Page 6 - Drumul_socialismului_1976_09

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI @ NR. 6132 • MARŢI, 7 SEPTEMBRIE 1976

Valorificarea folclorului pădurenesc ■ „Săptămîna acţiunilor patriotic© ;

mijloc de perpetuare a trăiţilor
ss
de frumos autentic de înfrumuseţare a şcolilor \

Săptămîna inaugurată ieri în fiecare unitate de învăţă­ lor aleilor pentru ca şi aspectul
(Urmară din pag. 1) — Arta noastră populară este are o semnificaţie aparte pen­ mânt această săptămînă a fost exterior al şcolii să fie cît mai
puternică, vie, de o mare varie­ tru toate cadrele didactice şi înscrisă, prin obiectivele pro­ atractiv. în Apuseni, la Blăjeni,
ce priveşte muzica, dacă ne-am tate. La acest festival, arta pădu- pentru toţi elevii din judeţul puse a se realiza, la loc de zilele acestei săptămîni înseam­
lua după aparenţe, am greşi. Ascul­ ren-ească aţi asemuit-o cu un co­ nostru. Ea a fost declarată cinste. „Ea ne ajută să deschi­ nă pentru elevii şi cadrele di­
tând cînteoul la fluier şi frunză, îţi pac mîndru, cu rădăcini adînci, „Săptămîna acţiunilor patrioti­ dem în cele mai bune condi- dactice de aici nu numai pre­
dai seama că aici e un folclor muzi­ căruia anotimpul tînăr al socialis­
cal original deosebit de valoros, mului i-a dat posibilitate să în­ ce de înfrumuseţare a şcolilor", ţiuni noul an de învăţământ, gătirea localului şcolii (în care
care păstrează nişte virtuţi ale florească mai falnic ca oricînd. perioadă în care fiecare unita­ pentru că la şcoala noastră re­ a funcţionat, în vacanţă, o ta­
cîntecului bătrânesc. Un fapt de' Ce credeţi că ar trebui întreprins te de învăţămînt va cunoaşte paraţiile curente abia s-au în­ bără pionierească), dar şi un
laudă : tinerii ştiu să păstreze a- pentru ca acest falnic copac să-şi prospeţimea şi frumosul confe­ cheiat. Elev,ii noştri vor şti sprijin de nădejde la amenaja­
ceste virtuţi ale cîntecului. menţină vigoarea, să dea roadele rite prin hărnicia şi dragostea să-şi pregătească şcoala aşa rea terenului pentru turnarea
— Cum apreciaţi „Festivalul" ? bogate ale artei populare, să le acelora care se străduiesc ca cum se cuvine" — mărturiseş­ asfaltului la baza sportivă, iar
Ne referim la locul şi rolul acestuia pună tot mai mult în valoare, pen­ noul an şcolar să debuteze in­ te prof. Ileana Sichitiu, direc­ pe lotul şcolar, la recoltarea
în valorificarea folclorului local. tru a răspunde sarcinilor nobile tr-o atmosferă cît mai sărbăto­ toarea Şcolii generale din Ani- roşiilor şi a fasolei. La Şcoala
— Ne-a confirmat şi chiar ne-a pe care documentele partidului,
întrecut aşteptările. Prin prezenţa ale primului Congres al educaţiei rească. noasa, iar prof. Maria Şortan, generală nr. 3 Lupeni, efortul
unei mici zone s-a realizat un lu­ politice şi al culturii socialiste, le — Noi am început săptămîna care şi-a asumat doar de cîteva în aceste zile e îndreptat spre
cru excepţional. Uft singur şi edi­ pun în faţa spiritualităţii roma­ acestor acţiuni de... săptămîna zile răspunderea de a coordo­ încheierea lucrărilor la semi-
ficator exemplu : Prin obiceiul de neşti ? trecută. Acum elevii lucrează na activitatea la Şcoala genera­ internatul cu 300 de locuri.
