Page 26 - Drumul_socialismului_1976_09

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO- STIINTIl
mm

Experienţa sectorului IV de la E.M. / siiferedădţiiM aoaStre®

Âninoasa dovedeşte că stă în puterea voluntâre transîait [A PANOUL DE: utiunnt i
:
colectivului ca neajunsurile Constructori de pe platforma

să tis înlăturate Centralul şi studiile - atribute ale consiliului

de contre! nncitercsc şi comisiilor pe probleme
(Urmare din pag. 1) minus cam mare la . producţie,
asta ne vorbeşte elocvent că mun­
nou abataj frontal. La început a ca politică nu a acţionat perseve­
fost greu. In scurt timp însă l-am rent şi eficient ia toate sectoat Consiliul de control muncitoresc de exemplificăm : Comisia de organiza-
pus la punct oum trebuie şi a- rele, ia toate locurile de muncă, la C.S. Hunedoara, cit şi cele opt co­ re a producţiei, a muncii şi retribui­
cum dăm mult cărbuine din el. E şi pe toate schimburile. Mai sînt misii pe domenii contribuie prin rii, de pildă, a analizat posibilităţile
controalele, analizele şi studiile ce de extindere în combinat a muncii
vorba de cum te pregăteşti, cum situaţii cînd se trece cu uşurinţă le fac la impulsionarea îndeplinriii în acord, mai cu seamă a muncii
te . organizezi, cum te mobilizezi peste unele'abateri disciplinare (la sarcinilor de plan, la folosirea mai în acord global, modul cum se va­
la muncă. sectoarele II şi V), cînd organi­ bună a capacităţilor de producţie, a lorifică studiile de organizare ştiin­
Opinii similare a.u exprimat şi zarea producţiei nu ţine seama de materiilor prime şi materialelor, a ţifică a producţiei şi a muncii. Ca
maiştrii Victor-‘'Bînlea şi Ion Bem- toţi factorii care o influenţează (la forţei de muncă, ia întărirea disci­ urinare a activităţii comisiei s-au
dea. Ei s-au. referit îndeosebi la sectoarele II şi III), cînd unii bri­ plinei tehnologice şi de muncă, şi dispus măsuri care au condus la ex­
%
colaborarea, înţelegerea şi întra­ gadieri, maiştri şi chiar ingineri desigur, la aplicarea întocmai a ho­ tinderea muncii în acord la peste 70
sută
din
numărul muncitorilor.
la
jutorarea între minerii de la pre­ colaborează insuficient, uneori ne- tărîrilor de partid şi de stat, a legi­ Comisia de calitate, economii şi bu­
gătiri şi cei de la producţie, între convingător, ou oamenii din sub­ lor. nă gospodărire a fost îndrumată
aceştia din urmă şi mecanici, e- ordine. Organizaţia de partid, con­ Constituite din cadre de muncitori, să-şi axeze activitatea în principal pe
lectricieni şi cei din compartimen­ ingineri, tehnicieni şi economişti cu analiza posibilităţilor de reducere a
tul de transport — atribute indis­ ducerea minei, întregul colectiv ne o bună experienţă în organizarea şi cheltuielilor materiale de producţie.
străduim să eliminăm cit mai ra­
economice
activităţii
şi
conducerea
pensabile ale bunului mers al pro­ pid neajunsurile şi greutăţile ou sociale a combinatului, consiliul de O atenţie deosebită s-a acordat re­
ducţiei. care ne confruntăm, să aducem control muncitoresc şi comisiile p© ducerii consumului de metal, prin
Apreciind activitatea pozitivă a toate sectoarele la plan şi întrea­ domenii au capacitatea de a cuprin- perfecţionarea formatului lingotiere-
sectorului . IV, evidenţiind munca ga exploatare la zi cu producţia. « «ţţ-. •sA.-sa* tssi 'srsz GHEORGHE BAICU, şei de echi­ IOAN ISTEK
poiitlco-organizatorică bornă ce se Eforturile generale le orientăm care intră în preocupările consiliu furi exoterme, valorificarea scurtă­ pă instalatori : împreună cu echi­ mai multe for.
