Page 22 - Drumul_socialismului_1976_09
P. 22

Pag. 6                                                                           DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6 134 © MARŢI, 21 SEPTEMBRIE 1976







        La 15 septembrie a început noul an şcolar şi universitar
                                                                         Luna culturii şi educaţiei socialiste ,Sarmis’76“
               O nouă etapă              n dezvoltarea                    La  26  septembrie  va  Începe  luna   montaje   literar-muzicale,   recitaluri   lului   revoluţiei   telinico-ştiinţifico,'
                                                                         culturii  şi  educaţiei  socialiste  „Sar-
                                                                                                                                                  loc
                                                                                                                                                                  simpozi­
                                                                                                                                                       dezbateri,
                                                                                                          cintece şi jocuri populare.
                  învăţăm!                    romanese                   mis  ’76“  —  tradiţionalul  festival  cul-   de  poezie  patriotică,  teatru  politic,   avind   concursuri   gen   „Cine   cal­
                                                                                                                                                                      ci­
                                                                                                                                          oane,
                                                                                     huncdorean,
                                                                                                aflat
                                                                         tural-artistic
                                                                                                      la
                                                                                                           Din  prima  săptămînă  sînt  de  con­
                                                                                                                                                                 de
                                                                                                                                          teşte,
                                                                                                                                                 cunoaşte",
                                                                                                                                                           seri
                                                                         cea  de  a  Vil-a  ediţie.  Despre  ce  no   semnat  expoziţia  de  „ex  libris"  din   cul,  mese  rotunde,  seri  de  experien­
          La  15  septembrie,  şcolile  de  toa­  Pentru  şcolile  humedorene,  fiece   va  oferi  „Sarmis’  76“,  ne  vorbeşte   colecţiile  lui  Iosif  Tellmann  şi  Dafi-   ţe  ştiinţifice.  Se  remarcă  in  cadrul
        te  gradele  precum  şi  instituţiile  de   nou  an  şcolar  aduice  noi  îmbună­  tovarăşul  Petru  Stoican,  preşedinte­  nel  Duinea,  expoziţia  de  carte  sub   acestei  săptămînl  organizarea  la  De­
        învăţămînt  superior  şi-au  deschis   tăţiri  bazei  tehnieo-materiale  —   le  Comitetului  judeţean  pentru  cul­  genericul   „Cinstire   eroilor   de   la   va  de  către  Muzeul  judeţean  a  unei
         din  nou  porţile.  Evenimentul  de­  dovadă  grăitoare  a  grijii  pe  oare   tură şi educaţie socialistă.  Plevna",  un  spectacol  de  sunet  şi   sesiuni   de   comunicări   ştiinţlfice-
         marării  anului  de  învăţămînt  1976   partidul  şi  statul  nostru  o  acordă   —  Manifestările  din  cadrul  festiva­  lumină în Piaţa Victoriei din Deva  „Eiemente   de   cultură   naţională   o-
                                                                         lului  nostru  vor  fi  grupate  in  patru
        '—  1977,  petrecut  înitr-o  ambianţă   acestui  domeniu.  Dintre  numeroa­  sâptămtni:   săptâmina   manifestărilor             glindite  in  mărturii  documentare  hu-
         de  înailtă  responsabilitate  şi  fermă   sele  exemple,  ne-am  oprit  asupra   politlco-ideologice,  săptămina  '  litera­    neUorene"  cu  participarea  unor  per­
         angajare  a  slujitorilor  şcolii,  a  ti­  unuia,   semnificativ   prin   saltul   turii,  filmului  şi  artelor  plastice,  sâp-   Avanpremieră  sonalităţi  din  domeniul  isteriei,  geo­
                                                                                                                                                                     arhi-
                                                                                                                                                 ştiinţelor
                                                                                                                                          grafiei,
                                                                                                                                                                  şi
                                                                                                                                                          naturale
         nerei  generaţii,  de  a  face  din  a-   spectaculos  al  cifrelor  :  faţă  de  a-   tămina  manifestărilor  de  propagan­     visticii din ţară.
