Page 23 - Drumul_socialismului_1976_09
P. 23
Proletari din toate fărlle, unlfl-vă!
ANUL XXVIII
5N OBIECTIV - RECUPERAREA GRABNICĂ A ORICĂROR RESTANŢE
jSII^ actualitatea politică fi
EXPERIENŢA SECTORULUI IV DE LA Eli ANINOASA
In contextul larg al eforturilor ţelor reducerii cheltuielilor mate
poporalul nostru pentru Înfăptuirea
riale s-a trasat sarcina de a se re
DOVEDEŞTE GA STĂ ÎN PUTEREA COLECTIVULUI neabătută a obiectivelor şl sarci vedea normele existente în dome
nilor stabilite de Congresul al XI-
niul proiectării fundaţiilor, al re
lea al partidului, la Începutul săp- zistenţei construcţiilor, al materia
CA NEAJUNSURILE Si FIE ÎNLĂTURATE tămînii trecute a avut loc o con lelor folosite, urmînd să se ela
sfătuire de lucru Ia C.C. al P.C.K.
boreze norme noi, corespunzătoare
tovarăşul NICOLAE
prezidată de
Importante sarcini au fost trasa
CEAUŞESCU. Consfătuirea a anali performanţelor tehnicii moderne.
zat activitatea In domeniul proiec te de secretarul general al partidu
De cîlva timp, colectivul de zăm grabnic şi ctu maximă efi de disciplina muncii, de folosirea tării şl construcţiilor Industriale. lui învăţămimtulul superior din con
muncă al minei Aninoasa se con cienţă. utilajelor. Ne-am constituit însă In încheierea consfătuirii a luat strucţii, arhitectură şl tehnologie,
fruntă cu unele greutăţi şi nea Argumentele tovarăşului Ioan intr-un front -comun de acţiune euvîntul t o v a r ă ş u l Nicolae urmărindu-se ridicarea nivelului
junsuri oare grevează asupra ac Dumitraş' sînt susţinute de faptele împotriva neajunsurilor, ne-am Ceauşescu, care, subliniind Impor programelor de Invăţămînt la nive
tanţa deosebită a activităţii de cer
tivităţii productive, mina acumu- colectivului sectorului IV, condus consultat cu comuniştii asupra mă cetare, proiectare şi construcţii şi lul realizărilor pe plan mondial,
cadrelor
proiectare
reciclarea
din
linid lună de lună minusuri la ex de ing. Ion Vasilescu, de rezulta surilor de îmbunătăţire a activi relevînd realizările obţinute In anii şl construcţii ş.a.
tracţia de cărbune. tele bune pe care le înregistrează tăţii şi am reuşit să biruim. construcţiei socialiste In această Sarcini de mare însemnătate re
—v Cauzele acestei situaţii —■ sub miiţerii de aici. Astfel, de la în Referindu-se concret la modică direcţie, a adresat o serie de cri vin constructorilor, care sînt che
maţi să adopte o poziţie activă
linia directorul exploatării, ing. ceputul anului şi pînă în prezent, in care au acţionat în abataje, şe tici ministerelor, organelor econo faţă de proiecte, să asigure creşte
de
Institutelor
de
sinteză,
mice
Ioan Dumitraş, sînt a.tît de na sectorul IV are un plus de pro ful de brigadă Constantin Gheor- proiectări, constructorilor, In legă rea productivităţii muncii la nive
tură obiectivă, dar şi subiectivă, ducţie de aproape 4 000 tone de ma sublinia importanţa promovă tură cu unele lipsuri şl deficiente lul dotărilor tehnice. S-a indicat
între acestea din urmă aş situa, cărbune şi perspectivele sînt, pe rii noilor tehnologii de extracţie şl existente în activitatea de proiec organizarea unei dezbateri largi cu
în primul rînd, slaba disciplină de mai departe, încurajatoare. Acti a utilajelor modeme. „în abatajiui- tare şl executare a construcţiilor activul de partid din acest, sector
producţie, • neresipeetarea întocmai vitatea acestui colectiv este rodul cameră, în care lucrez, am reu Industriale, agricole şl sociale. S-a pentru mobilizarea tuturor forţelor
subliniat în legătură cu aceasta
a tehnologiilor de exploatare şi, unei bune organizări şi conduceri şit ca, prin utilizarea grinzilor în necesitatea adoptării unor măsuri în acţiunea de îmbunătăţire a acti
vităţii de proiectare şl construcţii.
