Page 27 - Drumul_socialismului_1976_09
P. 27
MARTI, 28 SEPTEMBRIE 1976 Pag. 5
r
E DE CE NU ORGANIZAŢI MAI
BINE ELIBERAREA
ABONAMENTELOR ?
Relieful judeţului şi amplasarea tocată şi căpăţînă la murat, cas
Mai mulţi elevi care scot dispersată a umor localităţi din zo 0 problemă ce revine în actualitate traveţi la butoi şi la borcane, sa
abonamente de călătorie cu nele sale muntoase fac ca o parte lată asortată, gogonele etc. Se în
autobuzele l.T.A. din auto din an, pe timpul iernii, accesul trevede deci o ordine de priorita
te în preocupări. Rămîne să gă
gara Orăştie ne scriu indig la acestea să devină greoi, în u- âpr®¥Îzionar@a pentru iarnă
nele împrejurări chiar imposibil.
sim aceste legume şi la iarnă ta
naţi de modul cum este or
m\ ganizată eliberarea abona Pentru a asigure oamenilor din magazinele forestierilor şi in loca
zonele respective o aprovizionare
lităţile supuse izolării. Vorbind de
mentelor in această autoga
bună şi în aceste perioade, anual
magazinele ce deservesc muncitorii
ra. De multe ori ei nu ajung
forestieri, semnalăm o obligaţie a
ării la magazinele săteşti ce deser
să-şi scoată abonamentul revine în actualitate problema ere-' a localităţilor supus® izolări — crearea de spaţii adec
acestora
intr-o zi. Personalul autogă- vesc aceste localităţi a unor stocuri vate pentru însilozarea, legumelor,
daga rii însărcinat cu aceasta, in de mărfuri mai mari. Intrtad puţin în amănuntele a- de a „împinge" către aceste zone în special a cartofului. După cum -
In principal, factorii care răs-r provizionării de iarnă a localită
loc să-şi organizeze mai bi pumd direct sau nemijlocit de a- ţilor supuse izolării, se pot con cantităţi de băuturi mai mari d-ecît ne informează factorii de resort (
cele- solicitate,, ceea ce denotă -in
ne munca, polemizează cu ceasltă problemă, stat doi : Uniu stata şi cîteva fisuri. Le semnalăm tenţia unor şefi de depozite de a de la I.J.E. Coop., I.F.E.T. a cam,
abonaţii. De organizarea u- nea judeţeană a cooperativelor de considerând că timpul pînă la că scăpa de unele mărfuri ca-re-şi fac neglijat această problemă. Am în-!
nui program prelungit la a- consum şi, pentru zona Hunedoa.- derea iernii permite punerea lor de regulă un stagiu mai mare în tîlni-t-o şi anul trecut în privinţa*
bonamente în aceste zile rei, întreprinderea comercială de la punct. Aprovizionarea ou legu depozite. depozitării- stocurilor de cartofi
pentru magazinele de pe Valea Bo-
nici vorbă, lată un „semnal" stat pentru produse alimentare Hu me a magazinului din satul Nego- Cooperaţia de consum are o pon şorodului.
pentru conducerea l.T.A. nedoara. iu, care serveşte şi muncitori fo dere mai mare în asigurarea cu
Un prim aspeot tatîlnit în tra mărfuri a localităţilor izolate pe Timp pentru a încheia cu bine
tarea problemei : ea se află în a- restieri, nu e perfectată. Coordo timpul iernii. Prin magazinele de din toate punctele de vedere a-*
CINE NU-SI ACHITA tenţia*Consiliului judeţean al apro natorul acţiunii respective, I.C.S.
TAXELE? Alimentare Hunedoara pune accen servite de ea sînt aprovizionaţi un provizionarea de iarnă a localită
vizionării şi prestărilor de servi tul necesar pe aprovizionarea cu mare număr de muncitori foresti ţilor. supuse izolării este : Intere-,
De mai multe ori la blocul cii, a conducerilor celor două uni produsele care alcătuiesc specifi eri. Acţiunea se desfăşoară mul sul manifestat pentru aceasta de
A din strada Zarandului, De tăţi. Care sînt punctele cheie ? cul său. Mai puţin stăpîneşte pro ţumitor pînă La această dată. S-au Consiliul judeţean al aprovizionă
Mai întîi pregătirea unor spaţii a-
va s-a întrerupt aproviziona decvate de depozitare a stocurilor blema aprovizionării cu mărfuri însilozat deja ci-rca 12 tone de rii şi prestărilor de servicii creea-j
ceaipă pentru zonele Haţeg şi Brad, ză premisele încheierii ei ou bine.