         cest  an  o  nouă  etapă,  superioară   nul  şcolar  trecut,  numărul  locuri­  dă  ştiinţifică  şi  tehnică  şi,  in  Înche­      Ultima  săptămînă,  bogată  in  ma­
         în dezvoltarea invăţămîntuilui.româ­  lor  în  căminele  Liceului  de  me­  iere,  săptămina  muzicii  şi  teatrului.            nifestări,  va  conţine,  printre  altele,
         nesc,  are  loc  în  condiţiile  eînd  în­  canică  din  Deva  a  crescut  de  la   Dealtfel,  pentru  o  mai  hună  infor­  —  „Neam  de  eroi  şi  ctitori  de  ţară".   un  festival  de  dans  tematic,  un  tîrg
         tregul  nostru  popor  îşi  consacră   300  la  600,  iar  de  la  un  număr  to­  mare  a  publicului,  afişele  au  fost   Sint  de  menţionat,  totodată  diverse   ai   meşterilor   populari   din   judeţul
         toate  forţele,  talentul  şi  puterea   tal  de  10  clase,  laboratoare  şi  ate­  tipărite in patru culori.  expuneri   pentru   tineret,   simpozioa­  nostru  şl  din  ţară,  concerte  corale
         de  muincă  înfăptuirii  istoricelor  ho­  liere  şcolare,  în  actualul  an  şco­  Ar  necesita  un  spaţiu  prea  mare   ne  pe  teme  de  politică  sau  istorie,   în  cadrul  cărora,  pe  lingă  formaţii
         tărâri  adoptate  de  Congresul  al   lar  vor  funcţiona  aici  29  spaţii   enumerarea   tuturor   acţiunilor.   Am   dezbateri  pe'  marginea  unor  docu­  hunedorene,  vor  evolua  corurile  Fi­
                                                                          să  mă  rezum  doar  la  cîteva.  Astfel,
                                                                                                          mente  de  partid  şi  de  stat,  mese  ro­
         Kl-lea   al   partidului,   Progra­  destinate procesului de învăţămînt!  deschiderea  festivă  va  avea  loc  la   tunde,   manifestări   cinematografice   larmonicii  şi  „Viva  la  muzica"  din
                                                                                                                                           Cluj-Napoea,  „Ion  Vidu"  din  Lugoj,
         mului   de   făurire   a   socie­  înfăptuirea  Programului  de  edi­  Sarmizegetusa  cu  o  amplă  paradă  a   ş.a.              corala   „Paul   Constantinescu"   din
         tăţii  socialiste  multilateral  dezvol­  ficare  a  societăţii  socialiste  multi­  portului  popular,  urmată  de  specta­  Din  săptămina  a  doua,  amintesc   Ploieşti,   corul   căminului   cultural
         tate  şi  înaintare  a  României  spre   lateral  dezvoltate  impune  creşte­  colul  „Noi  de  milenii  stăm  pe  aceste   deschiderea  salonului  de  toamnă  al   din  Buteni  (Arad).  Tot  atunci  se  va
         comunism.                       rea  neîntreruptă  a  calificării  for­  locuri"  la  care  îşi  vor  da  concursul   tinerilor  caricaturişti  pe  tema:  „Eti­  deschide   stagiunea   Filarmonicii   din
           Demn  de  remarcat  este  şi  faptul   ţei  de  muncă,  integrarea  învăţă-   cunoscuţi  artişti  amatori  şi  profe­  ca  şi  echitatea  socialistă",  serile  li­  Cluî-Napoca  şi  vor  avea  loc  specta­
         că  începutul  noului  an  şcolar  şi   mîntuiui  ou  cercetarea  şi  produc­  sionişti   hunedoreni.   In   continuarea   terare,  organizarea  la  Deva,  Hune­  cole  ale  unor  teatre  din  ţară  (Craio-
                                                                          acestui  spectacol,  vor  urma  recitaluri
         universitar  a  fost  aureolat  de  vizi­  ţia.  „Tot  ceea  ce  s-a  realizat  în  a-   oferite  de  ansamblurile  artistice  ale   doara  şi  Petroşani  a  „zilelor  revis­  va, Timişoara).
