Page 28 - Drumul_socialismului_1976_09

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6135 © MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 1976

îri v’n't'ă m în

Luna culturii si educaţiei socialiste „Sarmis 71 ICC S-a deschis noua stagiune

I 5 ”
(Urmare din pag. 1) zăneşti, Dumbrava de Sus, Sarmi- mie, cu tema „Dinamica dezvol­ a teatrelor hunedorene
zegetusa, Dăbîca, Geoagiu, case­ tării economico-sociale a localită­
educaţie socialistă, în incinta lor de cultură din Deva, Brad, Pe­ ţii noastre In cincinalul 1976 —
marelui amfiteatru roman, pe rui­ troşani, Haţeg şi clubului munci­ 1980".
nele zidurilor şi pe scena domi­ toresc din Călan. în cadrul primei săptămâni a OPERAŢIUNEA GAMBIT"
nată de emblema festivalului, a în majoritatea localităţilor ju- festivalului „Sarmis 70“ „Săptă­ rr
început spectacolul-montaj „Noi de , deţului, la aşezămintele culturale, mâna manifestărilor polităeo-ideolo-
milenii stăm pe aceste locuri". Luna culturii şi educaţiei socialiste gice" — astăzi după-amlază, la Ca­ '„Operaţiunea Gambit* de Tu- şi omenos, dă o lecţie de clari­
Versurile şi cîntecele patriotice „Sarmis ’76“ s-a inaugurat cu ex­ sa de cultură din Deva va avea
au adus omagiu şi preţuire stră­ punerea „Lupta poporului român loc un larg simpozion cu tema dor Negoiţă, cu care Teatrul de tate şi rafinament, de concizie şi
stat „Valea Jiului* din Petroşani siguranţă ; Alexandru Angheles-
moşilor care, ou sacrificii şi jert­ sub conducerea partidului pentru „Conştiinţa socialistă — factor di­
fe uriaşe au apărat fiinţa naţio­ triumful socialismului şi comunis­ namic al dezvoltării eoonomioo-so- şi-a deschis cea de-a 29-a stagi­ cu (Horn) a explodat literalmen­
nală a poporului, au ţinut mereu mului pe pămîntul patriei noastre", ciale" cu participarea unor cadre une, în 12 septembrie, a conferit te, compunind un spion agresiv
bus steagul luptei pentru libertate după oare au urmat spectacole de de specialitate din Bucureşti, Cluj- o neaşteptată actualitate premie­ şi sigur pe sine ; Mihai Clita
şi neatîrnare, pentru dreptate na­ montaje litenar-muzicale, recita­ Napocsa, Timişoara şi din judeţul rei. Evident, este pasionant un (Râul) a împlinit, cu dezinvoltu­
ţională şi socială, dar şi senti­ luri de poezie patriotică, teatru nostru. spectacol care aduce in scenă o ră, mai ales în prima parte, pro­
mentul răspunderii faţă de moşte­ politic şi jocuri populare. Din programul aoestei săptămîni dezbatere etică riguroasă, de ac­ filul inginerului fricos şi laş j
nirea înaintaşilor, hotărîrea de a Dintre manifestările de ieri ale mai notăm i deschiderea la Casa tualitate, înfăţişind pe anchetato­ Paulina Codreanu (Magda) a rea­
drace mai departe făclia progresu­ festivalului „Sarmis ’76“, consem­ rul Vlad spulberind pas cu pas lizat rolul unui ofiţer de secu­
lui şi civilizaţiei pe pământul Româ­ năm deschiderea la Casa de cul­ de cultură din Deva a expoziţiei tentativa lui Horn — român ce ritate într-un desen simplu, lu­
„Prestigiul conducătorului — pres­
niei. Spre a ilustra măreţia spec­ tură din. Deva a expoziţiei de „ex tigiul ţării", organizată de către a părăsit ţara în urmă cu 10 ani crat in amănunt şi cu respiraţie
tacolului, consemnăm forţele artis­ liforis“-uri aparţinând colecţiilor Io- Muzeul judeţean, întreprinderea şi recrutat de un serviciu de umană ; Ştefania Donca (Livia), o
