Page 4 - Drumul_socialismului_1976_09
P. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI O NR
Fag. 4
CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO STIINTI
La E.M. Dîija
IMţlILE - îi IM, I CALITATt Utilizarea Sa ma:
■ •
a
Ritmicitatea producţiei nu
Pe platforma ChSşcădaga: ^otjyjtatea ci maşinilor şi util
(Urmare din pag D De asemene;
poiitico-organizatoricâ să este posibilă fără o le şi vertioal-e, ciocanele de forjă, prinderilor s
de specialist
presele de am!;>;tisare, maşinile de exigenţă gra
cărei maşini,
acţioneze şi mai energic pentru disciplină riguroasa a muncii filat de la I.F.A. „Vlscoza" Lu-peni, lizează cu i
războaiele de ţesoiit de la Ţesători®
le reale ale
de mătase Deva, alte maşini şi u-
tilaje. In unităţi economice ca şi ale potenţ
ca toţi fesieri să lucreze ja se confruntă cu unele greutăţi vorbit şi mg. Francisc Perini, ar unele secţii ale C.S. Hunedoara, in nătăţire a r
tent, iau măi
De mai multă vreme, E.M. Dîl- trebui făcut la sectorul IX ne-au I.U.M. Petroşani, I.J.I.L. Deva şi
şi neajunsuri care grevează serios tificierii Vasile Buta şi Ionel Al- dicii de utilizare marchează o recţie. Se im
te preocupări
în aceeaşi cadenţă asupra îndeplinirii sarcinilor de bu, şefii de schimb Mihai Scurt şi scădere faţă de anii trecuţi. Es zaţiilor de
plan. Numai în luna august, co-lec- Vasile Gheorghiţă. Pe de altă parte, te un argument convingător pentru
tivul de aici a 'rămas dator cu o şeful de schimb Mihai Sămian si-a ca organele şi organizaţiile de menilor
19 cantitate de cărbune de aproape exprimat nemulţumirea şi regretul partid să-şi intensifice munca de Ic • sil.
Cele douaua lunr care re au trecut rii eficiente a timpului de lucru şi 6 300 tone, minusul de producţie de că la ei, în sectorul II, treburile conducere, control şi îndrumare huila org;
din acest trimestru, şi îndeosebi a utilajelor din dotare, analiză ur- la începutul anului ridi-eîndu-se la nu merg bine. în această direcţie, să mobilizeze care® la ma
luna august, au constituit o pe- mată de elaborarea unor grafice circa 17 500 tone. Discutăm despre — Organizaţia de partid acţio mai energic colectivele în vederea utilajelor-, fo
rioadă de intensă activitate pe de impulsionare a stadiilor fizice această stare de lucruri cu factori nează ferm pe linia întăririi dis stabilirii unor măsuri practice, con- pului de lue
platforma Chişcădaga, atît din şi de stabilirea unor responsabili- din conducerea minei, a unor sec ciplinei în muncă, pe fondul ridi crete, menite să determine fun-c- tehnică pern:
partea constructorilor şi montori tăţi pe linie de partid şi tehnică toare, cu mineri. Insistăm asupra cării conştiinţei socialiste a tutu ţionarea la parametri optimi' a oa- întregul flux
lor, cit şi a beneficiarului. pe fiecare obiectiv în parte — a- uneia dintre coordonatele esenţia ror angajaţilor — subliniază tova pa-cităţilor de producţie iii intere- conducerilor
— In aceste două luni s-au fi răta tovarăşul Mihai Dinu, secre le ale activităţii : ritmicitatea pro sul accelerării progresului economic specialiştilor
nalizat multe lucrări de construe tarul comitetului de partid. Aceste ducţiei. răşul Nicolae Novac, secretarul co al ţării, ridicării continue a nive- trebui să
tii care au deschis noi fronturi măsuri au fost dezbătute cu toţi Punem faţă în faţă sectoarele 1 mitetului de partid pe exploatare. lului de trai al color ce muncesc. te cum sint
de montaj şi pentru alte operaţii, membrii de partid, cu toate for si II . a căror activitate pe luna Avem planuri de muncă, cu sarcini în lumina indicaţiilor date de se- mică a pune
,
•
TY-i
----- -------- - i::
. i...................ii „
n r\*i irii r\
•
..