                                                                                                          telor  literare  din  Transilvania",  or­
         ta  pe  care  secretarul  general  al   cest  domeniu  —  sublinia  secreta­  căminelor   culturale   Seciani   (Timiş),   ganizarea   unor   „seri   cinematografi­  Sintem   convinşi   că   strădaniile
         partidului  nostru,  tovarăşul  Nicolae   rul  general  al  partidului  nostru,  to­  Slăneşti   (Gorj),   Bouţari   (Caraş-Se-   ce"  cu  filme  româneşti  de  mare  suc­  noastre  se  vor  ridica  la  înălţimea
                                                                                                                                           cerinţelor  publicului  de  toate  vîrste-
         Ceauşesou,  a  întreprinsă)  în  câte­  varăşul  NICOLAE  CEAU.ŞESCU  la   verin),  Căpîlnaş  (Arad).  De  aseme­  ces,  intilniri  ale  membrilor  cenaclu­  le  şi  categoriilor,  „Sarmis  ’76“,  cir­
         va  licee  şl  instituţii  d>e  învăţămînt   mitingul  din  Capitală  organizat  ou   nea,  în  toate  âşezămintcle  culturale   rilor  cu  cititorii,  deschiderea  primei   cumscris  in  vastul  program  educa­
         superior  din  Bucureşti,  precum  şi   prilejul  deschiderii  noului  an  şco­  ale  judeţului,  luna  culturii  şi  edu­  ediţii   a   „Salonului   huncdorean   al   ţional  şi  cultural-artistic  stabilit  de
         de  ampla  cuvântare  rostită  la  mi­  lar  şi  universitar  —  demonstrează   caţiei  socialiste  „Sarmis  ’7G“  se  va   cărţii",  expoziţii  ale  artiştilor  plas­  Congresul   educaţiei   politice   şi   al
         tingul din Capitală.            că  linia  stabilită  de  congres  este   deschide  cu  expunerea  „Lupta  popo­  tici  hunedoreni,  recitaluri  de  versuri,   culturii  socialiste  va  însemna  negre­
           In  judeţul  nostru,  noul  an  de   pe  deplin  justă.  Dealltel,  trebuie  să   rului  român  sub  conducerea  parti­  intilniri cu scriitori din ţară.  şit  un  act  remarcabil  in  dezvoltarea
         învăţământ  a  însemnat  începerea   spunem  că  aceasta  este  o  preocu­  dului   pentru   triumful   socialismului-   Săptămina   manifestărilor   de   pro­  spirituală a judeţului nostru.
                                                                          şi  comunismului  pe  pămlntul  patriei
         activităţii  celor  peste  90  000  elevi   pare  şi  o  orientare  nu  numai  în   noastre", urmată de spectacole de  pagandă  ştiinţifică  şi  tehnică  se  va   C. DROZD
                                                                                                          desfăşura
                                                                                                                         genericul
                                                                                                                                  cincina­
                                                                                                                    sub
         şi  studenţi  şi  a  celor  peste  5  500   România  socialistă,  ci  în  toată  lu­
         cadre  didactice.  La  adunările  fes­  mea.  Exigenţele  producţiei,  ale  dez­
         tive  ce  au  avut  loc  în  dimineaţa   voltării   cconomico-sociale   impun,                                                   fia  este  semnată  de  Mircea  Rîbinschi,
         zilei  de  15  septembrie,  alături  de   ca  o  necesitate  legică,  pregătirea  u-                                              coregrafia  de  Ion  Alexe  de  Ia  Opera
         elevi,  cadre  didactice  şi  numeroşi   nor  specialişti  şi  muncitori  cu  înal­  carnet cultural                              Română,  iar  regla  aparţine  lui  Eugen
         părinţi,  au  luat  parte  reprezen­  tă  calificare  profesională  şi  ştiin­                                                    Aron din Bucureşti.
                                                                                                                                            Spectacolele  vor  avea  loc  şi  in  zi­
         tanţi  aii  organelor  locale  şi  jude­  ţifică  —  ori  numai  legarea  strîn-                                                  lele de 25 şi 26 septembrie a.c.