tice cane au evoluat i actorii Tea­ sif Tellmanm şl Daflnel Dulnea; cinematografică, Biblioteca jude­ spionaj — de a lua proiectul u- soţie sensibilă, un. detaliu expre-
trului de stat „Valea Jiului" din tot la casa de cultură, în sala mi­
Petroşani, corurile căminului cul­ că, în cadrul „colocviilor de isto­ ţeană şi Centrul de librării, Iar la
„Librăria noastră" din Petroşani o
tural Dobra şi Liceului pedagogic rie", publicul a urmărit expunerea
expoziţie de carte dedicată anului
Deva, formaţia de tulnicărese din prof. Ştefan Ma rin eseu de la Arhi­ 1907 (miercuri, 29 septembrie) ; Ia e t r o s a
Bulz eşti i de Sus, dansatorii licee­ vele statului, filiala Deva, intitu­ Dobna, Ilia şi Geoagiu, Muzeul ju­
lor pedagogic şi de mecanică din lată „Un document inedit despre deţean organizează simpozionul,
Deva, duhaşil din Almaş-Sălişte şi arestarea lui Avram Ianjou", du­ „Răscoala ţăranilor din 1907, eve­
Miicăneşti, preoum şi ansambluri­ pă care a urmat filmul documentar nei inovaţii, rod al gindirii şi in­ siv in spectacol; Florin Plaur
le folclorice „Haţeg'ana" din Hu­ „Avram Ianeu". La librăria „Mi- niment memorabil în istoria po­ teligenţei inginerului Manoliu. (Manoliu), într-un rol ce .solicita
porului român" (joi, 30 septembrie);
nedoara, caselor de cultură din hai Eminesou" din Deva s-a des­ la Librăria nr. 14 din Hunedoara, Cunoscutul actor George Motoi un ton al modestiei, al echilibru­
Deva, clubului I.V. Călan. I’uhli- chis o expoziţie de carte sub ge­ se va deschide expoziţia de carte a realizat o regie pornind de la lui, a rămas la ironia de factură
cuâ, venit în n/uimăr foarte mare nericul „Cinstire eroilor de La „Republică biruitoare" cu care pri­ aspectul etic al dezbaterii, im- didactică, umbrind desenul regi­
tocă de Ia primele ore ale dimi­ Plevna", iar seara, în Piaţa Vic­ lej cenaclul „Flacăra" din. localita­ plicind spectatorul in actul res­ zoral ; Maria Junghletu (Repor­
neţii, a aplaudat deseori la sce­ toriei din Deva, a avut loc spec­ te va susţine un spectacol muzi- ponsabilităţii. A dinamizat spec­ tera T.V.) pare să acopere doar
nă deschisă evoluţia interpreţilor. tacolul de sunet şi lumină „Neam cal-literar" (vineri 1 octombrie) j tacolul, printr-un ritm dramatic, jumătate din dimensiunea rolu­
in continuare, echipele partici­ de eroi şi ctitori de ţară". la Haţeg, Sarmizegetusa şi Brad, nuanţind personaje egale, angre­ lui ; iar in apariţia episodică Ros-
pante la deschiderea festivalului La sediile muzeelor din Deva, vor fi organizate mese rotunde cu nând spectatorul, nu la „înlîm- marin Delica (Mircea) a găsit şi
şi-au prezentat programele pro­ Hunedoara, Petroşani, Orăştie, tema „Mărturii ale unui trecut glo­ plări*, ci la acel proces tensio­ a păstrat justa măsură. Intr-o
prii. Ore în şir, pe scenă s-au pe­ Sarmizegetusa s-au .'ţinut expuneri rios, temelie a înfăptuirilor so­ nal nâscut\din raportul responta- scenografie „obişnuită", semnată
rindat ansambluri din diferite zo- pentru tineret cu tema „Cucerirea cialismului. Monumentele istorice bilitate-iresponsabilitate. de Vasile Roman, şi o sugestivă
nie folclorice ale judeţului nostru, independenţei de stat a României se destănuie", iar la Bătrfrua, Bu- Intr-un spectacol construit sim­ coloană sonoră semnată de Bog­
preoum şi din judeţele învecinate. •— încununare a luptelor de veaouri ni'la, Cerbăl, Lunoa Cernii, Burjuc,
