Page 4 - Drumul_socialismului_1976_09
P. 4

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR
         Fag. 4



                                  CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO STIINTI






                                                                         La E.M. Dîija
            IMţlILE - îi IM, I CALITATt                                                                                                           Utilizarea Sa ma:

                                                                                                                                                           ■ •
                                                                                                                                                              a
                                                                           Ritmicitatea producţiei nu
            Pe platforma ChSşcădaga: ^otjyjtatea                                                                                             ci maşinilor              şi util
                                                                                                                                             (Urmare din pag   D       De  asemene;
                  poiitico-organizatoricâ să                                         este posibilă fără o                              le  şi  vertioal-e,  ciocanele  de  forjă,   prinderilor  s
                                                                                                                                                                       de  specialist
                                                                                                                                       presele  de  am!;>;tisare,  maşinile  de   exigenţă  gra
                                                                                                                                                                       cărei  maşini,
             acţioneze şi mai energic pentru                                disciplină riguroasa a muncii                              filat  de  la  I.F.A.  „Vlscoza"  Lu-peni,   lizează  cu  i
                                                                                                                                        războaiele  de  ţesoiit  de  la  Ţesători®
                                                                                                                                                                       le  reale  ale
                                                                                                                                        de  mătase  Deva,  alte  maşini  şi  u-
                                                                                                                                       tilaje.  In  unităţi  economice  ca   şi  ale  potenţ
                   ca toţi fesieri să lucreze                            ja  se  confruntă  cu  unele  greutăţi  vorbit  şi  mg.  Francisc  Perini,  ar­  unele  secţii  ale  C.S.  Hunedoara,  in­  nătăţire  a  r
                                                                                                                                                                       tent,  iau măi
                                                                          De  mai  multă  vreme,  E.M.  Dîl-  trebui  făcut  la  sectorul  IX  ne-au  I.U.M.  Petroşani,  I.J.I.L.  Deva  şi
                                                                         şi  neajunsuri  care  grevează  serios  tificierii  Vasile  Buta  şi  Ionel  Al-   dicii  de  utilizare  marchează  o   recţie.  Se  im
                                                                                                                                                                       te  preocupări
                       în aceeaşi cadenţă                               asupra  îndeplinirii  sarcinilor  de  bu,  şefii  de  schimb  Mihai  Scurt  şi  scădere  faţă  de  anii  trecuţi.  Es­  zaţiilor  de
                                                                         plan.  Numai  în  luna  august,  co-lec-  Vasile  Gheorghiţă.  Pe  de  altă  parte,  te  un  argument  convingător  pentru
                                                                         tivul de aici a 'rămas dator cu o şeful de schimb Mihai Sămian si-a  ca  organele  şi  organizaţiile  de   menilor
                           19                                           cantitate  de  cărbune  de  aproape  exprimat  nemulţumirea  şi  regretul  partid  să-şi  intensifice  munca  de   Ic • sil.