         ţene  de  partid  şi  de  stat,  precum   să  a  învătămîntului  cu  cercetarea   PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN   sului  al  Xl-lea  al  partidului  şi  alo
         şi  cadre  din  conducerea  înitreprili­  şi  producţia  asigură  crearea  unor                  Congresului  educaţiei  politice  şi  al
         derilor patronatoa.re.           asemenea cadre".                PENTRU CULTURA SI               culturii  socialiste,  în  domeniul  mun­  ÎNTILNIRE CU BRIGADA ŞTIINŢIFICA
           S-a  reafirmat  şi  cu  prilejul  a-   Prin  eforturile  comune  ale  ca­  EDUCAŢIE SOCIALISTĂ  cii  ideologice,  politice  şi  cullural-e-   La  cabana  „Vinătorul‘%  muncitorii
         dumărilor  de  deschidere  a  noului   drelor  didactice,  elevilor,  Organi­                    docative.                        forestieri   din   cadrul   S.E.L.   Haţeg
         an  şcolar  angajamentul  tuturor  oa-   zaţiilor  de  tineret,  sub  conducerea   Ieri,  la  sala  mică  a  Casei  de  cul­      s-au  întîlnit  cu  membrii  unei  brigăzi
         drelor  didactice,  elevilor  şi  studen­  organizaţiilor de partid, învăţămân­  tură  din  Deva  a  avut  loc  plenara  Co­  AGENDĂ TEATRALĂ  ştiinţifice  de  la  nivel  do  judeţ.  In
         ţilor,  ataşaţi  trup  şi  sufliet  politicii   tul  de  toate  gradele  din  judeţul   mitetului  judeţean  pentru  cultură  şi   cadrul  acestei  manifestări,  ing.  Paul
         partidului,  de  a-şi  îndeplini  cu   nostru  va  urca  noi  trepte  calitative,   educaţie  socialistă,  In  cadrul  lucrări­  © Noua stagiune a Teatrului de   Zorescu,   medicul   Octavian   Donţiu,
         cinste  sarcinile  ce  le  revin  pentru   va  contribui  şi  mai  plenar  la  pre­  lor  plenarei  a  fost  prezentată  o  in­  Stat „Valea Jiului" din Petroşani s-a   bibliotecara  Aurelia  Erdos,  profesorii
                                                                                                          deschis cu premiera „Operaţiunea
         ca  şcoala,  principala  formă  de  e~   gătirea  pentru  viaţă  a  tineretului.   formare   privind   sarcinile   ce   revin   Gambit" de Tndor Negoiţă, în regia   Viorcl  Arimescu  şi  Mircea  Bele  au
         duoaţie,  să  formeze  —  în  spiritul   Debutând  sub  semnul  primului   instituţiilor  şi  aşezămintelor  de  cul­  cunoscutului actor George Motoi. In   prezentat  o  informare  politică  asupra
         cerinţelor  actualului  cincinal,  cin­  Congres  al  educaţiei  politice  şi  al   tură  pentru  educarea  oamenilor  mun­  distribuţie : Vaier Donca, Alexamh-u   principalelor   evenimente   din   viaţa
         cinalul  revoluţiei  tehnico-ştiinţifice   culturii  socialiste,  cadrele  didac­  cii  în  spiritul  patriotismului  şi  inter­  Anghelescu» Miliai Clita, Paulina Co-   politică  internă  şi  externă,  integra­
         —  un  specialist  înarmat  cu  cele   tice,  elevii  şi  studenţii  hunedoreni   naţionalismului   revoluţionar,   a   fost   dreanu, Ştefania Donca, Florin Plaur,   rea  industriei  forestiere  in  economia
         rhai  noi  cuceriri  ale  ştiinţei  şi  teh­  păşesc  în  noul  an  de  învăţămînt  ou   prezentat   programul   manifestărilor   Mafia Jungllielu, Bosnia rin Delica.   naţională  cu  referiri  directe  Ia  sar­
         nicii  care  să  fie  ta  locul  său  de   hotărârea  de  a  nu  precupeţi  nici  un   festivalului  culturii  şi  educaţiei  ?»i-   După un scurt turneu în judeţul Ca-   cinile  lucrătorilor  din  această  zonă,
         muncă  un  promotor  al  noului-,   efort  în  îndeplinirea  sarcinilor  ma­  cialiste  „Sarmis  ’78“,  iar  în  încheiere   raş-Scverin, „Operaţiunea Gambit"   realizări  din  domeniul  medicinii,  as­
         un   factor   activ   al   progresu­  jore  ale  vastului  program  de  edi­  s-a  dat  citire  Programului  de  măsuri   Va fi reluată azi pe scena din Petro­  tronomiei ş.a.
         lui, un adevărat revoluţionar.   ficare a societăţii socialiste.  pentru  aplicarea  hotăririlor  Congre­  şani.