Din nou publicul a aplaudat pre­ ale poporului nostru". De aseme­ Buoeş, Blăjeni, Ribîţa şi Rapalt vor plu şi unitar, regizorul ii confe­ dan Cavadia, spectacolul „Ope­
ră actorului rolul de a fi element
zenţa ansamblurilor folclorice ale nea, la Petroşani, Lupeni, Vuiican, avea loc expuneri cu tema „Lupta de sugestie şi comunicare între raţiunea Gambit*, împlinit prin­
căminelor culturale Seciani (jude­ Urieani, Petrila, Călan, Silmeria, clasei muncitoare, a comuniştilor tr-o regie adecvată, centrată pe
ţul Timiş), Stăneşti (judeţul Gorj), Haţeg, Brad, Orăştie, Deva, Hune­ pentru, eliberare naţională şi so­ scenă şi sală, de a pune în evi­
Bouţari (judeţul Caraş-Severin), doara, lila şi Geoagiu au fost or­ cială, pentru edificarea noii orfn- denţă zone şi reacţii psihice de relaţia dintre actor şi spectator,
Căpîlnaş (judeţul Anad), şi Căpîlna ganizate Intîlniri ale cetăţenilor duiri pe pământul României" (sâm­ obicei ascunse şi să realizeze, se inscrie merituos în teatrul de
(judeţul Alba), Lăpugiu de Sus, Că- cu oadre de conducere din econo­ bătă, 2 octombrie). C. DROZD discret, un flux emoţional. De a- actualitate, prin forţă artistică şi
ceea deschide lecturilor scenice finalitate.
un larg arc de interpretări posi­
bile : Vaier Donca (Vlad), blind DUMITRU DEM. IONAŞCU
Ib atelierele-şcoală, activitate intensă
îno in primele zile ale noului an şcolar! O NOUĂ DESCOPERIRE
ARHEOLOGICĂ
Pe strada Depozitelor din nhva,
Pregătirea pentru muncă şi viaţă mele cu care sînt confruntate unită­ cu ocazia unor lucrări de con­
ta tineretului constituie obiectivul ţile produotive. In acest cadru sînt strucţii, a fost semnalată recent
fundamental al şcolii româneşti. In do menţionat unităţile şcolare patro­ o necropolă da incincraţie apar­
realizarea acestui obiectiv major un nate de Întreprinderi ca C.S. Hune­ ţinând epocii bronzului (cultura
rol deosebit îl are pregătirea tehni- doara, I.V, Călan, C.M. Deva, E.M. Wietenberg).
co-productivă a elevilor. Ţinînd sea­ Lupeni şi Vulcan, I.U.M, Petroşani,
ma de această cerinţă,- conducerile IJVI. Barza şi altele, de la care şcoa­ Cercetările Întreprinse de către
de şcoli, în colaborare cu întreprin­ la beneficiază din plin atît de spri­ specialiştii Muzeului judeţean au
derile ce Ie patronează, au întreprins jin material cit şi do cunoaşterea dus la descoperirea a 17 mor­
o serie de măsuri încă din perioa­ noilor tehnici şi tehnologii de pro­ minte, compuse fiecare dintr-un
vas mare (urnă funerară) in ca­
da premergătoare noului an do în- ducţie, reuşind în acest mod a se re se aflau vase incinerate, vase
văţămh-.t, fiind preconizate noi căi adapta noilor obiective de pregătire
şi mijloace de ridicare calitativă a profesională corespunzătoare necesi­ adiacente folosite în ritualul fu­
nerar (ceşti, străchini ş.a.), obiec­
pregătirii practice a elevilor. tăţilor producţiei. te de podoabă. Urna funerară
Ocior 329 ateliere existente în şco­ Noul an şcolar, a găsit insă şi şcoli era depusă într-o groapă de for­
lile judeţului nostru li s-au adăugat unde atelierele nu au fost corespun­ mă tronconică ce so adîncea cu
în noul an şcolar încă 20 ateliere* zător pregătite pentru instruirea e- 60—70 cm faţă de suprafaţa ac­
reuşindu-se astfel asigurarea do lo­ levilor, aşa cum sint cele de la li­ tuală a solului.