           Cele douaua lunr care re au trecut rii eficiente a timpului de lucru şi  6 300 tone, minusul de producţie de  că  la  ei,  în  sectorul  II,  treburile  conducere,  control  şi  îndrumare  huila  org;
          din acest trimestru, şi îndeosebi a utilajelor din dotare, analiză ur-  la  începutul  anului  ridi-eîndu-se  la  nu merg bine.  în  această  direcţie,  să  mobilizeze  care®  la  ma
          luna  august,  au  constituit  o  pe-   mată  de  elaborarea  unor  grafice   circa  17  500  tone.  Discutăm  despre   —  Organizaţia  de  partid  acţio­  mai  energic  colectivele  în  vederea  utilajelor-,  fo
          rioadă de intensă activitate pe  de impulsionare a stadiilor fizice  această  stare  de  lucruri  cu  factori   nează  ferm  pe  linia  întăririi  dis­  stabilirii  unor  măsuri  practice,  con-  pului  de  lue
          platforma Chişcădaga, atît din şi de stabilirea unor responsabili-  din  conducerea  minei,  a  unor  sec­  ciplinei  în  muncă,  pe  fondul  ridi­  crete,  menite  să  determine  fun-c-  tehnică  pern:
          partea  constructorilor  şi  montori   tăţi  pe  linie  de  partid  şi  tehnică   toare,  cu  mineri.  Insistăm  asupra   cării  conştiinţei  socialiste  a  tutu­  ţionarea  la  parametri  optimi'  a  oa-  întregul  flux
          lor, cit şi a beneficiarului.  pe  fiecare  obiectiv  în  parte  —  a-   uneia  dintre  coordonatele  esenţia­  ror  angajaţilor  —  subliniază  tova­  pa-cităţilor  de  producţie  iii  intere-  conducerilor
           — In aceste două luni s-au fi­  răta  tovarăşul  Mihai  Dinu,  secre­  le  ale  activităţii  :  ritmicitatea  pro­          sul  accelerării  progresului  economic  specialiştilor
          nalizat multe lucrări de construe  tarul comitetului de partid. Aceste  ducţiei.              răşul  Nicolae  Novac,  secretarul  co­  al  ţării,  ridicării  continue  a  nive-  trebui  să
          tii care au deschis noi fronturi măsuri au fost dezbătute cu toţi  Punem faţă în faţă sectoarele 1   mitetului  de  partid  pe  exploatare.   lului  de  trai  al  color  ce  muncesc.  te  cum  sint
          de  montaj  şi  pentru  alte  operaţii,  membrii  de  partid,  cu  toate  for­  si II .  a  căror  activitate  pe  luna   Avem planuri de muncă, cu sarcini  în  lumina  indicaţiilor  date  de  se-  mică  a  pune
                ,
                  •
                                         TY-i
                                 ----- -------- - i::
                        . i...................ii „
                                                  n r\*i irii r\
                    •
                      ..
                                                           r>  11 tn o+q f av
          la  care  acţionează  montorii,  îm­  maţiile  de  lucru.  Apoi,  stadiul  a-   august  e  cîntărită  în  +  1  265  tone,  Şi  măsuri  concrete,  am  întreprins  creta-rul  general  al  partidului,  to-  tarea  raţiona
          preună cu beneficiarul. Pe şan-  plicării lor a fost examinat cu  respectiv  —  4  644  tone.  Directorul  o  serie  de  acţiuni,  la  nivelul  co-  varăşui  Nicolae  Cea-uşes-cu,  privind  lajelor,  efeei
          tier  s-au  intensificat  substanţial  deosebită  atenţie  în  operativele  de  minei,  ing.  Dumitru  Opriş,  cara-c-  mitetului  de  partid  şi  al  organiza-  asigurarea  folosirii  cit  mai  bune  a  calitate  a  re
          ritmul de lucru şi conlucrarea ce- partid şi_ comandamentele _ de pe  terizează  pe  scurt  cele  două  co-  ţiilor  de  bază,  propaganda  vizuală  şi  capacităţilor  de  producţie,  Comite-  întărirea  ord
          lor  care  concură  la  realizarea_  o-  platformă.  întreaga  muncă  politi­  leetive.  Sectorul  I,  şef  de  sector  gazetele  de  perete  vizează  efectiv,  tul  judeţean  de  partid  Hunedoara  a  te  imperios  r
          biectivului  —  preciza  tovarăşul  că  şi  organizatorică  a  avut,  şi  are   ing. Francisc Perini. Colectiv dina- la concret, îndeplinirea sarcinilor  întreprins  o  amplă  analiză  în   0   maşină,  nit