ca urmare, nerealizarea producti a procesului de producţie, al u- gropate în vatră la abatajele nr. operative de îmbunătăţire a acti In cursul zilei de vineri, tovară
vităţii muncii planificate, deficien nei perseverente munci de partid, 6 şi nir. 9, să ridicăm randamen vităţii din proiectare care să ţină şul NICOLAE CEAUŞESCU. secre
tul de la 4 tonie la 8 şi chiar 9
ţe în organizarea muncii, în între al unei discipline ferme, al anga tone de cărbune pe post Rezulta seama atît de realizările pe plan tar general al Partidului Comunist
ţinerea, folosirea şi repararea uti jării unanime, conştiente a între te la fel de bune a obţinut şi co mondial cît şl de cela mal buna Român, preşedintele Republicii So
cialiste România, a făcut o vizită de
experienţe obţinute în ţara noas
lajelor, precum şi altele. Înlătura gului colectiv la îndeplini rea sar legul meu, brigadierul Constantin tră, asigurîndu-se soluţii mal ra lucru în municipiul Buzău, care
rea acestor stări de lucruri ne va cinilor de plan. Lăpuţfcă şi alţi mineri". ţionale, mal ieftine şl mal eficient*,' şi-a aniversat 1 600 de ani de la
permite îndeplinirea sarcinilor de — Am avut şi nioi necazuri, maJ Da sectorul IV se desfăşoară o care să ducă la reducerea chel prima sa atestare documentară.
plan lunare, deoadale, zilnice şi a.vom încă — ne spunea tovară pasionantă întrecere între minerii tuielilor şi a oonsumurilor mate Secretarul general al partidului a
riale şl la scăderea ponderii clă
vizitat cu acest prilej întreprinde
şul Nicolae Ceapă, secretarul co
reintrarea minei pe făgaşul cel de la abatajele cameră şl fronta- dirilor în costul construcţiilor In rea de sîrmă şi produse din sîrmă.
bun. în acest sens am luat une mitetului de pariid pe sectorul _IV; lişti, întrecere oare-i aduce în dustriale. întreprinderea de geamuri, între
le măsuri energice, concrete, pe legale şi de condiţiile de zăcământ, frunte cînid pe unii, cînd pe alţii In cadrul consfătuirii au fost sta prinderea „Textila” şi întreprinde
care ne' străduim să le materiali dar şi de organizarea producţiei, şi din care cîştigă întotdeauna pro bilite sarcini concrete pentru toţi rea de utilaj tehnologic.
ducţia. In acest sector, numele bri factorii ce participă la cercetare, La marea adunare populară din
gadierilor Constantin Gheorma şi proiectare şi execuţie In construc Buzău, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Constantin Lăpuşcă; de la abata ţii. Secretarul general al partidu a rostit o importantă cuvîntare în
care au fost relevate eforturile în
jele cameră, ale frontaliştilor A-
Pe platforma Chişcădaga: Activitate laborioasă, lui a subliniat necesitatea comba tregului nostru popor, sub condu
lexandru V&reş şi Gheorghe Patro-
terii cu fermitate a exagerărilor
lea, ca şi ale şefilor de brigadă arhitectonice, urmărindu-se asigu cerea partidului, pentru înfăptui
rea obiectivelor stabilite de cel de
de la pregătiri, Ilie Şteţ, Mihai rarea unor condiţii bune de lucru al Xl-lea Congres al partidului,
cu mijloace cît mal simple şi ief
care se cere susţinută permanent de Puşcaş şi Lorinez Ioan, sînt bine tine, elaborarea proiectelor la faţa contribuţia oamenilor muncii din
cunoscute şi apreciate.
