Page 3 - Drumul_socialismului_1976_09

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6132 9 MARŢI, 7 SEPTEMBRIE 1976 Pag. 3

în lamina axigenţelar formării omului nfou, cu o înalta conştiinţă revoluţionara^ . societatea ne cere

SĂ SÂl®ySi^fcHÎP (XMJNIST

încadrarea in muncă, prima îndatorire socială Cuvînt muncitoresc
Bucuria adevăratei purîioipări an cu o lună mai devreme —
„Vom realiza planul pe acesx
s-au angajat minerii de la I.M.
Pe marginea proiectelor de legi privind recuperarea şi repartizarea
Forţele vii ale muncii, acele munca noastră, ceva din noi. Barza ţi faptele, avansul da
forţe care cizelează ţi recizelea- — Ce înseamnă pentru dum­ forţei de muncă şi încadrarea unor persoane apte de muncă două decade cîţtigat pînă acum,
ză, care creează ţi formează des­ neavoastră munca ? întăresc această hotărîre mun­
tine, le simţi parcă mai, prezente — Ceva fără de care n-aţ pu­ citorească.
in preajma uriaţelor cuptoare ale tea supravieţui. Mi-a dăruiţ-o, O REPLICA dreapta centrala de la RIu Mare-Retezat
oţelului, acolo unde, o dată cu cred, tatăl meu, care a cinstit-o au avut un larg ecou cele două ...Angajamentul — cuvînt
plămădirea metalului, se plămă­ cu demnitate, aici în combinat, CELOR PUŢINI, CARE NU proiecte de legi i privind recruta­ muncitoresc care a intrat în ti­
desc oameni, caractere. Prinţi in mai mult de patru decenii. O rea şi repartizarea forţei de mun­ zul limbii noastre încă din pri­
aceste forţe vii ale muncii, oa­ dau, la rîndul meu, fiilor mei — ÎNŢELEG CA MUNCA că şi cel privind încadrarea in­ mii ani dc după eliberare —
menii platformelor de oţel tră­ Mihaelei ţi lui Adrian. Aici, pe E SINGURUL IZVOR tr-o muncă utilă a unor persoa­ înseamnă a face mai mult de­
iesc intens sentimentul participă­ platformă, am cunoscut nobilele ne apte de muncă. Este firesc şi cât se cere, dorinţă de autode-
rii active, pasionale, dar au ţi ei valori.' Le-am simţit cu fieca­ DE EXISTENŢA drept să fie aşa! De ce spun a-
bucuria nedezminţită a acestei a- re succes, cu fiecare nouă reali­ ceasta ? Pentru că nu este de loc
In societatea românească actua­
devărate angajări. O bucurie ne­ zare — acum tot colectivul nostru lă, marea majoritate a cetăţeni­ cinstit ca în timp ce mii şi mii
trăieşte bucuria îndeplinirii anga­ lor participă efectiv şi creator la de oameni se luptă bărbăteşte cu
jamentului asumat pentru între­ procesul muncii — singura sursă munţii, de pildă, făuresc adevă­
gul an —, le-am simţit ori de cită de existenţă. Rarelor excepţii, păşire, reprezintă expresia înal­
ori oamenii cu care am muncit care nu înţeleg acest adevăr, tre­ rate cetăţi de lumină pentru toţi tei conştiinţe civice, o trăsătu­
ţi s-au format in preajma mea, buia să li se dea o replică în nu­ oamenii României de astăzi şi de ră definitorie a spiritului revo­
şi-au onorat titlul de Om. mele unei vechi devize, care a mîine, unii, cîţiva, să stea cu mli- luţionar.