r> 11 tn o+q f av
la care acţionează montorii, îm maţiile de lucru. Apoi, stadiul a- august e cîntărită în + 1 265 tone, Şi măsuri concrete, am întreprins creta-rul general al partidului, to- tarea raţiona
preună cu beneficiarul. Pe şan- plicării lor a fost examinat cu respectiv — 4 644 tone. Directorul o serie de acţiuni, la nivelul co- varăşui Nicolae Cea-uşes-cu, privind lajelor, efeei
tier s-au intensificat substanţial deosebită atenţie în operativele de minei, ing. Dumitru Opriş, cara-c- mitetului de partid şi al organiza- asigurarea folosirii cit mai bune a calitate a re
ritmul de lucru şi conlucrarea ce- partid şi_ comandamentele _ de pe terizează pe scurt cele două co- ţiilor de bază, propaganda vizuală şi capacităţilor de producţie, Comite- întărirea ord
lor care concură la realizarea_ o- platformă. întreaga muncă politi leetive. Sectorul I, şef de sector gazetele de perete vizează efectiv, tul judeţean de partid Hunedoara a te imperios r
biectivului — preciza tovarăşul că şi organizatorică a avut, şi are ing. Francisc Perini. Colectiv dina- la concret, îndeplinirea sarcinilor întreprins o amplă analiză în 0 maşină, nit
inginer Mircea Crişan, şeful com dealtfel, ca obiectiv obţinerea in mic, hotărît, sudat, bine ' organizat de plan. Dar dacă stăm rău cu unităţile economic-e privind mo- meniul plani
partimentului de investiţii al be trimestrul III a unor realizări su şi condus, cu un comitet de partid planul de producţie, trebuie să re dul în care sint folosite ma- nelucrat" să
neficiarului. perioare, obiectiv oare în mare competent şi autoritar. Respectă cunoaştem ' că munca noastră nu şini-le, utilajele şi instalaţiile, ? activităţii 1
Intr-adevăr, eforturile şi reali parte s-a materializat în rezulta strict tehnologiile de exploatare si are eficienţă. Asta ne dă de gîn- măsurîndu-se precis gradul lor de industria juc
zările de plan din luna trecută tele care se văd. graficele de producţie, manifestă dit. Va trebui să sporim exigenţa, utilizare şi a întocmit un amplu * m-uncii, pe
a
sint meritorii pentru colectivele ...Pe platforma de la Chişcăda grijă şi exigenţă pentru aprovizio ordinea şi disciplina la toate ni program de măsuri vizind îmbuna- pl-ară a sarcu
şantierului 7 construcţii, şantieru- ga, numeroase formaţii de lucru au narea şi pregătirea fronturilor de velurile şi pe toate liniile. tăţirea activităţii în acest domeniu, luţiei tehnice
lui de montaj al T.M.U.Ch., şantie- înscris şi înscriu în continuare lucru, pentru dirijarea abatajelor.
rului T.I.M.B. şi loturilor T.I.L.l.B fapte deosebite de muncă şi dă Desfăşoară o muncă ordonată, co
Nu acelaşi lucru se poate spune ruire pentru a respecta sau-scurta lectivă, responsabilă. Sectorul 11, deme de în
despre activitatea lotului de auto termenele care li s-au cerut, pen şef de sector Martin Borşa. E jit.
matizări al I.M.I.A. şi a altor exe tru a da lucrări de calitate. Intre sectorul cu cea mai mare pondere subredaoţiile noastre Deşi merit
cutanţi. acestea amintim pe cele conduse în activitatea exploatării, dar şi cu al oţelurilor,
Mobilizarea mai intensă de pe de montorii Vasile Paraschiv, Teo- starea disciplinară cea mai criti
acest mare şantier este rezultatul /dor Urs, Adolf Hajdar, Ştefan Ra- că. Zilnic absentează nemotivat de voluntare transmit sonalul lami
complexului de măsuri politi-co- ţiu, Di-culescu Constantin, de zi la şut 30—40 de oameni, adică zil a contribuit
organizatorice întreprinse de or darii Nicolae Ciucă şi Gheorghe nic mina pierde 200—300 tone de perimen tarea
lui tip de 1
ganizaţiile de partid de pe plat Bodac, de maiştrii ' Nicolae Fi'lip, cărbune. Pentru recuperarea minu gura rezolva
formă, a sprijinului permanent a- Alexandru Co’lda, Ioan Ister şi sului, înscris zi de zi pe panoul Valerificarca superioară a metalului— deosebit de :
cordat de comitetele judeţean şi Gheorghe Lun-can. din sala de apel, oamenii intră in ţirea proprie
municipal de partid, de către or Munca politică şi măsurile or alertă, se străduiesc să scoată res oţelului turn.