locului, pentru a se cunoaşte bine
municipiul şl judeţul Buzău la nu-
— Nu de muiit — ne. informa A-
naturale,
şl
economice
sociale,
lexandru Veneş — am deschis un condiţiile cerinţele concrete pentru
o intensă conlucrare! (Continuare în pag. 4-5) flecare obiectiv. In spiritul cerin (Continuarc în pag. 2)
Marele şantier cunoaşte, in a- activităţii este însă asigurarea de
ceste zile, o intensă efervescenţă front de montaj pentru etapa a Luna culturii si educaţiei socialiste Jarmis 76“
de muncă, cumulind noi şi noi Il-a. Se evidenţiază loturile II 95
eforturi, căutări şi satisfacţii. (subinginer Pavel Banda), I (Se-
în decorul unei frumoase du
Constructorii şi montorii, oamenii beslyen Şandor) şi V (inginer minici de toamnă, localitatea Sar-
care vor supraveghea de la ta Florian Georgescu), formaţiile mizegetusa a găzduit inaugura rea
bloul de comandă sau pe „viu"
conduse de Alexandru Colda, celei de a Vil-a ediţii a Lumii
modernele agregate, ingineri şi Ioan Şuteu, Mihai Borbely, Ilie culturii. şi educaţiei socialiste
activişti de partid nu precupeţesc Ciucă, Gheorghe Bodac, Ioan „Sarmis ’7G“.
ziua-lumină sau nopţile aceliiTaşl Biro, de maistrul Ioan Ister. Conform tradiţiei, începutul a
scop : punerea tuturor lucrărilor Am vrea să se reţină că în a- fost marcat de o amplă paradă
la punct şi alertarea finalizării ceastă perioadă constructorii au a portului popular. Tineri şi vîrst-
primei etape a fabricii de lianţi, trebuit să răspundă la foarte nici, artişti amatori sau profe
cu alte cuvinte culegerea roade multe dispoziţii de .şantier, de sionişti, aparţinând diferitelor că
mine culturale, case de cultură
lor unei activităţi dure, de ani mare urgenţă şi le-am făcut faţă.
de zile. Despre oameni, despre plat sau cluburi muncitoreşti, au de
filat ebalîndu-şi costumele spre
— Am preconizat să depăşim formă, despre angajarea lor deo desfătarea numeroşilor spectatori,
ţi vom depăşi planul pe acest sebită îşi spun părerile şi alţi împreună ou hunedoremi au de
trimestru cu 1,2 milioane lei — conducători de şantiere şi loturi. filat şi purtătorii frumuseţilor fol
spune inginerul Vasile Şandor, — Intre cei care se evidenţiază clorului din judeţele Timiş, Ca-
şeful Şantierului nr. R al T.C.I. aş numi pe montorii din formei raş-Severin, Gorj, Alba şi Arad,
Timişoara. Am lucrat şi lucrăm ţiUe conduse de Vasile Paraschiv', invitaţi la festival.
intens la betonarea întregii plat Adolf Haidar, Constantin Olteana După alocuţiunile de salut ros
forme a fabricii şi terminarea tu şi Constantin Vîlcan, pe maistrul tite de tovarăşul Vasile Zgincea,
turor utilităţilor : castelul de a- SzeXely Ştefan şi inginerul Ga- primarul comunei Sarmizegetusa,
pa, canalizarea aferentă grupuH- briel Leoveanu — arată ingine- şi Petre Stoican, preşedintele Co
mitetului judeţean pentru cultură
lor sociale, a liniilor ferate in
dustriale. Obiectivul principal al (Continuare în pag. 4-5)
(Continuare în pag. 6)
Sesiunea Consiliului popular judeţean
La recoltări şi însămînţări In ziua de 25 septembrie a-c. au
avut loc lucrările celei de-a Vil-a bilirea şi sancţionarea contraven
ţiilor.
mobilizate toate forţele sesiuni a Consiliului popular ju tificarea unor decizii alo Comite
_5. Proiect de hotărîre pentru ra
deţean. La lucrările sesiunii au
participat depu,taţii consiliului tului executiv al Consiliului popu
popular, activişti de partid şi de lar judeţean.