                                                                                                            ©  Joi  scara,  Teatrul  de  estradă  din   „CÎNTECUL TOAMNEI"
                                                                                                          Deva  prezintă  noua  premieră  „Car­
                                                                                                                                            Duminică,  Ia  Vălişoara  s-a  desfă­
                                                                                                          naval  la  ...estradă"  —  un  spectacol   şurat  festivalul  cultural-artistic  „Cîn-
                                                                                                          de  M.  Maximilian,  Al.  Darian  şi  C.   tecul  toamnei".  In  cadrul  unui  am­
                                                                                                          Zărneseu,   şi   muzica   de   Gheorglie   plu  spectacol,  au  evoluat  formaţiile
                                                                                                          David,  Ion  Cristinoiu,  Vasile  Vese-   artistice  din  localitatea  gazdă,  pre­
                                                                                                          lovsclii,   Nicolae   Chirculescu,   Horia   cum   şi   cele   aparţinînd   căminelor
                                                                                                          Moculescu,  Zolt  Kercstely.  Scenogra­  culturale din Bălţa şi Băcia.
                                                                                                              UN DECENIU DE LA ÎNFIINŢAREA LICEULUI INDUSTRIAL DE
                                                                                                                           CONSTRUCŢII DIN DEVA
                                                                                                             Pentru  Liceul  industrial  de  con­  iectare,  iar  o  bună  parte  au  absol­
                                                                                                          strucţii  din  Deva,  ziua  începerii  nou­  vit  sau  se  găsesc  încă  in  instituţii
                                                                                                          lui  an  şcolar  a  însemnat  şl  data  îm­  de învăţământ superior.
                                                                                                          plinirii  unui  deceniu  de  ia  înfiinţa­  Astăzi,  în  sălile  de  clasă,  labora­
                                                                                                          rea  sa.  Moderna  unitate  hunedorea-   toare  şi  atelierc-şcoală  se  pregâteso
                                                                                                          nâ  de  învăţămînt,  creată  ca  urmare   peste  750  de  elevi,  mulţi  dintre  a-
                                                                                                          a  puternicei  dezvoltări  a  economiei   ceştia veniţi aici din alte judeţe.
                                                                                                          judeţului,  şi-a  ciştigat  în  toţi  aceşti   Cu  prilejui  aniversării  celor  zece
                                                                                                          zece  ani  un  binemeritat  prestigiu  da­  ani  de  ia  înfiinţare,  dintre  manifes­
                                                                                                          torită  nivelului  ridicat  al  procesului   tările  ce  au  avut  loc  consemnăm
                                                                                                          de  învăţămînt  ce  se  desfăşoară  aici,   vernisajul   expoziţiei   retrospective
                                                                                                          pregătirii   cadrelor   tehnice   necesare   „Liceul  industrial  de  construcţii  196G—
                                                                                                          sectorulni   de   Construcţii.   Prestigiul   1976",  o  sesiune  de  comunicări  ştiin­
                                                                                                          şcolii  este  Întărit  şi  de  eel  peste  400   ţifice,   intilniri  ale  absolvenţilor   cu