desfăşoară aici, robusteţea şi co­ spre îndeplinirea ritmică a sar­ lui oamenilor muncii. In programele turilor şi declasatelor. în urma solu­ pa sa Îşi depăşeşte lună de lună evidenţiază pri
eziunea acestui colectiv, faptul că cinilor pentru ca mina Âninoasa lor trimestriale. de activitate se re­ ţiilor propuse şi a măsurilor luate sarcinile do plan, 11 ajută şi pe hărnicie, prin
alţii pentru terminarea la timp a
găsesc, in principal, probleme pri­
intransigenţa faţă de neajunsuri şi să redevină exploatarea cu bune vind s-au economisit suplimentar 1 peste lucrărilor. şi - hună inţel-
îndeplinirii
controlul
hotărîri-
abateri nu exclude munca princi­ rezultate în producţie, care a fost lor, a sarcinilor de plan, studii şi a- 10 000 tone de metal.
pială, deschisă, plină de înţelege­ pînă nu de multă vreme. O activitate susţinută desfăşoară si
re cu oamenii, tovarăşul Ştefan nalize privind mobilizarea unor re­ comisia de igienă şi protecţia muncii,
zerve
depăşire
de
suplimentare
a cea de mecanizare şi automatizare
Puioan, secretarul comitetului de H. ANTON volumului producţiei, de creştere a
a producţiei, precum şi comisia de
partid pe exploatare, concluziona : calităţii acesteia, de economisire a investiţii-dezvoltare, care a efectuat
— Dacă astăzi înregistrăm un G. DINU resurselor materiale, de pregătire a o serie de studii şi analize privind
personalului, de economicitate a ope­ dezvoltarea capacităţilor de producţie
raţiunilor de comerţ exterior şi alte­ în perioada 1976—1980 şi în perspec­
le. Programele sînt corelate cu pro­ tivă pînă în 1990. Fiecare comisie are
Din cronica întrecerii socialiste gramele de activitate ale consiliului de fapt pe agenda de lucru atît pro­
oamenilor muncii. Astfel, nu există
şedinţă lunară a consiliului oamenilor blemele curente, care primează, cit
şi cele de perspectivă.
muncii în care consiliul de control Evident, în activitatea acestor orga­
ECONOMIA JUDEŢULUI IMPORTANTE ECONOMII muncitoresc şi comisiile pe domenii nisme ce funcţionează pe lingă con­
Sl-A ÎNDEPLINIT * PLANUL MATERIALE să nu prezinte informări şi referate siliul oamenilor muncii s-au înregis­
PE TREI TRIMESTRE CU 6 ZILE în toate unităţile economice ale de analize şi studii. trat şi unele neajunsuri. Atît consi­
In acest an, de pildă, consiliul de liul de control muncitoresc cit şi co­
MAI DEVREME judeţului se depun eforturi stărui­ control muncitoresc a controlat mo­ misiile pe domenii au atras prea pu­
toare pentru reducerea cheltuielilor
de producţie şi îndeosebi a cheltu­ dul de fundamentare şi utilizare a ţin in acţiunile lor cadre de specia­
Acţionind cu însufleţire şi înaltă ielilor materiale — sarcină priori­ lişti din combinat care nuteau să
răspundere patriotică pentru înde­ tară trasată de conducerea parti­ plafoanelor de cheltuieli adminis-
trativo-gospodăreşti, pe secţii şi la aducă un aport şi mai substanţial în
plinirea exemplară a sarcinilor de dului. De la începutul anului, p© nivelul combinatului, stadiul aplică­ soluţionarea problemelor.
plan şi angajamentelor asumate în ansamblul economiei judeţului, s-au rii propunerilor făcute de reprezen­ Perfecţionarea activităţii consiliului
acest prim an al cincinalului revo­ înregistrat apreciabile reduceri ale tanţii angajaţilor în adunarea gene­ de control muncitoresc şi a comisii­
luţiei tehnico-ştiinţifice, colectivele preţului .de cost al produselor, a rală din februarie a.c., onorarea o- lor pe domenii, în sensul activizării
de oameni ai muncii din industria căror valoare însumează 74 mili­ bligaţiilor contractuale de livrare a lor permanente şi specializării, va
judeţului Hunedoara obţin rezultate oane lei numai la cheltuielile ma­ produselor, îndeplinirea hotărîrilor conduce la sporirea aportului aces­