          inginer  Mircea  Crişan,  şeful  com­  dealtfel,  ca  obiectiv  obţinerea  in   mic,  hotărît,  sudat,  bine  '  organizat  de  plan.  Dar  dacă  stăm  rău  cu  unităţile  economic-e  privind  mo-  meniul  plani
          partimentului  de  investiţii  al  be­  trimestrul  III  a  unor  realizări  su­  şi  condus,  cu  un  comitet  de  partid  planul  de  producţie,  trebuie  să  re­  dul  în  care  sint  folosite  ma-  nelucrat"  să
          neficiarului.                   perioare,  obiectiv  oare  în  mare   competent  şi  autoritar.  Respectă  cunoaştem  '  că  munca  noastră  nu  şini-le,  utilajele  şi  instalaţiile,  ?  activităţii  1
            Intr-adevăr,  eforturile  şi  reali­  parte  s-a  materializat  în  rezulta­  strict  tehnologiile  de  exploatare  si  are  eficienţă.  Asta  ne  dă  de  gîn-  măsurîndu-se  precis  gradul  lor  de  industria  juc
          zările  de  plan  din  luna  trecută  tele care se văd.        graficele  de  producţie,  manifestă  dit.  Va  trebui  să  sporim  exigenţa,  utilizare  şi  a  întocmit  un  amplu  *  m-uncii,  pe
                                                                                                                                                                      a
          sint  meritorii  pentru  colectivele   ...Pe platforma de la Chişcăda­  grijă  şi  exigenţă  pentru  aprovizio­  ordinea  şi  disciplina  la  toate  ni­  program  de  măsuri  vizind  îmbuna-  pl-ară  a  sarcu
          şantierului 7 construcţii, şantieru-  ga, numeroase formaţii de lucru au  narea  şi  pregătirea  fronturilor  de  velurile şi pe toate liniile.  tăţirea activităţii în acest domeniu, luţiei tehnice
          lui de montaj al T.M.U.Ch., şantie- înscris şi înscriu în continuare  lucru,  pentru  dirijarea  abatajelor.
          rului  T.I.M.B.  şi  loturilor  T.I.L.l.B   fapte  deosebite  de  muncă  şi  dă­  Desfăşoară  o  muncă  ordonată,  co­
          Nu  acelaşi  lucru  se  poate  spune  ruire  pentru  a  respecta  sau-scurta   lectivă,  responsabilă.  Sectorul  11,                                         deme  de  în
          despre  activitatea  lotului  de  auto­  termenele  care  li  s-au  cerut,  pen­  şef  de  sector  Martin  Borşa.  E                                          jit.
          matizări  al  I.M.I.A.  şi  a  altor  exe­  tru  a  da  lucrări  de  calitate.  Intre   sectorul  cu  cea  mai  mare  pondere   subredaoţiile noastre          Deşi  merit
          cutanţi.                       acestea  amintim  pe  cele  conduse   în  activitatea  exploatării,  dar  şi  cu                                               al  oţelurilor,
                Mobilizarea mai intensă de pe  de montorii Vasile Paraschiv, Teo-  starea  disciplinară  cea  mai  criti­
          acest mare şantier este rezultatul /dor Urs, Adolf Hajdar, Ştefan Ra-  că.  Zilnic  absentează  nemotivat  de   voluntare transmit                            sonalul  lami
          complexului  de  măsuri  politi-co-  ţiu,  Di-culescu  Constantin,  de  zi­  la  şut  30—40  de  oameni,  adică  zil­                                         a  contribuit
          organizatorice  întreprinse  de  or­  darii  Nicolae  Ciucă  şi  Gheorghe   nic  mina  pierde  200—300  tone  de                                              perimen tarea
                                                                                                                                                                        lui  tip  de  1
          ganizaţiile  de  partid  de  pe  plat­  Bodac,  de  maiştrii  '  Nicolae  Fi'lip,   cărbune.  Pentru  recuperarea  minu­                                      gura  rezolva
          formă, a sprijinului permanent a-  Alexandru Co’lda, Ioan Ister şi  sului,  înscris  zi  de  zi  pe  panoul   Valerificarca superioară a metalului—           deosebit  de  :
          cordat de comitetele judeţean şi Gheorghe Lun-can.             din  sala  de  apel,  oamenii  intră  in                                                       ţirea  proprie
          municipal de partid, de către or­    Munca politică şi măsurile or­  alertă,  se  străduiesc  să  scoată  res­                                                oţelului turn.