ganele centrale de resort. ganizatorice trebuie să acţioneze tanţele dar neglijează tehnologiile nicitatc mări
Acţionînd în spiritul orienta- însă şi mai energic, pentru ca toa- şi produc surpări, ale căror con preocupare centrală a colectivului
rilor date de conducerea partidu le unităţile şi subunităţile de pe secinţe sint clare : mai mult se derabilă a •
prin utilizai-
lui, precum şi a măsurilor stabi platformă să lucreze în aceeaşi ca- pierde decît se cîştigă. Documentele Congresului al XI- mai corespunde pentru uneie mărci lante şi a pi
>ite de Comitetul judeţean de denţă, _ cu înaltă responsabilitate, Despre modul în oare se mobi lea, orientările şi indicaţiile date de oţelun pencru consir ac\ia de
partid, comitetul de partid de pe fără nici o rămînere în urmă, pî- lizează pentru realizarea sarcinilor, de secretarul general al partidu- maşini, la care s-au înregistrat ae tehnologic ai Perfecţionă
platformă a analizat, încă la sfîr- nă la finalizarea obiectivului ! despre munca exigentă şi respon lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, altfel şi pierderi de metal. Tre- tensă muncă
şitul lunii mai, problemele folosi- I. MIRZA sabilă, ca şi despre ceea ce ar mai prevederile actualului cincinal pun cîndu-se la elaborarea şi aplicarea nare şi pregă
in faţa lucrătorilor din industrie unui proces de încălzire corespun- le să exploa
sarcina de a acţiona efectiv ca în- zătoare calităţilor cerute, s-au sta- condiţii optir
făptuirea revoluţiei tehnico-ştiinţi- bilit diagrame tip pentru încălzi- tele din dola
Din cronica fice să se materializeze în produ rea anumitor grupe de oţeluri în teste privind
se din ce în ce mai competitive, In vederea asigurării unei tempera
minarea mur
valorificarea superioară a metalu turi optime de sfîrşit de laminare, rea instalaţii
lui şi altor materii prime. necesară pentru obţinerea granu- lire teoretice
întrecerii Colectivul secţiei laminorului de laţiei prescrise pentru operaţiile ţii practice 1
ulterioare de tratament termic.
personalul d
800 mm de la C.S. Hunedoara, pre
prezent Ia m
ocupat permanent de valorificarea La linia de laminare au fost lu funcţiune a i
socialiste superioară a metalului, a stabilit ate măsuri de despărţire a acţio laţii.
nării cajei degrosisoare de cea pre-
şi aplicat o serie de măsuri teh-
nico-organizatorice privind perfec- gătitoare şi finisoare, de montarea
Ara .