remarcabile în producţie. Astfel, teriale. Totodată au fost obţinute luate de consiliul oamenilor muncii* tora în soluţionarea problemelor com- IOAN BIKO, şef echipă lăcătuşi : ILIE CIUCA,
beneficii suplimentare de peste 62
sarcinile de plan pe cele trei tri­ milioane lei. cuţn este organizată, difuzarea şi a- plexe curente şi de perspectivă ale Fruntaş in muncă, îşi depăşeşte lu­ Ca şi la Craiov
mestre ale anului au fost îndepli­ plicarea hotărîrilor do partid, a lc- combinatului nostru. nar sarcinile de plan. Echipa sa Vilcea — unde ;
nite cu 6 zile mai devreme, esti- PRODUSE LA EXPORT gilor, decretelor, hotărîrilor Consiliu­ Economist REMUS PAŢAN, este fruntaşă în cadrul lotului 5 —. şi la Chişcăc
mîndu-se ca pînă la finele lunii să ÎN VALOARE DE 30 MILIOANE lui de Miniştri şi ale altor organe. membru al biroului comitetului al T.C.I. Timişoara, şi lotul — frun­ prin priceperea
se înregistreze o producţie supli­ LEI VALUTĂ Bineînţeles, aceste acţiuni s-au între­ de partid de la C.S. Hunedoara taş în ultimii doi ani. calitatea lucrărili
mentară în valoare de peste 350 mi­ Atenţia deosebită pe care side­ prins pe baza unor puneri prealabile
lioane lei. I>e remarcat că întregul rurgicii hunedoreni o acordă acti­ in problematică a membrilor consi­
spor de producţie a fost realizat vităţii de export se materializează, liului, a elaborării unor tematici de
pe seama creşterii productivităţii de la Începutul anului, în livrarea control, în care se specifică punct
muncii şi este concretizat Intr-un peste sarcinile de plan a unui vo­ cu punct oe urmează a fi verificat Activitate laborioasă, care se cere susţim
important volum de produse fizice lum de produse care însumează cu ocazia controlului.
date peste plan. Intre acestea se mai mult de 30 milioane lei valu­
numără : 160 milioane kWh energie tă. In acelaşi timp trebuie menţio­ Comisiile pe domenii de activitate permanent de o intensă conlucrare!
electrică, 78 000 tone fontă, 48 000 nat faptul că metalul hunedorean au făcut o serie de studii privind
soluţionarea problemelor care le ri­
tone oţel, 27 000 tone laminate fini­ se bucură de tot mai mare apre­ dică îndeplinirea şi depăşirea ^ indi­
ciere din partea beneficiarilor ex­
te, 65 000 tone cărbune, precum şl terni, eres cînd simţitor solicitările catorilor de plan, creşterea eficien­ (Urmare din pag. 1) Oameni cu fapte deosebite sînt darul llie Ciuci
altele atît de necesare economiei produselor combinatului siderurgic ţei economice, la buna gospodărire şi la I.M.l.A. — formaţiile lui Dascălu şi Vasii
naţionale. hunedorean. â resurselor materiale şi umane. Să rui Cornel Ivănici, şeful şantieru­ Crişan R&dulescu şi Hegheduş nă cu maistrul
lui T.M.U.Ch. Bucureşti. Paras- Dionisie —, T.I.M.B. — cele ale s-au angajat să
chiv şi Leoveanu, avînd de mon­ lui Gheorghe Baicu şi Gheorghe zile mai devrem
ÎN TOATE COOPERATIVELE AGRICOLE - FERME ZOOTEHNICE PUTERNIC tat utilaje premieră pentru in­ Lungoci —, precum şi în ţoale platformă, ocupi
Organizaţia d,
dustria lianţilor, s-au achitai şi
secţiile beneficiarului. Este greu
se achită cu responsabilitate de insă să le consemnăm pe toate eforturilor verŞy
DEZVOLTATE, CU PRODUCŢII SPORITE DE LAPTE Şl CARNE aceste sarcini grele, oamenii lui intr-un articol pentru că au ve­ mei etape u
Olteanu lucrează cu mult gust, nit din ţară şi lucrează în pre­ priveşte şi spre
Szekely este bun organizator. zent aici nu mai puţin de 9 uni­ — Am elabor
— Echipa lui Stoica Stan — re­
care ţine seama
In primul rînd ordine, disciplină şi valorificarea resurselor levă Constantin Moc&niţă, şeful tăţi şi subunităţi de construcţii- cretarului generi
montaj şi... cu beneficiarul 10.