rea apei potabile. Măsura de mărfuri ; apoi, asigurarea sto industriale şi ou legume-fruote, a- trei tone de usturoi şi a început spre mulţumirea populaţiei din-
curilor necesare şi transportarea şi ceasta făctadu-se prin intermedi preluarea cartofilor. La Densuş zonele respective. Atragem aten
depozitarea lor. ari : C.L.F., I.C.RJM. şi I.C.R.T.I. funcţionează un oentnu' propriu de ţia că, _ indiferent de prinicipaOul|
Magazinele respective au întocmit Am cercetat cererea cîtorva ma samiinduisikrializare a legumelor. Bl răspunzător de aprovizionarea a~
din vreme necesarele de mărfuri gazine din localităţi izolate din zo preindustrializează şi conservă atît cestor zone pe timpul iernii, răs
nu a fost poate cea mai bu iar, pentru unele, dirijate de la na Hunedoarei. Am cercetat şi li pentru sectorul de alimentaţie pu pundere egală au unităţile I.C.R.A.,
nivel de judeţ, s-au corelat cere
vrările pînă la 23 septembrie. Stat blică al cooperaţiei de consum, cit I.C.R.T.I., I.C.R.M. şi I.L.F. Dexd,'
nă, dar aplicarea ei a fost rea şi posibilităţile de livrare, s-a n-eoonco.rdanţe atît cantitativ cit şi şi pentru constituirea d-e stocuri la soroc, fără pasarea răspund-ariâ'
determinată de faptul că indicat depozitul de unde urmează sortimental, iar aceasta la mărfuri la magazinele izolate şi forestiere. pe uimerii altuia !
mulţi locatari din acest bloc să fie ridicate. Aceasta ta ansam care nu constituie problemă de di S-au pus pentru damă o parte din
nu-şi achită cu lunile contra- blu. rijare. Am mai remarcat tendinţa semiconsenvatele necesare — varză ION CIOCLEI
costul serviciilor făcute de
I.G.C.L. Se aşteaptă opinia
Manifestări în cadrul cadran juridic
celorlalţi locatari.
ILEGALITATEA A IEŞIT Comisiile de judecată
„baptarrumi Crucii roşii" 1
LA IVEALA f* W I V A ■ O l
Lui Alexandru Cîrstei, şef ♦ in faţa unor
de echipă la şantierul 1 al o DISCUŢII, ÎNTlLNIRI, CON tămîna trecută ta localităţile Blă- atribuţii sporite
T.C.H., nu-i prea păsa ce re FERINŢE. „Tînărud întreabă, me jeni, Bucureşci şi Brad.
tribuţie realizează echipa sa. dicul răspunde", „Adolescenţa şi O INTILNIRI ÎNTRE DONA Sarcinile complexe ale noii e- rea şi dezvoltarea proprietăţii:
Nu-i păsa pentru că, împreu problemele ei", „Roiul .tinerei ma TORI SI PRIMITORI, DONĂRI O- tape de dezvoltare a ţării noas soci.aliste, pentru respectarea or
nă cu cîţiva colegi din echi me ta creşterea şi educarea copi NORIFICE DE SÎNGE. La Hune tre^ determină şi creşterea acti dinii şi disciplinei în producţie
pă, contractau lucrări cu par lului", „Educarea educatorilor pe doara şi-au dat întâlnire săptămîna vităţii conştiente a maselor largi şi în viaţa socială.
ticulari, lucrări pe care le e- teme de sănătate" — aoestea sînt .trecută un mare număr de dona populare, . a iniţiativei lor crea De la înfiinţare, prin Legea,
cîteva generice sub care s-au des
xecutau după-amiaza. Prac făşurat în „Săptă.mîna Crucii ro tori onorifici de sînge ou cei- care toare. Amploarea şi profunzimea nr. 59/1968 şi pînă în prezent,
ticarea în particular a mese şii" discuţii, . întâlniri, conferinţe au beneficiat ta anumite împreju transformărilor economico-soeiale comisiile de judecată şi-au de
rări de gestul lor nobil.