          ganele centrale de resort.         ganizatorice trebuie să acţioneze   tanţele  dar  neglijează  tehnologiile                                                 nicitatc  mări
                     Acţionînd în spiritul orienta- însă şi mai energic, pentru ca toa-  şi  produc  surpări,  ale  căror  con­  preocupare centrală a colectivului
          rilor  date  de  conducerea  partidu­  le  unităţile  şi  subunităţile  de  pe   secinţe  sint  clare  :  mai  mult  se                                       derabilă  a  •
                                                                                                                                                                        prin  utilizai-
          lui, precum şi a măsurilor stabi­  platformă să lucreze în aceeaşi ca-  pierde decît se cîştigă.  Documentele  Congresului  al  XI-  mai  corespunde  pentru  uneie  mărci  lante  şi  a  pi
          >ite de Comitetul judeţean de denţă, _ cu înaltă responsabilitate,  Despre  modul  în  oare  se  mobi­  lea,  orientările  şi  indicaţiile  date  de  oţelun  pencru  consir  ac\ia  de
          partid,  comitetul  de  partid  de  pe  fără  nici  o  rămînere  în  urmă,  pî-   lizează  pentru  realizarea  sarcinilor,  de secretarul general al partidu- maşini, la care s-au înregistrat ae tehnologic ai  Perfecţionă
          platformă  a  analizat,  încă  la  sfîr-  nă la finalizarea obiectivului !  despre  munca  exigentă  şi  respon­  lui,  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,  altfel  şi  pierderi  de  metal.  Tre-  tensă  muncă
          şitul lunii mai, problemele folosi-                 I. MIRZA    sabilă, ca şi despre ceea ce ar mai  prevederile actualului cincinal pun  cîndu-se la elaborarea şi aplicarea nare şi pregă
                                                                                                         in  faţa  lucrătorilor  din  industrie  unui  proces  de  încălzire  corespun-  le  să  exploa
                                                                                                         sarcina  de  a  acţiona  efectiv  ca  în-  zătoare  calităţilor  cerute,  s-au  sta-  condiţii  optir
                                                                                                         făptuirea revoluţiei tehnico-ştiinţi- bilit diagrame tip pentru încălzi-  tele  din  dola
                Din cronica                                                                              fice  să  se  materializeze  în  produ­  rea  anumitor  grupe  de  oţeluri  în  teste  privind
                                                                                                         se  din  ce  în  ce  mai  competitive,  In  vederea  asigurării  unei  tempera­
                                                                                                                                                                        minarea  mur
                                                                                                         valorificarea  superioară  a  metalu­  turi  optime  de  sfîrşit  de  laminare,  rea  instalaţii
                                                                                                         lui şi altor materii prime.    necesară  pentru  obţinerea  granu-  lire  teoretice
                  întrecerii                                                                               Colectivul  secţiei  laminorului  de   laţiei  prescrise  pentru  operaţiile  ţii  practice  1
                                                                                                                                        ulterioare de tratament termic.
                                                                                                                                                                        personalul  d
                                                                                                         800 mm de la C.S. Hunedoara, pre­
                                                                                                                                                                        prezent  Ia  m
                                                                                                         ocupat  permanent  de  valorificarea   La  linia  de  laminare  au  fost  lu­  funcţiune  a  i
                  socialiste                                                                             superioară  a  metalului,  a  stabilit  ate  măsuri  de  despărţire  a  acţio­  laţii.
                                                                                                                                        nării cajei degrosisoare de cea pre-
                                                                                                         şi aplicat o serie de măsuri teh-
                                                                                                         nico-organizatorice  privind  perfec-  gătitoare  şi  finisoare,  de  montarea
                                                                                                                                                                          Ara .