lotului izolaţii al T.I.L.I. Bucu­ Consemnăm totuşi aici o apre­ tovarăşul Nicola
reşti — şi-a propus ca Pînă la 1 ciere : Consfătuirea de
— Măsurile care au fost luate,
interne, eliminarea lipsurilor proprii — pentru octombrie să rezolve izolaţiile angajarea tot mai responsabilă a al P.C.R. consac,
hidrofuge din şantier. Angaja­
domeniul proiect
mentul va fi dus la îndeplinire, constructorilor şi montorilor au ţiilor industriale
pentru că formaţia a lucrat, in­ condus la îmbunătăţirea calităţii şui Mihai Dinu,
tr-un caz de urgenţă, de sîmbătă lucrărilor — precizează inginerul •tetului de pârtie
redresarea fermei C. k.P. IreieaRomână pînă luni dimineaţa fără întreru­ Mircea Crişăn, din resortul de El vizează impi
pere. investiţii al întreprinderii de li­ taţii în continua
1
— Am avut un mare volum de anţi. Se detaşează, calitativ, lu­ bătut în toate <
De mai mult timp ferma zooteh­ ,oricum, în afara unor necazuri mal aici. De fapt, recent biroul comite­ lucrări care au cerut organizarea crările de la castelul da apă,
nică a C.A.P. Bretea Română înre­ vechi, situaţia ar putea fi îmbunătă­ tului comunal de partid a cerut fac­ activităţii şi in două schimburi partid şi va fi
gistrează importante minusuri la ţită prin folosirea resurselor proprii", torilor, consiliului de conducere al cuptorul rotativ nr. 2 şi S.C. 2. oamenii muncii.
principalii indicatori: efective total, nu înţelegem de ce dinsul nu a ofe­ cooperativei, un program concret de — spune Constantin Vladu, şeful Este demn de subliniat că, mer- ...Platforma CI
efectiv^ matcă, producţia de lapte. rit conducerii cooperativei, şefului măsuri pentru redresarea economică secţiei S.U.T. Aş evidenţia pe gînd pe „firul" acestor aprecieri tîmpină cu o ir,
Tot de mult timp este aşteptată re­ fermei ajutorul său personal, expe­ a fermei, cu mijloace exclusiv loca­ buldozeristul Dorin Ungureanu ale beneficiarului ne-am întîlnit locventă a ceea
dresarea producţiei fermei şi se fac rienţa sa în punerea la punct a u- le, a cărui Îndeplinire se urmăreşte (despre care şi constructorul are cu formaţii de lucru evidenţiate oamenii să dure
eforturi pentru îndeplinirea acestui nor deficienţe interne. Pentru că, zilnic, pe termene scadente, scon- aprecieri foarte bune — n.n.), pe şi pentru scurtarea termenelor.
deziderat — toate însă fără rezul­ acuzînd doar şeful fermei, cir. Dan tindu-se pe o îndreptare apropiată De pildă, la S.C. 2, undă s-au e- găţirea peisajulu
tate prea încurajatoare,, vizibile. Ne­ Serdinanţiu, aşa cum face şi preşe- a lucrurilor. Avram Dumbravă, şofer pe auto- ţării.
cazuri mai vechi, intre care o epi­ dintele cooperativei, Eugen Cerbă- betonieră, pe Nicolae Şoşu, auto- xecutat betoane de foarte bună
demie a devenit hotărîtoare, au scă­ lău, că acesta ar fi neajutorat şi nu NICOLAE STANCIU macaragist. calitate, echipele conduse de zi­
zut vizibil potenţialul economic al prea săritor, nu facem nimic de-
fermei, care au dus la minusuri de cît să ne împăcăm cu ideea că a-
56 capete la efectivul total, 60 la ceasta e situaţia şi n-avem ce face.
matcă şi la o producţie de lapte de Şi, această poziţie de aşteptare, in
circa 2 litri pe cap, de la cele 50 de timp ce preşedintele şi inginerul şef
vaci mulgătoare. Tot obiectivă apa­ velul fermei: o respectare riguroasă La recoltări si însămîntări — mobilate toate
ştiu precis ce ar trebui făcut la ni­
re şi această producţie scăzută de
lapte, deoarece animalele bolnave au a programului de grajd, controlul
fost pe parcurs înlocuite cu altele acestui program la muls, la fura­
tinere, cu juninci care după prima jare, control în cimp la păşunat, a- (Urmare din pag. 1) suta din suprafaţa existentă. RITMURI ALERTE Niouleşou, se \
fătare au o producţie scăzută de naliza permanentă a grăsimii lapte­ Transportul recoltei se desfăşoa­ LA SEMĂNAT sută din supra
lapte. Şi, totuşi, deosebit de cauzele lui (săptămîni în şir laptele a fost c-ere o susţinută mobilizare a lo­ ră însă anevoios la C.A.P. Şoi- la sfîrşitul Iur
real-obiective ale situaţiei precare livrat cu 4,2 la sută grăsime, nea­ cuitorilor satelor pentru a nu se muş, Banpotoc, Bîrcea Mică ş.aj Realizarea exemplară a planu­ Tractoriştii lat
a fermei zootehnice, toată lumea din nalizat, in loc de 3,5 la sută, fapt ce mijloacele destinate acestui scop lui pe culturi este un imperativ cu Mihăesou,
cooperativă, din comună şi factorii ducea la apariţia zilnică a unor mi­ pierde nimic din recoltă.