                                                                                                          de  absolvenţi,  dintre  care  o  parte  îşi
                                                                                                          desfăşoară   activitatea   pe   şantiere,   foştii diriginti Si eu elevii de azi
             Liceul de mecanică Deva. Aspect de la festivitatea deschiderii anului şcolar 1976—1977. Foto: N. STOICAN  întreprinderi sau instituţii de pro­
           Sfârşitul  secolului  al  XlV-lea,                                                                                              necruţare  de  sine,  nu  mai  poate
          ca  şi  secolul  al  XV-lea  au  în­                                                                                             rezista.  La  11  august  145G,  clo­
          semnat  pentru  popoarele  peninsu­                                                                                              potele  Zemunului  şi  ale  Belgra­
          lei  balcanice  şi  de  la  nord  de                                                                                             dului  vestesc  doliul  şi  omenirea
          Dunăre  o  necurmată  luptă  îm­                                                                                                 îngenunchează  adînc  impresiona­
          potriva  asalturilor  tot  mai  puter­                                                                                           tă.  însuşi  Mohamed  al  H-lea,  a-
          nice  ale  turcilor  cotropitori.  Este  -                                                                                       flînd  trista  veste  —  spun  croni­
          o  epocă  în  care,  alături  de  sîrbi,                                                                                         cile  timpului  —-  şi-a  plecat  ca­
          bulgari,  albanezi  şi  unguri,  ro­       MARELE UCU CM DL HUNEDOARA                                                            pul,  rămînînd  multă  vreme  cu
          mânii  din  toate  ţările  româneşti                                                                                             privirea  aţintită  în  pămînt  ;  apoi
          îşi  aduc  o  deosebită  contribuţie                                                                                             a  început  să  plîngă  şi  a  zis  :  „De
          de  sânge  şi  de  fapte  —  pe  mă­                                                                                             la  începutul  lumii,  acesta  încă
          sura   virtuţilor   daco-romane   pe   largi  ale  poporului,  fără  să  facă   deplină   proprietate.   Mama   sa,   1441  asupra  begului  Ishak,  vic­  n-a avut pereche între principi...".
          care  le  moşteneau,  a  dragostei   vreo   deosebire   între   popoarele   Elisabeta,   născută   Mărgineanu,   toriile  din  1442  de  la  Zeicani  şi
          de  libertate  şi  a  dîrzeniei  care   pe  care  le-a  condus  şi  în  frun­  provenea  tot  dintr-o-  familie  cne-   pe  rîul  ialomiţa,  campania  cea   Marele  Erou  a  fost  îngropat  în
          Ie  înarma  braţul  —  pentru  a-şi   tea  cărora  a  luptat,  Iancu  Cor­  zială  românească  dinspre  părţile   lungă  din  1443—1444,  eînd,  în   catedrala  din  Alba  Iulia,  şi  pe
                                                                                                                                           piatra  de  mormînt  s-au  săpat
          apăra  „sărăcia  şi  nevoile  şi  nea­  vin  a  întruchipat  unitatea  de  ve­  Densuşului.     fruntea   trupelor   sale   pătrunde   cuvintele  :  „A  căzut  coroana  re­
          mul".  Mircea  cel  Bătrîn  şi  Vlad   deri  şi  de  interese  ale  întregului   Pînă  în  anul  1430,  eînd  intră  în   adînc  în  Bulgaria,  lupta  de  la
          Tepeş  în  Muntenia,  Ştefan  cel   neam  românesc,  din  sînul  căruia   slujba  regelui  Sigismund,  an  în   Varna,  din  1444,  eînd,  din  cauza   gatului, s-a stins lumina lumii“j
          Mare  în  Moldova  şi  Iancu  Cor-   se  întrupase  şi  a  tuturor  popoa­  care  se  şi  căsătoreşte  cu  Elisa­  nesocotinţei  tînărului  rege  Vla­  Amintirea  sa  dăinuie  oa  o  fla­
          vin  de  Hunedoara  în  Transilva­  relor din această parte a lumii.  beta  Silaghi,  mama  viitorului  re­  dislav,   armatele   creştine   sînt   cără  vie,  pe  care  nimic  şi  nimeni
          nia  sînt  culmile  zidului  de  apă­  Născut  din  oamenii  acestui  pă-   ge  Matei  Corvin,  Iancu  Corvin   înfrînte,  lupta  din'  1448  de  la   nu o poate stinge.
