind carne venţie de colaborare, în proble
lor de livna- tele de muncă stabileşte în art. me de asigurări sociale, se recon
:ituie o obli- . „SÂPTĂMÎNII CRUCII ROŞII" RECONSTITUIRE stituie potrivit procedurii regle
pentru toate Deschiderea „Sâptămînii Cru 14 şi următoarele modul în care mentate în ţam respectivă. Ce-
Eforturile cii roşii" a ocazionat în toa se poate reconstitui vechimea în
la strângerea te localităţile judeţului mani muncă. reriie pentru reconstituirea ve
festări dedicate evenimentului.
;elor, ardeiu- La Deva, deschiderea festi Potrivit art. 14 $6) din decre cii imit în muncă, în astfel de ca
lei si rădăci- vă a „Săptămînii Crucii roşii" tul sus amintit, pot cere recon VECHIMI li MUNCĂ zuri, se trimit în stahil respec-,
:, Ia C.A.P. ă avut loc prin organizarea stituirea numai persoanele care tiv, prin Oficiul de evidenţa do-.j
concursului grupelor sanitare
au făcut pre- — faza judeţeană — la care depun activitate pe baza unui cumentelor de a«*sfur»ri sociale,
ru realizarea au participat formaţiile clasa contract de muncă, cadrele per care funcţione*aă pe Kngă Minis
a legumelor te pe locurile I şi II la fazele punerii cererii, se află în una nu' se poate proceda la reconsti terul Muncii. î-n cererea de re
zonale. Iată ciştigătorii: La manente ale Ministerului Apără din situaţiile prevăzute de art. tuirea vechimii, funcţiei, mese
comune: 1. — Aninoasa; 2. — rii Naţionale şi Ministerului de 14 (2) din decret ; riei sau specialităţii. constituire se va indica perioada
Vorţa; 3. — Ilia. Pe oraşe şi Interne şi membrii cooperative de timp ce u'rm®4H*ă a fi recon
JSPORTUL intrepi'inderi: 1. Grupa cartie lor meşteşugăreşti. b) dovadă privind lipsa arhi Pentru fiecare perioadă ce se stituită, unitatea le care solici
|R ! rului Oraşul nou Călan ; 2. vei, care se eliberează de unita cere a 'fi reconstituită se propun
— I.V. Călan; 3. — F.I.L. Ha Cererile de reconstituire (for tea cu care solicitantul a fost în spre audiere doi martori, care au tantul a lucrat, cu precizarea
area recoltă- ţeg. A avut loc şi o frumoasă mular tip), se adresează Comisiei raporturi de muncă în perioada lucrat ou solicitantul la acea da adresei sediului acesteia, pro
, în coopera- demonstraţie a echipelor. de reconstituire a vechimii în fesia, specialitatea şi locul de
In zona Bradului, Începutul
omuna Pui "„Săptămînii Crucii roşii" a ' muncă de pe lîngă Comitetul e- ce se cere a fi reconstituită sau, tă şi care au vechimea respecti muncă în perioada respectivă, nu
energice pen- fost marcat de vm şir de ac xecutiv al Consiliului popular al în cazul desfiinţării acesteia, de vă dovedită cu acte oficiale şi nu mele şi prenumele exact, cu de
►zitarea fura- ţiuni şi activităţi cu bună pri unitatea care a preluat atribuţiu- pe calea reconstituirii. numirea adreselor persoanelor
■inţă este re ză la populaţie. Astfel, au judeţului Hunedoara, care func nile unităţii desfiinţate ; Stabilirea perioadelor lucrate propuse a fi audiate.
ia C.A.P. Şe- fost organizate două donări ţionează în cadrul Direcţiei pen
puţin de 200 onorifice de sînge, la Brad Şi tru probleme de muncă şi ocro c) înscrisuri din care să rezulte în condiţii deosebite, în vederea Reconstituirea vechimii în
mai mult de Blăjeni, cu un număr total de tiri sociale Deva şi a oficiilor a- că între persoana care solicită încadrării in grupa I şi II de mun muncă pentru cadrele permanen
;a de fibroa- 97 donatori. Cu acest prilej, te ale Ministerului Apărării Na
un număr de 60 de tineri şi-au cesteia din Hunedoara şi Petro reconstituirea şi unitatea în ca că. potrivit noii reglementări, nu
î pe cîmiP. O înscris numele printre dona şanii, la care este necesar a se a- re s-a prestat munca a existat se mai poate face pe calea re ţionale şi Ministerului de Inter
>unzătoare e- torii onorifici. Au donat ciţ ne se solicită de către acestea,.
această ocazie şi foarte mulţi
tîu Bărbat a cetăţeni care au făcut acest taşa următoarele acte : în perioada ce se cere a fi re constituirii ou martori. comisiilor constituite în cadrul a-w
-au depozitat gest pentru a 15-a oară sau a) adeverinţă din care să re constituită un. raport de muncă. Timpul lucrat într-o ţară cu cestor ministere.
mai mult. cale R.S.R.. are încheiată o con I. MARIŞ. .
e' linuri. zulte că solicitantul, la data de- In lipsa unuia din aceste acte,