                                                                                                         ţionarea  tehnologiilor  de  încălzire,  unor  răsturnătoare  şi  asigurarea  a-  rile  colective,
                  (Urmare din pag. 1)                                                                    laminare  şi'  finisare  a  laminatelor,  sistenţei  tehnice  corespunzătoare  transpunerea
                                                                                                         Rezultatele  acestor  măsuri  s-au  pe  toate  cele  3  schimburi.  La  fel,  partid  privin
                                                                                                         concretizat  în  reducerea  permanen-  avîndu-se  în  vedere  că  actualul  u-  rioară  a  mei
          Cele  mai  bune  rezultate  le-au  ob­                                                         tă  a  consumului  de  metal  (la  cele  tilaj  de  debitare  constituie  un  loc  soluţii  în  ace
           ţinut  Unitatea  forestieră  de  ex­                                                          peste 10 000 tone metal economisit îngust in fluxul de laminare, ade-
                                                                                                                                                                        Prinţr-o  mur
          ploatare  şi  transport  Oră.ş-ti-e  (cu                                                       pe  combinat  ne-am  adus  şi  noi  sea  cu  influenţă  negativă  asupra  vom  putea  o
          o-  producţie  suplimentară  de  buş­                                                          contribuţia), îmbunătăţirea calităţii  consumului de metal şi calităţii o-  bune  în  acest
          teni  pentru  industrializare  de  peste                                                       laminatelor şi creşterea ponderii o- ţelului, s-au efectuat studii şi do-  bilă  importai
           8  000  mc),  Secţia  forestieră  de  ex­                                                     ţelurilor  cu  caracteristici  fizico-  cumentaţii de înlocuirea lui.  noastră naţio
          ploatare  Hunedoara  (ou  un  plus  de                                                         mecanice  şi  metalurgice  superioa­  Finisarea laminatelor din oteluri
          producţie  de  1  300 mc  buşteni  pen­                                                        re.                            aliate presupune un anumit nivel       Ing. r
          tru  industrializare),  Secţia  de  in­                                                         In sectorul cuptoare, anaiizîn-   tehnic. El a impus ca şi în proce­    i
          dustrializare  Vata  (care  şi-a  de­                                                          du-se fluxul de încălzire în lumi   sul tehnologic de prelucrare a su­  Ing. N
          păşit  planul  la  cherestea  cu  700   Dispeeerul Iosif Savcl, de la staţia telegrizumetrică a E. M. Lupeni,   na datelor teoretic  s-a constatat prefeţei laminatelor din oţeluri a   şef de cti
          mc  şi  la  semifabricate  cu  mai  mult   se evidenţiază pentru priceperea şi conştiinciozitatea sa in muncă.  ă vechiul proces tehnologic  nu liate să se introducă maşini mo-  mm,
           de  50  mc).  De  menţionat  că  în  ul­
          tima  vreme,  la  I.F.E.T.  Deva  au  9 e e 9 9 9 e e s $ 9 9 e e « 9 e e « i  ® * e © o « i © © © © ® o o ® © ® « ® © o ® / © o © © ® © a © © ® © © 9 ® @ ® © ® © © ®  © o © o ® © ® o © © t ? e e
          fost  recuperate  in  cea  mai  marc
          parte  restanţele  din  perioada^  ier­
          nii  la  unele  sortimente,  realizîndu-      Priorităţi în agricultură                                                                                     grîu a an
          se chiar depăşiri de plan.
              CU ANGAJAMENTUL ANUAL                                                                                                               pregătită temeinic de p
                     ÎNDEPLNIT                      Pregătirile          Trebuie  să  mai  preluăm  doar  2  gatoriu  pe  calităţile  indicate.  Se
                                               pentru însâmînţări        tone  de  orz  din  soiul  Miraj.  Sint  cere  o  bună  mobilizare  a  tutu-
            Minerii  de  la  Vulcan,  care  la                           pregătite  60  de  hectare  pentru  ror  forţelor,  deoarece  pe  mari   (Urmare din pag. 1)   iată  obligatori
           începutul  acestui  an  au  chemat  la                        semănatul  masei  verzi,  lucrare  suprafeţe,  după  cartofi,  se  va  în-                     octombrie,  iar
           întrecere  toate  colectivele  miniere   Pe  toate  suprafeţele  unde  griul  pe  care  o  vom  realiza  în  prima  sămînţa  grîu.   pe  terenurile  slab  fertile  se  va  ex­  octombrie  a.c.