de la nivelul organelor agricole ju­ nusuri de 10—12 litri numai din a- Terminarea grabnică a recoltă­ fiind folosite cu mult sub capa­ de prim ordin. Inginerul şef al si alţii, efectue
deţene se declară îndreptăţit nemul­ cea&tă neglijenţă), constituirea unor rii prunelor şi valorificarea lor citate. Preşedinţii unităţilor cul­ consiliului imfenooopenatisl Călan, litote, garanţie
ţumiţi de activitatea economică a loturi diferenţiate şi hrănirea supli­ superioară (sub formă uscata sau tivatoare de sfeclă de zahăr, in­ Ion Boldea, ne-a spus că unită­ sporite în anul
fermei. Există aici, la Bretea Româ­ mentară a vitelor mai productive magiun), potrivit programelor ginerii şefi şi .primarii comune­ ţile din acest consiliu au depă­ Pe ansambl
nă, un acord deplin asupra faptului ©te. Dar, din toate acestea nu s-a stabilite pentru fiecare comună, lor dovedesc o neexpiicabilă lip­ şit planul de însămînţări la cul­ I.A.S. si C.A.P
că, indiferent de cauzele expuse, al­ făcut nimic, pentru că erau sarci­ să de răspundere pentru valori­ turile pentru masă verde şi au oalaje între su
tele, dependente exclusiv de posibi­ nile şefului fermei. Dacă, însă, sîn- reprezintă o acţiune la ordinea
lităţile şi îndatoririle, de sarcinile tem de acord că şeful fermei este zilei. Concomitent se va trece ia ficarea superioară a cotatelor, ca­ încheiat semănatul orzului. Se şi cele arate, !
conducerii fermei şi cooperativei cîn- neajutorat, de ce nu i-ani dat aju­ recoltarea merelor, C.L.F. avînd re se depreciata pe cîimp (!). lucrează din plin la semănatul pregătite şi in
tăresc la fel de greu în balanţa eco­ torul nostru, pentru că şi noi, ca­ obligaţia să asigure ambalaje su­ Cooperativele agricole din Bre­ griului, acţiune efectuată pe mai şi semănate. 1
nomică a unităţii. Sînt cauze ce de­ drele de conducere ale cooperativei, ficiente în scopul preluării pro­ tea Mureşană şi Cimpuri-Surdjuc mult de 400 ha din 1800 planifi­ bligă eonducer
pind numai şi numai de oamenii de sin tem răspunzătoare de îndeplinirea duselor sortate din livezi pe ca­ cate. Front de lucru este asigu­ şi C.A.P. să
aici. f Şi, dacă interlocutorii noştri sarcinilor economice . ale unităţii. Nu lităţi. au început recoltatul porumbu­ rat pe aproape 1100 ha, ceea oe şabil munca îi
le-au găsit atunci cînd am solicitat scuzăm slaba activitate a şefului lui pentru boabe, acordind prio­
expunerea lor, avînd şi unele propu­ fermei, dar acuzăm nepăsarea şi a- RESPECTAREA GRAFICELOR ritate tarlalelor unde se va în- impune folosirea ou randament rării întîrzierili
neri şi măstiri oe s-ar impune, nu titudinea celorlalţi factori, pentru LA SFECLA DE ZAHĂR sămînţa griu. Important de re­ maxim a tractoarelor şi semănă­ de graficele st
înţelegem de ce n-au făcut aceasta neintervenţie in punerea la punct a SI ÎNCEPEREA ţinut este ca în fiecare C.A.P. şi torilor în vederea Insămînţării duceri de C.A
fără intervenţia unor factori din a- lucrurilor şi afirmăm că situaţia fer­ I.A.S. să fie urmărit zilnic sta-. tuturor suprafeţelor eliberate de Cristur, Livad<
fara unităţii. Adică, dacă, de pildă, mei zootehnice este şi rezultatul u- RECOLTĂRII PORUMBULUI culturi timpurii. s.a.), au tărăg
inginerul şef al cooperativei, Vasile nor relaţii şi neînţelegeri interioare, Pînă acum, sfecla de zahăr s-a dini de coacere pentru a putea La C.A.P. Densuş, n«-a preci­ preluarea cant'
Negrea, este deplin de aeord că depiazind exclusiv de oamenii do strîns de pe mai mult de 25 ia declanşa operativ recoltatul. zat preşedintele unităţii, Viorel repartizate.