riei fără autorizaţie se nu care s-au bucurat de audienţă ia La Călan, Combinatul siderurgic antrenează un număr tot mai monstrat utilitatea şi importanţa
meşte evaziune fiscală şi public. Asemenea manifestări au Hunedoara, la Rornos şi ta • alte mare de - cetăţeni care asigură funcţiei sociale ce li s-a încre-*
pentru aceasta A.C. va răs avut lo-c la Petroşani, Lupeni, Vul localităţi, au avut loc, ta „Săptă îndeplinirea sarcinilor măreţe e- dinţat. Cele 439 comisii de jude
punde. Nemulţumiţi de faptul can, Brad, Călan şi Zam. Interesante mîna Crucii roşii", donări onori laborate de partid. In perioada cată existente în judeţul nostru*
CONCURSURI.
o
. „ ^ că nu realizează o retribuţie concursuri „Cine ştie, cîştigă" au fice de sînge. edificării societăţii socialiste au soluţionat un mare număr de
1 imn bună în echipă, doi soţi, ca avut loc pe teme sanitare la Călan © UN GEST FRUMOS. L-au să multilateral dezvoltate şi înain cauze, reuşind împăcarea părţi
re nu participau Ia lucrările şi Lupeni, La Brad, Lupeni şi O- vârşit u.n număr de 50 de colegi tării spre comunism, se adânceş lor sau rezolvarea definitivă a li
particulare angajate de A.C., răştie, micii desenatori s-a.u între de muncă ai lui Biro Ştefan, de te continuu procesul de dezvol tigiilor în procent de peste 60:
au reclamat. Consecinţa : au cut ' ta măiestria de a desena pe pe şantierul Fabricii de ciment şi tare a democraţiei socialiste, la sută din cauzele aflate pe roL.
l zidari : asfalt scene din activitatea sani var de la Chişcăda-ga. Acesta, ac- creşte rolul maselor, acesta că-
ia, Rm, fost despărţiţi în echipe di Pe lîngă influenţa edueativ-pre—
înâ acum ferite. încercare clară de a tară. La Lupeni, „Săptămîna Cru cidentîndu-se, avea nevoie de o pătînd o mare însemnătate în ventivă pe care au exercitat-o,,
remarcat închide gura celor ce arătau cii roşii" a ocazionat şi un atractiv mare cantitate de sînge pentru- viaţa economică şi politică a comisiile de judecată au contri
sa, prin „Cros’al tineretului". transfuzii. Cei 50 de colegi de ţării. buit la degrevarea instanţelor de
te. un adevăr. Ilegalitatea pro o FILME. Un ciclu de filme a- muncă s-a-u prezentat toţi ca unul
cedeelor a ieşit la iveală. vînd drept scop educaţia sanitară la spital, pentru a dona sânge, Congresul al Xl-lea al Parti judecată de unele cazuri, pre
Conducerea lotului respectiv a maselor au fost rulate ta săp- spre a-şi ajuta colegul. dului Comunist Român a abor cum şi la evitarea scoaterii unui*
era străină de ce se întimpla dat şi problema participării tot mare număr de cetăţeni din pro
cu echipa Iui C.A. ? mai active a maselor la viaţa de ducţie.
stat, la aplicarea şi respectarea Faptele arată că membrii aleşi
PE CIND IN RÎNDURILE regulilor de convieţuire socială, ai comisiilor de judecată înţe
FRUNTAŞILOR ? a legalităţii socialiste, a dreptu leg pe deplin importanţa lor so
lui socialist. S-a trasat organelor cială, necesitatea respectării le
nii Ioan Locuitorii comunei Răchito- de justiţie sarcina ca în activi gilor şi de aceea luptă cu fer
impreu- va se mîndresc pe bună tatea lor să se sprijine tot mai mitate pentru asigurarea legali
■u Colda dreptate cu concetăţenii lor mult pe masele de oameni ai tăţii socialiste, pentru instaura-*
cu nouă Trăian Măgduţ, Gheorghe muncii, pe rolul important pe rea eticii şi echităţii socialiste
Ursu, Ioan Andraş, Dumifru care-1 joacă în societatea noas în raporturile dintre membrii,
de pe Brâilă şi mulţii alţii, care sint tră opinia publică în combaterea societăţii. Există deci condiţii co
e unirea mereu în fruntea obştii, cu abaterilor de la ordinea socia respunzătoare pentru ca aceste
nea pri- toate îndatoririle achitate la listă, a încălcării principiilor şi comisii să facă faţă unor atri
Xbiectiv, normelor de convieţuire socială.