curi do muncă pentru toţi elevii. In ceele din Petrila, nr. 2 Hunedoara,
„Descoperirea — ne-a declarat
noul an şcolar, majoritatea şcolilor şcolile generale nr. 4 Vulcan şi nr. prof. Ioan Andriţoiu, de la Mu­
din mediul urban dispun de atelie- 1 Petroşani — unităţi la caro se zeul judeţean — prezintă o im­
rc-şcoală bine echipate şl corespun­ impune ca în cel mai scurt timp şi portanţă deosebită, aducînd nod
zător organizate, permiţind familia­ eu sprijinul întreprinderilor ce lo date privitoare la ritul şl ritualul
rizarea şi formarea unor deprinderi patronează să se ia măsuri pentru de inmormintaro a populaţiei ce Scenă dlu „Operaţiunea Gambit" de Tudor Negoiţă. In fotografie :
de muncă necesare anumitor profe­ îmbunătăţirea locurilor de muncă locuia pe aceste meleaguri In e- Vaier Donca, Alexandru Anghelescu şi Maria Junghletu.
siuni. Dintre acestea se remarcă cele ale elevilor, pentru sporirea efici­ poca bronzului (sec. XVI—XV
da la liceele metalurgice din Hune­ enţei instruirii practice. Lc.n.). Ea constituie prima des­
doara şi Călan, de mecanică din De­ Recenta cuvintare a tovarăşului coperire a unei necropole de ta- X6C i
va şi Crişcior, precum şi la liceele Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ cineraţle In partea de sud-vest a Carnaval laestradă
;,Docebnâ“ Deva, „Avram Ianeu" ral al partidului nostru, la deschi­ Transilvaniei".
Brad, nr. 1 Hunedoara, şcolile ge­ derea anului şcolar, angajează Între­ 33
nerale nr. 2, 6 şi 8 Hunedoara, nr. gul colectiv didactic, toţi factorii la FESTIVALUL FANFARELOR
S Vulcan, nr. 1 Lupeni şi altele. O traducerea în viaţă a sarcinilor tra­ Teatrul de estradă din Deva plin realizat, disproporţia dintre
atenţie sporită s-a acordat recrutării sate de partid privind integrarea în­ Duminică, la Lupeni s-a desfă­ şi-a început noua stagiune cu intenţie şi rezultat este prea mi­
şi selecţionării maiştrilor instructori, văţământului cu viaţa, cu producţia, şurat faza Interjudeţeană a Fes­ spectacolul „Carnaval la... estra­ că, meritul revenind, cmn spu­
precum şi organizării procesului tivalului fanfarelor. Au participat dă* — o selecţie din lucrările neam, regiei.