ţionarea tehnologiilor de încălzire, unor răsturnătoare şi asigurarea a- rile colective,
(Urmare din pag. 1) laminare şi' finisare a laminatelor, sistenţei tehnice corespunzătoare transpunerea
Rezultatele acestor măsuri s-au pe toate cele 3 schimburi. La fel, partid privin
concretizat în reducerea permanen- avîndu-se în vedere că actualul u- rioară a mei
Cele mai bune rezultate le-au ob tă a consumului de metal (la cele tilaj de debitare constituie un loc soluţii în ace
ţinut Unitatea forestieră de ex peste 10 000 tone metal economisit îngust in fluxul de laminare, ade-
Prinţr-o mur
ploatare şi transport Oră.ş-ti-e (cu pe combinat ne-am adus şi noi sea cu influenţă negativă asupra vom putea o
o- producţie suplimentară de buş contribuţia), îmbunătăţirea calităţii consumului de metal şi calităţii o- bune în acest
teni pentru industrializare de peste laminatelor şi creşterea ponderii o- ţelului, s-au efectuat studii şi do- bilă importai
8 000 mc), Secţia forestieră de ex ţelurilor cu caracteristici fizico- cumentaţii de înlocuirea lui. noastră naţio
ploatare Hunedoara (ou un plus de mecanice şi metalurgice superioa Finisarea laminatelor din oteluri
producţie de 1 300 mc buşteni pen re. aliate presupune un anumit nivel Ing. r
tru industrializare), Secţia de in In sectorul cuptoare, anaiizîn- tehnic. El a impus ca şi în proce i
dustrializare Vata (care şi-a de du-se fluxul de încălzire în lumi sul tehnologic de prelucrare a su Ing. N
păşit planul la cherestea cu 700 Dispeeerul Iosif Savcl, de la staţia telegrizumetrică a E. M. Lupeni, na datelor teoretic s-a constatat prefeţei laminatelor din oţeluri a şef de cti
mc şi la semifabricate cu mai mult se evidenţiază pentru priceperea şi conştiinciozitatea sa in muncă. ă vechiul proces tehnologic nu liate să se introducă maşini mo- mm,
de 50 mc). De menţionat că în ul
tima vreme, la I.F.E.T. Deva au 9 e e 9 9 9 e e s $ 9 9 e e « 9 e e « i ® * e © o « i © © © © ® o o ® © ® « ® © o ® / © o © © ® © a © © ® © © 9 ® @ ® © ® © © ® © o © o ® © ® o © © t ? e e
fost recuperate in cea mai marc
parte restanţele din perioada^ ier
nii la unele sortimente, realizîndu- Priorităţi în agricultură grîu a an
se chiar depăşiri de plan.
CU ANGAJAMENTUL ANUAL pregătită temeinic de p
ÎNDEPLNIT Pregătirile Trebuie să mai preluăm doar 2 gatoriu pe calităţile indicate. Se
pentru însâmînţări tone de orz din soiul Miraj. Sint cere o bună mobilizare a tutu-
Minerii de la Vulcan, care la pregătite 60 de hectare pentru ror forţelor, deoarece pe mari (Urmare din pag. 1) iată obligatori
începutul acestui an au chemat la semănatul masei verzi, lucrare suprafeţe, după cartofi, se va în- octombrie, iar
întrecere toate colectivele miniere Pe toate suprafeţele unde griul pe care o vom realiza în prima sămînţa grîu. pe terenurile slab fertile se va ex octombrie a.c.
din ţară, au repurtat zilele acestea urmează după plante care pă- jumătate a acestei luni. Pentru tinde cultura secarei. Maximă gri totodată, necc
un frumos succes : extragerea răsese mai devreme terenul, s-au cultura griului avem arate 40 de jă se va acorda asigurării din vre îndeaproape s
peste prevederile planului a 20 700 aplicat îngrăşăminte chimice şi hectare şi fertilizate 20 ha cu gu- Strîngerea şi însilozarea me a seminţelor, condiţionării, a- culturilor pen
tone de cărbune, ceea ce reprezin nalizei de laborator şi tratării se eficient şi op
tă îndeplinirea şi depăşirea anga s-a făcut o discuire. în prima noi de grajd. (Ion Fulea, preşe- furajelor minţelor. Calitatea lucrărilor de combatere a
jamentului anual. Totodată se im urgenţă recoltăm cartofii (acţiu- dintele C.A.P. Boşorod). pregătire a terenului — uniformi lor, de a org;
pune sublinierea că minerii Vulca nea s-a realizat pe 10 ha pînă Transportăm intens îngrăşă- Inginerul şef al C.A.P. Sîntă- tatea şi adâncimea arăturii şi dis producerea si
nului promovează larg noile teh St 5i măria-Orlea, Ilie Ştefănie, ne-a cuitului — vor sta permanent în coltarea din 1
ŢîL îî!i. fT «■*.