Volumul însemnat de lucrări şi disciplină în toate unităţile a- sortatul lor în cîmp, transportul stat, conducători ai unor unităţi
oare aiu rămas sa fie efectuate gricole. Care sînt priorităţile pe zilnic al producţiei, livrarea la economico-sociale, ai organelor lo înaintea lucrărilor din plenul
In această toamnă pe ogoarele ogoare în perioada actuală, în ce fondul de stat şi asigurarea u- cale de specialitate şi ai compar sesiunii, au avut loc dezbateri în
cadrul comisiilor permanente asu
judeţului nostru impune ca efor stadiu se găsesc lucrările respec nor condiţii corespunzătoare pen timentelor din aparatul Comitetu
turile cooperatorilor, mecanizato tive şi în ce termene trebuie în tru păstrarea seminţelor. lui executiv aii Consiliului popular pra problemelor înscrise pe ordinea
de zi, unde s-au făoot numeroase
rilor, cadrelor tehnice şi tuturor cadrate ? Preşedintele C.A.P. Veţel, La- judeţean, primarii de la' munici propuneri. în urma dezbaterilor
pii, oraşe şi .comune, cadre medi
locuitorilor satelor să fie con zăr Gaşpar, ne-a relatat că ime cale de la unităţile medico-sanita- din plen, la care au participat nu
centrate la grăbirea strângerii SA FIE GRĂBITĂ diat după ce s-a încheiat recol re din judeţ. meroşi deputaţi şi invitaţi, au fost
recoltei şl a însămînţărilor. De tatul cartofilor, s-a trecut la pre adoptate : Programul principalelor
La ordinea de zi a sesiunii au
oarece în săptămâna trecută riit- STRlNGEREA CARTOFILOR, gătirea terenului în vederea în- fost înscrise următoarele proble obiective şi măsuri de ocrotire a
miul acţiunilor a fost frînat de sămînţării grâului. Asemănător me : sănătăţii populaţiei judeţului Hu
timpul nefavorabil, comandamen LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR 1. Preocuparea Direcţiei sanitare, nedoara pe perioada 1976—1980 ;
tele locale pentru agricultură au trebuie să procedeze toate unită a conducerilor unităţilor medico- Programul de măsuri pentru apro
datoria să asigure recuperarea In cooperativele agricole recol ţile agricole unde griul are ca sanitare pentru ocrotirea sănătă vizionarea populaţiei pe perioada
premergătoare
plantă
cultura
întârzierilor şi încadrarea fiecă ta de cartofi a fost strînsă şi în cartofului. ţii populaţiei şi măsurile care so de toamnă-iarnă 1976—1977 ; Ho-
rei lucrări în termenele stabilite magazinată de pe mai mult de 80 impun în 'vederea îmbunătăţirii a- tărîrea Consiliului popular jude
Nici o tărăgănare nu mai este
prin programele întocmite pentru la sută din suprafaţa planificată. îngăduită în ceea ce priveşte cestei activităţi ; ţean privind stabilirea si sancţio
această campanie. Materializarea Este realmente posibil şi nece strîngerea legumelor perisabile 2. Programul de măsuri pentru narea contravenţiilor şi Hotărîrea .
dezideratului amintit este deci sar totodată, ca în această săp- — tomate, ardei, fasole, cas aprovizionarea populaţiei pe pe pentru ratificarea unor decizii ale
Comitetului executiv al Consiliului
siv condiţionată de folosirea ou tămînă, acţiunea amintită să fie rioada de toamnă-iarnă 1976—1977 ;
randament maxim a fiecărei ore încheiată în toate cooperativele, traveţi. Deoarece mai sînt în 3. Informare privind modul în popular judeţean.
In încheierea lucrărilor sesiunii
bune de lucru în cîmp, a forţelor restanţe semnal în du-se îndeosebi cîmp cantităţi însemnate din pro care au fost re/.'lvate propunerile Consiliului popular judeţean a lu
şi mijloacelor mecanice, de or în raza consiliilor intercoopera- dusele amintite (C.A.P. Tiia. Ra- făcute de alegători în campania e- at euvîntul tovarăşul Ioachim Mo-
ganizarea temeinică a activităţii tîste To-teşti şi Haţeg. Odată ou poltu Mare, Geoagiu), zilnic se loctorală, precum si a celor făcute
pe formaţii de muncă, de întro impulsionarea scosului tuberculi ' —— f 1 cu ocazia Conferinţei judeţene a ga, prim-secretar al Comitetului
narea unui spirit ferm de ordine lor, de maximă însemnătate este (Continuare în ooa 4-5) dei>n*atil'<r consiliilor populare : judeţean de partid, preşedintele
Comitetului executiv al Consiliului
4. Protest de hotorîre a Consiliu
lui popular judeţean privind sta popular judeţean.