do pregătire practică a elevilor. pentru ca în noul an şcolar să se la întrecere formaţiile de fanfa­ textierilor M. Maximilian, Al. Din grupul actorilor, în vervă
1
In noile condiţii, instruirea practi­ realizeze un salt calitativ substanţial ră ale E.M. Anina (Caraş-Seve­ Darian şi C. Zărnescu şi ale cu­ deosebită au evoluat Ileana Zan-
că a elevilor a căpătat un puternic in pregătirea profesională a elevilor, rin), E.M. Lotiea, E.M. Urlcanlj noscuţilor compozitori 1. CHsti- che, George Casan şi Andrei
caracter productiv, executarea efec­ a forţei do muncă cerută de dezvol­ I.M. Barza şl E.M. Lupeni. noiu, R. Şerb an, V. Veselovschi, Portase. Mai puţin „exploataţi*
tivă a unor obiecte importante şi u- tarea economică a judeţului nostru. Locui I a fost ocupat de fanfara Gh. David, N. Chirculescu, H. ni s-au părut Lucian Radulian,
tile, a unei diversităţi de produse minerilor din Lupeni, care va Moculescu şi J. Kerestely. Cu un Adrian Nicolau, Constantin Popu­
necesare şcolii sau întreprinderilor, Prof. N1ŢU PICU reprezenta judeţul nostru la faza asemenea grup de autori, spec­ la şi Ileana Duca, textul neobli-
a devenit în majoritatea şcolilor inspector şcolar tatorul are încă înaintea vizio­ gîndu-i la desfăşurarea întregii
principala metodă de însuşire a me­ republicană de la Suceava. nării certitudinea unei seri agre­ game actoriceşti. Soliştii Irina
seriei. Toate unităţile din invăţămîn- abile. La acest argument se mai Soroiu, Puiu Faur, Georgiana
tul gimnazial, profesional şi liceal
ale judeţului Îşi desfăşoară activita­
tea în noul an de învăţămînt pe
baza unor planuri de producţie, ca­
re din punct de vedere valoric a D e v a
Sporit cu sută la sută faţă de cel din
anul trecut.
Pozitiv este şi faptul că peste 70
*a sută din planul liceelor de spe­ adaugă, fireşte, şi talentul co­ Marinescu-Roboş şi Mira Iordă-
cialitate este încorporat în planul în­ lectivului artistic, care nu se nescu .se înscriu pe linia frumoa­
treprinderilor patronatoare pentru selor evoluţii din ultima vreme.
care se execută diferite repere. Le­ dezminte nici cu această ocazie. O notă in plus pentru Mariana
gătura şcolii cu întreprinderea asi­ Dacă acest speclacol-divertis- Milea, in necontenit progres de
gură nu numai pregătirea profesio­ ment, asemănător in multe pri­
nală corespunzătoare cu cerinţele vinţe unor spectacole pe care ni la stagiune la stagiune.
actuale, ci şi contactul cu proble­ le prezintă televiziunea simbătă Cit priveşte baletul, maestrul
seara, pare să nu fi ridicat pro­ coregraf Ion Alexe din Bucureşti
a reuşit să realizeze, beneficiind
bleme prea grele regiei, totuşi şi de o trupă valoroasă, un evan­
regizorul Eugen Aron a avut di­ tai de dansuri ritmice modeme,
INSPECTORATUL ŞCOLAR ficila misiune de a îmbina texte tinereşti (umbrite doar de numă­
şi compoziţii disparate într-un tot rul redus al dansatorilor, lacună
JUDEŢEAN unitar. Fiecare nou spectacol se care persistă de mai multă vre­
străduieşte să oglindească oa­ me la teatrul devean).
anunţă organizarea unui nou meni, deprinderi, aspiraţii, pro­ La succesul premierei, contri­
blemele şi condiţiile vieţii reale buie de bună seamă scenografia
concurs de admitere în treapta a
a zilelor noastre, printr-o perma­ lui Mircea Ribinschi şi orches­
îl-a de liceu în perioada 3—6 oc­ nentă primenire a temelor, o ne­ tra, un colectiv de instrumentişti
tombrie 1976. contenită înnobilare a expresiei. care-şi cunosc meseria, dirijaţi
Or, sub acest aspect, chiar dacă, cu acurateţe de dirijorii Gheor-
înscrieri se mai pot face la li­ uneori, în „Carnaval la ...estra­ ghe David şi Iosif Kilzer.
ceele industriale de mecanică din Tablou muzical-coregrafio din „C amaval la... estradă". dă*, datorită selecţiei subiective,
Foto : VIRGIL ONOIU textul de idei nu a fost pe de- C. DEVEANU
Deva, nr. 2 Petroşani, Barza, Lu-
jşeni, Simeria şi metalurgic Călan.