căruţe „
nologii de exploatare, ceea ce le rumbul, după care avem am morci, pe cele 8 ha stabilite. Pe făcut cunoscute cîteva din preo- atenţia cadrelor tehnice din uni în încheiere
permite realizarea unor randamen plasate păioase de toamnă. Trac 30 de ha am dat superfosfat, cup ăr i 1 e exi ® tente }* . ‘ tăţi, care au datoria să le supra tuirii a luat
un ita ea
. -
.
te ridicate în abataje şi obţinerea toriştii Maxim Bădău, Nicolae unde vom însămînta grîu după a ™ , f pentru evitarea pierde- vegheze zi de zi. Ţinînd seama de Ioachim Mog;
f
mh ta
unei producţii de bună calitate. Lungu şi Ion Sava acordă aten- păioase. (Handrea inire, inginer 11 01 P ^ t de furaje. I e amplasare şi de necesitatea elibe primul-secreta
*
roc uc ia
CONCURS PE TEME ţie sporită calităţii lucrărilor, şef la C.A.P. Bretea vSreiului). lîngă cele 600 tone nutreţuri în- rării cu prioritate a terenurilor ce defer î de pa
se vor însămânţa în această toam
cinile ce revi
silozate la prima recoltare, acum
DE PROTECŢIA MUNCII (Traian Suba, preşedintele C.A.P. nă, s-a stabilit ca pînă la 10 oc nizaţiilor de
Lăpuşnic). Recoltatu! cartofilor se mai însilozează 500 tone tri- tombrie a.c. să fie pregătită, eşa populare, cor
La clubul I.V. Călan a avut loc Am transportat 3 000 tone în foliene şi alte resurse. Traotoriş- lonat, întreaga suprafaţă planifi pentru agricul
faza a IlI-a a concursului pe te grăşăminte organice în cîmp, a- Acţiunea s-a declanşat într-o tii Grigore Bozga, Băiuţ Mitucă cată. nităţilor agric
ma ; „Cunoscînd şi ^plicind N.T.S., cordînd prioritate suprafeţelor serie de cooperative agricole (Pui, şi Ion Durcan lucrează zilnic la Cunoscînd influenţa pe care o au terilor satelor
prevenim accidentele". In faţa a situate în pantă, care au avut Băieşti ş.a.). Cîteva probleme se însilozări. De asemenea, s-a de- îngrăşămintele asupra producţiei rii în condiţii
peste 300 de angajaţi ai întreprin un grad de fertilitate mai redus, impun cu acuitate atenţiei. In pozitat întreaga cantitate de inginerii şefi, şefii fermelor şi ai natului şi a c
derii şi a unui juriu exigent, cei (Teofil Munteanu, preşedintele prealabil să se facă recoltarea paie — 590 tone. S-au mai trans- sectoarelor de chimizare răspund cole din câmp
17 concurenţi au dat răspunsuri C.A.P. Şoimuş). resturilor vegetale de pe cui- portat din cîmp 190 tone fînuri nemijlocit de realizarea planurilor
competente, bine documentate. Pe întreaga cantitate de sămânţă furi, care să fie însilozate. Mun- şi acum, zilnic, cu 2 remorci şi de fertilizare, în raport de cartă şurile ce trebi
primele trei locuri s-au situat, în rile agrochimice, de stabilirea co pul materializi
ordine : Teodor Crişan, macara de grîu necesară în această ca se va organiza astfel îneît de 4 căruţe se continuă transportul rectă a dozelor şi aplicarea lor u- a obiectivelor
giu, Aurel Chiriac, electrician re toamnă — din soiurile Libelula, ia o tarla la alta să se treacă fibroaselor din cîmp, urmărind niformă.
paraţii, Nedeleu Chiciudeanu, Dacia si Turda — o avem procu- numai după ce s-a încheiat re- ca acţiunea să fie încheiată pînă în legătură ou perioada de se sul al Xl-lea
strungar. Cîştigătorilor li s-au a- rată, depozitată în bune condi- coltatul în tarlaua începută. Sor- la începerea însămînţărilor de mănat, consfătuirea a stabilit ca creşterea prodi
tribuit premii în bani si obiecte. îtii, selectată şi cu buletin roşu. tarea producţiei se va face obli- toamnă. însămintarea orzului să fie înche tualul cincinal