zi. Nu acelaşi lucru se poate buţii sporite impuse de cerinţele
1
program, spune despre Axente Coţo- Programul partidului prevede în dezvoltării continue a societăţii
iţiile se- lan, Ioan Onica, Petru Bo- mod expres că este necesar să noastre socialiste. Recenta hotă
irtidului, bora, Aurel Măgduţ, cunos se intensifice tot mai mult acti râre a Comitetului Politic Exe
•seu, la_ cuţi în comună ca oameni ce vitatea comisiilor de judecată, cutiv al C.C. al P.C.R. privind
la C.'C. nu-şi achită obligaţiile, nu care funcţionează în unităţile e- lărgirea competenţei comisiilor,
ntătii in păşesc în rind cu cei mulţi, conomico-sociale şi pe lîngă co de judecată demonstrează preo
'.onstruc-
tovară- harnici şi gospodari. Sătenii mitetele executive ale consiliilor cuparea partidului nostru pen
il Corni- îi întreabă : pe cînd şi ei în populare, să sporească contribu tru adâncirea continuă a demo
itformei. rîndurile fruntaşilor ? ţia lor la creşterea răspunderii craţiei socialiste.''
r, activi- In cartierul Micro 7 din Hunedoara noile blocuri de locuinţe şi spaţii oamenilor muncii faţă de apli
’ost dez- LEGEA JUNGLEI ? comerciale întregesc peisajul urbanistic al oraşului Hunedoara. carea principiilor eticii şi echi NICOLAE STÎNEA
iile de Eugen Pop cu autoturismul tăţii socialiste, a prevederilor le preşedintele Tribunalulu
cu toţi 1- HD-1801 şi Ioan Puiu cu Foto : VIRGIL ONOTU gislaţiei noastre, pentru apăra- judeţean Hunedoara
2- HD-928 circulau din Deva
te tn- ® © ® © © © ® © © © © ® o ® ® e © © © © ® G ® © ® G © © © © © ® © © ® © © ® e © © ® e © © © © c > ® © © © © © © © © © 0 © © e © G © © © e ©
oarte e- Spre llia. In aceeaşi direcţie
în s'tare circula şi autocamionul 22-B-
u îmbo- 5069. Şoferul autocamionului i
rial al , n-a respectat regulile de cir- l Toate lucrările din contribuţia în bani şi în muncă realizate integral II
) culaţie şi a pus în pericol \
41RZA 4 pe cei doi conducători auto. »
, -Aceştia ce au făcut ? Au blo- * Pentru- acest an s-au introdus în Petroşani, Petrila*, Uricani, Brad, Multe din lucrările neataeate se este mult. Totuşi, este timp su
i cat şoseaua cu autoturismele \ plan şi contractat un important Deva-, consiliile populare comunale datoresc faptului că la unele con ficient pentru recuperarea rămîne- .