           din  ţară,  au  repurtat  zilele  acestea  urmează  după  plante  care  pă-  jumătate  a  acestei  luni.  Pentru             tinde  cultura  secarei.  Maximă  gri­  totodată,  necc
          un frumos succes :   extragerea  răsese  mai  devreme  terenul,  s-au  cultura  griului  avem  arate  40  de                  jă  se  va  acorda  asigurării  din  vre­  îndeaproape  s
          peste  prevederile  planului  a  20  700   aplicat  îngrăşăminte  chimice  şi  hectare  şi  fertilizate  20  ha  cu  gu-   Strîngerea şi însilozarea   me  a  seminţelor,  condiţionării,  a-  culturilor  pen
          tone  de  cărbune,  ceea  ce  reprezin­                                                                                       nalizei  de  laborator  şi  tratării  se­  eficient  şi  op
          tă  îndeplinirea  şi  depăşirea  anga­  s-a  făcut  o  discuire.  în  prima  noi  de  grajd.  (Ion  Fulea,  preşe-   furajelor  minţelor.  Calitatea  lucrărilor  de  combatere  a
          jamentului  anual.  Totodată  se  im­  urgenţă recoltăm cartofii (acţiu- dintele C.A.P. Boşorod).                             pregătire  a  terenului  —  uniformi­  lor,  de  a  org;
          pune  sublinierea  că  minerii  Vulca­  nea s-a realizat pe 10 ha pînă  Transportăm intens  îngrăşă-  Inginerul  şef  al  C.A.P.  Sîntă-   tatea  şi  adâncimea  arăturii  şi  dis­  producerea  si
          nului  promovează  larg  noile  teh­            St  5i                                        măria-Orlea,  Ilie  Ştefănie,  ne-a   cuitului  —  vor  sta  permanent  în   coltarea  din  1
                                                       ŢîL îî!i.  fT «■*.
                                                                                           căruţe „
          nologii  de  exploatare,  ceea  ce  le   rumbul,  după  care  avem  am­  morci, pe cele 8 ha stabilite. Pe  făcut cunoscute cîteva din preo-  atenţia  cadrelor  tehnice  din  uni­  în  încheiere
          permite  realizarea  unor  randamen­  plasate  păioase  de  toamnă.  Trac­  30 de ha am dat superfosfat,   cup ăr i 1 e  exi ® tente  }*  . ‘  tăţi,  care  au  datoria  să  le  supra­  tuirii  a  luat
                                                                                                                        un ita ea
                                                                                                            . -
                                                                                                          .