          rare  pe  care  neamul  românesc   mînt  hunedorean,  moştenind  dîr-   de  Hunedoara  acumulase  o  bo­  Cîmpia  Mierlei,  eînd  turcii  au  bi­  Temeiul  gloriei  sale  nepieritoa­
          î-a  înălţat  în  faţa  „uraganului  ri­  zenia, înţelepciunea,   dragostea  gată  experienţă  militară  şi  de   ruit,  şi  marea  biruinţă  de  la  Bel­  re  l-a  constituit  adînca  înţelege­
          dicat  de  semilună",  alături  şi  îm­  de  pămînt  şi  de  semeni  a  stră­  viaţă.  în  1439  e  numit  ban  al   grad   din   1456    eînd   armatele   re  a  intereselor  şi  năzuinţelor
                                                                                                                         r
          preună  eu  celelalte  popoare  du­  bunilor  săi,  Iancu  Corvin  de  Hu­  Severinului,  în  1441  i  se  încre­  turceşti,  conduse  de  Mohamed  al   popoarelor  pe  care  le-a  condus
          nărene.                         nedoara rămâne ân    conştiinţa  dinţează  demnitatea  de  Voievod   IÎ-lea  au  fost  nimicite.  Condu-   şi  care,  în  ceasurile  de  grea  cum­
            întrunind  toate  calităţile  con­  noastră  şi  a  istoriei  unul  din  cei   al  Transilvaniei  şi,  în  1444,  după   cînd  oştirea  la  această  ultimă   pănă,  au  dat  dovadă  de  eroism
          ducătorului  neînfricat  şi   înzes­  mai  de  seamă  oameni  pe  care   moartea   regelui   Vladislav,   ucis   luptă,  Iancu  Corvin  avea  70  de   şi necruţare de sine.
          trat  cu  o  extraordinară  capaci­  i-a  dat  poporul  nostru,  atât  spre   în  luptele  de  Ia  Varna,  este  nu­  ani  şi  datorită  geniului  său  mili­  Dacă  amintirea  sa  e  scumpă
          tate  politică  şi  militară,  Iancu   slava  pământului  românesc,  cât   mit   guvernator   al   Ungariei,   tar  a  reuşit  să  zdrobească  cu  o   tuturor  popoarelor  în  fruntea  că­
          Corvin   de   Hunedoara,   descen­  şi spre amintire întregii Europe.  funcţie  ţie  care  o  va  păstra  pînă   rnînă  de  oameni  uriaşa  armată   rora  a  luptat,  pentru  noi,  ro­
          dentul   unei   vechi   familii   de   Marele  erou  s-a  născut,  proba­  în  1452,  eînd  demisionează  din   a temerarului sultan.  mânii,  e  şi  un  prilej  de  sin­
          cneji  hunedoreni,  reuşeşte  ca  a-   bil,  în  1386,  aşa  cum  rezultă  din-   cauza   marii   nobilimi   maghiare   Dar  o  oboseală  cumplită  îl  cu­  ceră  şi  dreaptă  mîndrie,  origi­
          proape  o  jumătate  de  secol  să  o-   tr-o  scrisoare  a  sa  adresată  pa­  care îi esţe ostilă.  prinse  pe   Iancu  după   această   nea  sa  românească  fiind  una  din
          preaseă   expansiunea   otomană,   pei  Nicolae  al  V-lea.  Tatăl  său,   In  afara  însuşirilor  sale  de  bun   victorie  şi,  fiind  obligat  de  boa­  nenumăratele   mărturii   ale   ge­
         silindu-l  pe  însuşi  sultanul  Mo-   Voicu,  pentru  meritele  sale  stră­  organizator  al  ţării,  Iancu  Cor­  lă  să  Se  retragă  din  Belgrad,  îşi   niului  poporului  nostru,  a  dra­
         hamed  al  Il-lea,  cuceritorul  Con-   lucite  de  oştean,  primise  de  la   vin  a  fost  şi  un  neîntrecut  con­  aşeză  tabăra  la  Zemun,  unde,   gostei  lui  de  libertate  şi  de  ne­
         stantinopoluluî,  să  se  retragă  în­  regele  Sigismund  domeniul  Hu­  ducător  de  oşti,  vestit  prin  lupte­  după  trei  săptămâni  de  suferin­  atârnare.
         frânt  din  faţa  lui,  Integrîndu-se   nedoarei,  domeniu  care,  mai  tîr-   le  sale  împotriva  turcilor,  din   ţă,  trupul  său,  măcinat  de  atîţia
         întru totul intereselor păturilor  ziu,  îi  va  rămâne  lui  Iancu  în  care  vom  aminti  :  victoria  din  ani  de  febrilă  activitate  şi  de  NECULAI CHIRICA
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27