Nobilele valori ale muncii, cîţ- condus proletariatul în lupta sa niile încrucişate, să aştepte ca alţii Dar, deşi are o asemenea ve­
declarată, dar înţeleasă, vădită. tigate pe platforma hunedoreană, pentru libertate şi dreptate socială: să le dea şi piinea, şi haina, şi lu­ chime, nu s-a generalizat încă
Ar mărturisi-o, oare, Tiberiu adevărata, pasionanta participare nici muncă fără pîine, nici pîine mina, şi apa, deşi sînt sănătoşi şi nici pe departe în sfera lucră­
Pascu, maistrul principal de la la marele efort al ţării i-a con­ fără muncă. Iată 'de ce consider în plină putere, Să vină aici, la torilor care au contingenţă cu
O.S.M. I ? Nu ! El are cuvinte ferit maistrului principal Tiberiu cele două proiecte de legi în de­ noi, pe şantier. Să înveţe frumoa­ problemele cetăţeanului. Sîntem
doar pentru ceea ce este de făcut Pascu calităţi ce i-a îndemnai plină concordanţă cu etica socia­ sa meserie de constructor. Să facă în posesia a foarte puţine e-
ţi trebuie făcut, pentru mereul, pe comuniştii de la O.S.M. I să-l listă. ceva cu mîinile lor, să lase ceva xemple cînd, în loc de „Vino-
continuul efort la care e chemat aleagă în fruntea organizaţiei de Cred necesar ca proiectul legii mîine" sau „Vino poimai ţi", la
colectivul Erou al combinatului, partid — organizaţie în care s-a privind încadrarea într-o munca in urma lor. De ce să-i ofilească ghişeu, la serviciu ori birou se
colectiv în care O.S.M. I înrolat aproape jumătate din co­ utilă a unor persoane apte de trindăvia, nemunca ? Doar astăzi spume oamenilor: „Vă rezol­
are răspunderi majore. „Azi lectivul oţelăriei. Încearcă, Tiberiu muncă, să fie completat cu cîteva muncim numai pentru noi, pentru văm imediat, tovarăşe, ca să
a fi oţelar e mare lucru. Pascu, satisfacţiile acestei încre­ prevederi şi anume : viaţa noastră tot mai bună. Ii aş­ nu pierdeţi timpul. Ce să mai
Ar zice — e cel mai fru­ deri, cîţtigate prin onorrj-ea ade­ — Să se prevadă şi sancţiuni teptăm să pună umărul cu noi la aşteptaţi pe Ionescu sau Popes-
mos lucru. Acum cînd pretenţiile vărată a muncii ? Dacă ar găsi contravenţionale pentru cei obli­ viitoarea cetate de lumină. Şi cu ?".
calitative ale oţelului au sporit cuvintele potrivite, ne-ar mărtu- gaţi la muncă prin sentinţă jude­ munca le va ‘ oferi numai bucurii. Or, de aici, de la a nu lăsa
ţi sporesc continuu, oţelarul tre­ cătorească şi care nu se confor­ pe mîine ce poţi face azi, în­
buie să fie foarte bine pregătit. . risi sentimentele trăite în clipe­ mează acelei hotărîri. De aseme­ Ec. TRA1AN DOBRA cepe alfabetul spiritului revo­
le cînd la reverul hainei i-au
nea, să se prevadă sancţiuni con-
— Răspundeţi acestor pretenţii ? fost prinse înaltele distincţii ce-i travenţionaile pentru cei care nu şeful biroului plan la şantierul luţionar.
— Trebuie. Altfel oţelul face cinstesc munca ori, poate, fiorul se încadrează în muncă şi care să Riu Mare—Retezat . I. MiRZA
calea întoarsă... Un colectiv Erou cald încercat în faţa „Columnei“ fie aplicate de organe desemnate
nu poate concepe o asemenea i- neamului „pe care am văzut-o prin leg£, chiar înainte de a se
postază. De cite ori aud despre cu propriii mei ochi, acolo, la lua o hotărîre judecătorească îm­
comportarea excepţională a trac­ Roma, unde combinatul siderur­ potriva persoanelor respective.
torului românesc pe meridianele gic mi-a făcut cinstea să merg, S-ar reduce astfel numărul sanc­
lumii am un fel de mindrie — împreună cu soţia, pentru a-mi ţiunilor penale care au alte ur­
locală, aţ zice — că acel tractor onora munca". mări asupra individului.
are încorporat în el ceva din LUCIA LICiU — Să fie denumite prin lege or­
ganele de stat care au 'atribuţii
de punere în executare a hotărî-
rii judecătoreşti.