          te  ridicate  în  abataje  şi  obţinerea   toriştii Maxim Bădău,  Nicolae   unde vom însămînta grîu după   a ™ ,   f  pentru evitarea pierde-  vegheze  zi  de  zi.  Ţinînd  seama  de  Ioachim  Mog;
                                                                                                           f
                                                                                                          mh ta
          unei producţii de bună calitate.  Lungu şi Ion Sava   acordă aten- păioase. (Handrea inire, inginer   11 01  P ^ t  de furaje. I e  amplasare  şi  de  necesitatea  elibe­  primul-secreta
                                                                                                         *
                                                                                                                  roc uc ia
                 CONCURS PE TEME          ţie  sporită  calităţii  lucrărilor,  şef  la  C.A.P.  Bretea  vSreiului).   lîngă  cele  600  tone  nutreţuri  în-  rării  cu  prioritate  a  terenurilor  ce  defer  î  de  pa
                                                                                                                                        se  vor  însămânţa  în  această  toam­
                                                                                                                                                                        cinile  ce  revi
                                                                                                        silozate  la  prima  recoltare,  acum
                DE PROTECŢIA MUNCII       (Traian Suba, preşedintele C.A.P.                                                             nă,  s-a  stabilit  ca  pînă  la  10  oc­  nizaţiilor   de
                                          Lăpuşnic).                         Recoltatu! cartofilor      se  mai  însilozează  500  tone  tri-   tombrie  a.c.  să  fie  pregătită,  eşa­  populare,  cor
            La  clubul  I.V.  Călan  a  avut  loc   Am transportat 3 000 tone în­                       foliene şi alte resurse. Traotoriş-  lonat,  întreaga  suprafaţă  planifi­  pentru  agricul
          faza  a  IlI-a  a  concursului  pe  te­  grăşăminte organice în cîmp, a-  Acţiunea  s-a  declanşat  într-o  tii  Grigore  Bozga,  Băiuţ  Mitucă  cată.        nităţilor  agric
          ma  ;  „Cunoscînd  şi  ^plicind  N.T.S.,  cordînd  prioritate  suprafeţelor  serie  de  cooperative  agricole  (Pui,  şi  Ion  Durcan  lucrează  zilnic  la   Cunoscînd  influenţa  pe  care  o  au  terilor  satelor
          prevenim  accidentele".  In  faţa  a  situate  în  pantă,  care  au  avut  Băieşti  ş.a.).  Cîteva  probleme  se  însilozări.  De  asemenea,  s-a  de-  îngrăşămintele   asupra   producţiei  rii  în  condiţii
          peste  300  de  angajaţi  ai  întreprin­  un  grad  de  fertilitate  mai  redus,  impun  cu  acuitate  atenţiei.  In  pozitat  întreaga  cantitate  de   inginerii  şefi,  şefii  fermelor  şi  ai   natului  şi  a  c
          derii  şi  a  unui  juriu  exigent,  cei   (Teofil  Munteanu,  preşedintele  prealabil  să  se  facă  recoltarea  paie  —  590  tone.  S-au  mai  trans-   sectoarelor  de  chimizare  răspund   cole  din  câmp
          17  concurenţi  au  dat  răspunsuri   C.A.P. Şoimuş).          resturilor vegetale de pe cui- portat din cîmp 190 tone fînuri  nemijlocit  de  realizarea  planurilor
          competente,  bine  documentate.  Pe   întreaga  cantitate  de  sămânţă  furi,  care  să  fie  însilozate.  Mun-  şi  acum,  zilnic,  cu  2  remorci  şi   de  fertilizare,  în  raport  de  cartă­  şurile  ce  trebi
          primele  trei  locuri  s-au  situat,  în                                                                                      rile  agrochimice,  de  stabilirea  co­  pul materializi
          ordine  :  Teodor  Crişan,  macara­  de  grîu  necesară  în  această  ca  se  va  organiza  astfel  îneît  de  4  căruţe  se  continuă  transportul   rectă  a  dozelor  şi  aplicarea  lor  u-   a  obiectivelor
          giu,  Aurel  Chiriac,  electrician  re­  toamnă  —  din  soiurile  Libelula,  ia  o  tarla  la  alta  să  se  treacă  fibroaselor  din  cîmp,  urmărind  niformă.
          paraţii,   Nedeleu   Chiciudeanu,  Dacia  si  Turda  —  o  avem  procu-  numai  după  ce  s-a  încheiat  re-  ca  acţiunea  să  fie  încheiată  pînă   în  legătură  ou  perioada  de  se­  sul  al  Xl-lea
          strungar.  Cîştigătorilor  li  s-au  a-  rată,  depozitată  în  bune  condi-  coltatul  în  tarlaua  începută.  Sor-  la  începerea  însămînţărilor  de  mănat,  consfătuirea  a  stabilit  ca  creşterea prodi
          tribuit premii în bani si obiecte.  îtii, selectată şi cu buletin roşu. tarea producţiei se va face obli- toamnă.             însămintarea orzului să fie înche­  tualul cincinal
   1   2   3   4   5   6   7   8   9