^ lor, au mers la cabina şofe- 4 votam de lucrări ce se efectuea Băcia, Bretea Română, Pul, Uni silii populare există necorelări în rilor în u-rmă; GoKMlîils populare, *
rul.ui şi după o discuţie „la } ză din contribuţia în bani şi în rea, Vaţa de Jos şi Vălişoara, au' tre fondurile de care dispun şi va
constructorii, direcţiile şi secţiile *
iele * muncă a oetăţeniior din localită reuşit să determine darea la timp loarea documentaţiilor, ta alte judeţene de^rwort trebuie să a-
J cuţite" au început să-l bată î
1
locuri nu s-a respectat indicaţia sigure finalizare-a de urgenţă alj
ţile judeţului nostru. In urma ne
în folosinţă a construcţiilor, plani
ţ pe şofer. A fost nevoie de in- |
4 tervenţia altor persoane şi a- i cesarului transmis de consiliile ficate. Sînt însă multe lucrări ră de a se angaja numai acele lu recalculării tutu-ror documentaţii—j
populare, a*u fost repartizate, din mase In urmă, altele nici n-au crări care nu po*t fi realizate pe plan lor pentru lucrările ce trebuie e-
inta 50 la 1 poi a miliţiei să-l salveze. * planul de stat, însemnate cantităţi fost începute. Lucrările de extin local, cu forţe proprii. Simt si con fectuate în a*ce*t an. Este absolut
griu pînă f După ce lege se conduc i de materiale printre care 900 to dere la şcolile din Burjuc, Hărău silii populare care n*u au încasat necesar ca, pcntpu fiecare lucrare i
nbrie a.c. ne de ciment, 108 mc cherestea, şi Rîu de Mori au întîmpinat mul la timp, în prima parte a anului, votată de cetăţeni, să se întocmeas
Ioni, Voi- ţ cei doi conducători auto din ^ 53 000 ţigle, 491 000 cărămizi, 520 că grafice de e>»ocM,ţie in oare să i
Dănes'cni i Deva ? După legea junglei i mp uşi şi ferestre, 1 135 m*p ma fie stabilite pe fiece *e lună în par
ir-i de'ca / să-şi facă fiecare dreptate ? 1 teriale pentru pardoseli, însemna te valorile oe se realizează. Unde
ia-, recolte ţ Nu era mai corect să anunţe ^ te cantităţi de var, oţel beton şi In atenţia consiliilor populare este cazul, consiliile populare să
^ organele' de miliţie despre i alte materiale de construcţii, cu i*a toate măsurile pentru a inca
ţiului, în ajutorul cărora s-a*u ridicat nume sa debitele pe acest an, cit şi res
mari de- i nerespectarea regulilor de cir- I roase edificii so.cia 1 -culturale şi de tanţele din anii trecuţi. Secţiile
eliberate * culaţie de către şoferul auto- 1 interes obştesc. Pentru acest an te greutăţi, iar la şcolile din Pe- sumele votate a fi contribuţie a de sistematizare, administraţie lo
; arate şi ţ camionului ? Dumnealor cred ^ s-a<u prevăzut executarea ă 149 de tros, Pui, Vălişoara şi grădiniţa cetăţenilor, fapt ce a condus la cală, tehniică-inves-tiţii, cadrele ca
pregătite 4 că aşa, oricine, care constată { lucrări, între care, 35 săli de cla din Zdrapţi 'lucrările n-au putut nedeschiderea la timp a finanţă re a*u muncă de îndrumare şi con
sa lor o- ? o neregulă poate să ia cu să, 1 dispensar uman, 1 sală de fi terminate integral nici la data rilor, la neîntocmirea la timp a trol să fie repartizate pe consilii
3„ S.M.A. 1 de la sine putere măsura ce gimnastică, 100 de locuri în ate începerii noului an şcolar. Unele proiectelor. In comunele Băiţa, populare pentru a' sprijini mai
ie irepro- l o crede de cuviinţă ? Sperăm liere, 63 de locuri în internate, lucrări care aveau termen de da Peştişu Mic, Certeju de Sus, Săla- concret realizarea obiectivelor cu
a recupe- precum şi alte lucrări edilitar-gos- re în folosinţă la 31 a-ugust a.c!, şu de Sus şi în alte locuri, asis prinse în plan pe acest an. Stă în
lănat faiţă i că după acest incident — a- podăreşti. nu sînt nici în prezent terminate tenţa tehnică, ajutorul serviciilor puterea consiliilor populare ca,
'nele con- i nalizat de miliţie — au tras Preocupîndu-se îndeaproape de — anexele gospodăreşti la Şcoala de sistematizare de la oraşe şi mu printr-o bună organizare a muncii
ea Mică, ţ învăţămintele cuvenite. ţ realizarea obiectivelor notate, de generală din Fize.ş, împrejmuirile nicipii nu s-a făcut simţit în di pe şantiere şi mobilizarea mai sus
, Ho Idea asigurarea tuturor condiţiilor de şcolilor generale din Petrila, Bar recţia deschiderii la timp a finan ţinută a maselor de cetăţeni la,
e justificat \ Reporter ^ lucru desfăşurării In ritm susţinut za, Bîrcea Mare, Certeju de Sus, ţărilor, întocmirii proiectelor în muncă, să realizeze integral toate*
e seminţe a noilor construcţii, consiliile reparaţia capitală a căminului cul termen. lucrările prevăzute pentru anul
populare municipale şi orăşeneşti tural din Birtta şi multe altele. Pînă la sfîrşituil anului nu mai 1976.