— Dacă în perioada obligării
CONSFĂTUIRE—DEZBATERE LA BRAD la muncă pe timp de un an, ce­
tăţeanul respectiv a. fost cuprins
„Cadrele de conducere — specialişti şi oameni politici" într-o formă de calificare, obliga­
ţia la muncă să se prelungească
Săptămîna treoută, Comitetul orăşenesc de partid Brad, cu spri­ pînă la obţinerea calificării.
jinul Secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid Hune­ — Să se stipuleze în lege pre­
doara, a organizat o consfătuire-dezbatere pe tema : „Cadrele de con­ vederi care să întărească răspun­
ducere — specialişti şi oameni politici". Directori, ingineri, econo­ derea celor chemaţi să decidă a-
mişti, maiştri, şefi de echipă, alţi conducători ai unor compartimente supra cazurilor ce se declară in­
de muncă din întreprinderile şi instituţiile din oraş au prezentat refe­ capabile de muncă.
rate ample, bine documentate pe această temă. Participanţii la acţiune EM1UAN GSORGE IGNA
au purtat un fructuos dialog pe tema supusă dezbaterii, şi-au însuşit
unele idei şi învăţăminte preţioase privind rolul conducătorului în preşedintele judecătoriei Deva
procesul de producţie în siusţinerea şi impulsionarea întrecerii socialiste, LEGI IZVORlTE DIN
în educarea colectivelor de oameni ai muncii. Prin modul în care s-a
organizat şi s-a desfăşurat, consfătuirea — dezbatere „Cadrele de con­ DREPTATE ŞI ADEVAR
ducere, specialişti şi oameni politici" a constituit un interesant şi util
schimb de experienţă. (ION IONESCU, Brad). Şi La constructorii marelui o-,
biec'tiv energetic oare va fi hidro­
® ® © ® @ ® ® © © ® © @ © © © © ® ® © @ © e © © ' 8 a S ® e 0 e 6 8 ® 0 S 8 â 3 8 © ® 0 8 ® ® 9 6 ® $ ® 8 Colectivitatea este mediul in care, in procesul muncii, oamenii so in­
fluenţează reciproc in bine, unindu-şi eforturile iu numele unui scop co­
mun. O asemenea colectivitate este echipa de montori de strunguri a lui
Jismcata obştii înseamn Patriţoiu Cristache de la F.I.L. Orăştie. Foto : VIKGIÎJ ONOIU
înţelegere, răspundere
Mina de
între dominantele timpului nos­ cap de familie şi de educator al mitetului de partid, Andrei Colda,
tru, colectivismul gîndirii şi acţi­ familiei" — sună cuvintele unei unul din iniţiatorii şi susţinătorii — Atrtnci, în momente de grea cumpănă pentru mine, ortacii
unii este un minunat resort al pro­ scrisori ce se adresează soţiei lui acestei acţiuni. N mi-au întins o mină de ajutor. O mină grea, bătătorită de muncă
pulsării spre progres. Dominanta Dumitru Chiriac. Ce-a făcut Dumi­ — La judecata obştii, vin cel mai adevărată, o mină de miner, care nu poate fi altfel decît cinstită,
aceasta însă nu se împacă cu abdi­ tru Chiriac ? A absentat nemoti­ adesea noii angajaţi, neobişnuiţi cu
carea de la greu, cu delăsarea ori vat de 5 ori în decurs de 7 luni. disciplina muncii în mină — spu­ caldă, încărcată cu omenie...
cu dezertarea din prima linie. Cei L-au luat ortacii din brigadă Ia ne şeful de brigadă Mielea Ioan Constantin Girdeanu — Costică, cum îi zic acum minerii de la
care fac aceasta, mai gravitează o rost, l-a judecat obştea sectorului III. In brigada mea nu prea se ştie I.M. Barza — s-a angajat la mină în 1969. Era tînăr, venea din Mol­
vreme în jurul colectivităţilor lor, şi a hotărît să încerce a-şi face din de nemotivate; Eu discut de la în­ dova, din Darabani, un sat pa lingă Botoşani. După prima plată, şl
apoi sfîrşesc fie prin a fi readuşi ceput cu omul. îl întreb : omule, cîşliga bine, s-a întilnit cu cîţiva „prieteni", s-au întins la băutură şi
in centrul de acţiune după reguli cu ce gînd ai venit la mină, să stai în zilele următoare ortacii au lucrat in mină fără el. Absenţe, întâr­
precise ale respectivelor colectivi­ sau să pleci ? Cei mai mulţi răs­ zieri, băutură, scandal, gaşcă... Despre toate acestea Costică vorbeşte
tăţi, fie prin îndepărtarea lor din astăzi, in sala de apel, înainte de a intra în şut, ruşinîndu-se. „Dar
cîmpul gravitaţional al acestora. Sfatul omeniei pund că au venit cu gîndul de a aşa este, le-am făcut". Minerii, oamenii muncii dîn adâncurile pămân­
rămine. După primul avans îl cu­
Readucerea lor în cîmpul de ac­ noaştem ce fel de om e. La noi cine tului, oameni de marc cinste! şi omenie s-au pus pe ginduri. „Am
ţiune se face îmbinînd o seamă de în acţiune rămine e bine sfătuit, ajutat să se văzut in Costică un om bun, dar' care rătăcise vremelnic — îşi amin­
calităţi într-un sfat al omeniei, in­ stabilească, să realizeze din muncă teşte comunistul Gheorghe Tripa, pe atunci secretarul organizaţiei
transigent şi principial, înţelegător un cîştig apropiat de al celor mai U.T.C. din care făcea parte şi Costică. „Prietenii" îl stricau. Nu l-am
şi drept, gata să-şi ia răspunderea vechi din brigadă. Am de vreo opt lăsat. L-am luat Ungă mine. Mergeam tot timpul împreună la o bere,
pentru judecăţile emise. familie un aliat în strădaniile de luni în brigadă un băiat care a la filme, la baluri... Uneori mă asculta, alteori ba". Dar Tripa nu era
„Aceasta este judecata obştii". fost ţesător. N-am avut niciodată singurul „pedagog" de suflet pentru Costică. Mineri vârstnici, cu renu­
Am auzit expresia cu valoare de a-I aduce pe Dumitru Chiriac pe neplăceri din cauza lui. îl dau e- me, ca Aron Benea, Dumitru Parasca, Alecu Sava, Iosîf Ţăranu,
sentinţă -rostită în faţa unui miner, calea cea bună. xemplu d‘e cite ori am ocazia ce­ toţi comunişti de mare cinste şi omenie, s-au ocupat părinteşte de
ce făcuse multe „nemotivate", pe A fost o vreme cînd Ion Zorilă, lorlalţi angajaţi mai noi. tînărul rătăcit. „Cînd cu buna, cînd cu reaua, cînd mai domol, cînd
coridoarele sediului Exploatării mi­ din brigada lui Cojocariu, dădea cu asprime, după merit" — spune astăzi Aron Benea, secretând orga­
mult de lucru ortacilor. Sfatul o-
niere Lonea. Colectivul sectorului Ştefan David, fostul textilist, azi nizaţiei de partid, din care va face parte — „dacă o să dovedească
său, căruia îi promisese de mul­ menesc al lor şi judecata dreaptă vagonetar în brigada lui Mielea ion cinstea!“ — şi Costică Girdeanu. Ajunsese rău băiatul, nu mai vroia
te ori că se va îndrepta, că nu va şi intransigentă a obştii au dat roa­ III, realizează cîştiguri de 3—4 000 nimeni să lucreze cu el. L-a luat în echipă Dumitru Parasca. Minerii
de. în curînd, Ion Zorilă, „abona­
mai face nemotivate, nu-1 mai vro­ lei pe lună. „Vreau să fac treabă au asprit şi „pedagogia", au extins-o şi la „prietenii" lui. Costică.
ia. îl luase pe răspunderea sa co­ tul" la nemotivate de altă dată, — spune el. Am găsit în brigadă
lectivul unui alt sector. Omului. îi om cu o conduită exemplară în oameni care m-au sfătuit numai de L-au făcut să înţeleagă cit pierde trăind in felul acesta, că ei mun­
venea greu să înţeleagă că şansa prezent, va fi discutat în adunarea bine". cesc in locul lui cînd stă în restaurant. A plecat militar băiatul, dar
Iui tocmai în această dezicere şi generală spre a fi primit în partid.. Un sfat „numai de bine" pot să-I minerii au ţinut legătură şi cu comandanţii săi, fără să bănuiască
Petru Vasiu, locţiitorul secretaru­
în acea nouă adoptare stătea. lui comitetului de partid pe mină, dea numai oamenii bine intenţio­ Costică.
Judecata obştii — acest veritabil spune : trebuie remarcată atitudi­ naţi, aceia cărora nu le e indife­ Din 1973, mai bine de trei ani, sub influenţa pedagogică ' a mine­
sfat ăl omeniei al minerilor de la nea combativă a colectivului atunci rent ce face omul de lingă ei. Şi rilor, a stagiului militar, a adevăraţilor săi prieteni — ortacii de
Lonea — e demult cunoscută nu cînd i se supune spre judecare un pentru că nu le e indiferent ii ju­ muncă, Costică Girdeanu este un alt om. Vagonetar de bază la secto­
numai aici, ci şi în alte exploatări. caz. în asemenea ocazii el a cerut decă cu severitate greşelile, îi ur­ rul Valea Morii veche, umblă acum după el toţi şefii de echipă, toţi
Vine vagonetarul Vasile Marişeu, să se ia măsuri de a preveni chiu­ măresc cu consecvenţă evoluţia, iar ar vrea să-l ■ aibă alături. Căsătorit, om cu doi copii in curînd, cu
din brigada lui Ioan Cojocariu şi lul, absenţa nemotivată în rîndui atunci cînd trebuie să se despartă apartament frumos in oraşul nou al minerilor, astăzi Costică se
zice: „Oameni buni, mi-e soţia bol­ noilor angajaţi. Oamenii cer ca re­ de el o face cu sentimentul dure­ bucură de mult respect. „Este un om de bază pe care mă bizui in
navă şi ri-are cine îngriji de copii. încadrarea la mină a unui om din ros al neînrplinirii. Mica colectivi­ orice situaţie, ascultător, harnic, supus — ne spune minerul Alecu
Invoiţi-mă trei zile". Obştea bri­ alt colectiv să se facă cu consul­ tate numită brigadă sau marea co­ Sava, şeful său de echipă. Lună de lună ne depăşim planul. Muncim
găzii judecă necazul' lui Marişeu,, tarea acelui colectiv. Din această lectivitate a minei de la Lonea păs­ cu vrednicie cot la cot şi cîştigăm bine. Costică a luat in luna trecută
judecă şi nevoile producţiei şi de­ consultare a rezultat o nouă valoa­ trează în ele trăsăturile unei şcoli peste 3200 de lei. Şi sînt dese cazurile acum când el ii dojeneşte pe
cide : să compensăm absenţa lui re etică a colectivităţii în postura la care se învaţă permanent; se cei ce au abateri".
Marişeu cu efort în plus de la noi. de judecător al lipsurilor — per­ învaţă cum se realizează oamenii — Dacă nu mi se întindea o mină de ajutor la timp ? Nu ştiu ce
Planul să nu sufere". Este răspun­ severenţa. Brigada care s-a dezis o oameni, oameni cu o înaltă con­ s-ar fi inlimplat. Mulţumesc celor ce mi-au fost şi îmi sînt părinţi
dere concretă, este înţelegere ome­ dată de un absentoman a hotărît ştiinţă muncitorească, capabili să adevăraţi, li asigur că n-au greşit, că se pot bizui pe mine^ ca pe
nească şi altruism în această de­ să-i mai dea o şansă t „Nu o> dată asigure- mersul permanent înainte orice ortac de nădejde — spune astăzi minerul Constantin Girdeanu.
cizie. această ultimă şansa s-a dovedit al societăţii. Cu fruntea sus...
„Vă rugăm să vă ajutaţi soţul hotărîtoare, ca. in. cazul maistrului GH. I. NEGREA
să-şi poată îndeplini obligaţiile de Dombi — ne spunea secretarul co­ ION aOCLEl