nuntă de la Dăbîca-Hăşdău, s-a ve­ M. N. Pop : Organizarea unor la modernizarea laboratorului lă din Iscroni, şi-a mobilizat Ieri seara, la închiderea e-
nit cu tot ce are mai reprezentativ festivaluri periodice, ca cel de fa­ de biologie pentru care con­ elevii la amenajarea laboratoa­
locul. Prin cele trei generaţii aduse ţă, este sarcina numărul unu. In fecţionează, în atelierul şcoală, relor de chimie şi biologie, la diţiei, ia redacţie a sosit vestea
că pionierii de la Şcoala gene­
în scenă — şi m-aş referi în special asemenea împrejurări sînt scoase
la cele mai mici mlădiţe, care au la iveală bogăţii imense. Observa­ mesele respective. Alţi elevi se înfrumuseţarea împrejurimilor. rală din Dobra au lansat — în
preluat obiceiul în toată autenti­ ţiile făcute de specialişti cu aces­ ocupă de sortarea şi recondi- La şcoala generală nr. 1 Pe- prima zi a săptămânii'acţiuni­
citatea lui — sîntem asiguraţi cu te prilejuri sînt menite să asigure ţionarea materialului didactic trila, unitatea patronatoare — lor patriotice — o entuziastă
perpetuarea acestor neasemuite o preluare selectivă a tot ceea ce — ne spune cu vădită satisfac­ exploatarea minieră — s-a chemare la întrecere adresată
tradiţii pentru 50 de ani înainte. ne oferă folclorul. Găsesc nimerit ţie prof. Ion Zăvoianu, directo­ angajat, alături de elevi, tuturor colegilor din judeţ. Ei
G. Todorciuc : Consider că un a se. organiza întîlniri ale local­ rul Şcolii generale nr. 1 Hune­ la amenajarea bazelor spor­ cer ca hărnicia din această săp­
merit deosebit în valorificarea şi nicilor cu specialiştii pentru a li doara. tive — montarea porţilor pen­ tămînă să se prelungească pe
perpetuarea folclorului pădurenesc se arăta de ce e nevoie să păs­ — E binevenită această săp­
revine modului în care -e îndru­ treze folclorul, să nu se depărteze tru handbal, a panourilor parcursul toamnei în microcoo-
mată această activitate de către de el, pentru că, păstrîndu-1, ne tămână a acţiunilor patriotice, pentru baschet, la transportul perative, microferme şi pe loturi
organele judeţene de partid şi de păstrăm pe noi înşine. Regret că iar colectivul nostru a îmbră- zgurei pentru teren. Elevii de şcolare, în sprijinul dat unită­
stat. Acest festival ne-a dat po­ n-am întîlnit în portul pădurenesc ţi.şat-o eu interes — ne spune la Şcoala generală din Nălaţi ţilor agricole de producţie în
sibilitate să cunoaştem mai în­ acele accesorii ale costumelor — prof. Sabin Selagea, directorul şi-au ales drept obiectiv al săp- campania de recoltare, în acţiu­
deaproape particularităţile folclo­ acea „salbă de libre" ori „viţă de Şcolii generale din Vaţa de Jos. tămînii recoltarea cartofilor de nile de înfrumuseţare a locali­
rului pădurenesc. Am remarcat, bani", briiele cu chei, zale, bălţi în cadrul ei, noi vom termina pe lotul şcolar, a căror pro­ tăţilor. O chemare entuziastă
astfel, că din punct de vedere mu­ — care apropie pădurenii şi mai lucrările de încălzire centrală
1
zical şi coregrafic se simte in­ mult de strămoşii noştri daci. In ducţie — ne informează prof. care va însufleţi şi angaja pe
fluenţa unei zone mai largi, care costumul pădurenesc nu trebuie a şcolii, vom moderniza baza Emanoil Bălănescu, directorul fiecare purtător al cravatelor
reprezintă toată zona noastră mon­ introdus paietajul. Costumul stră­ sportivă — pista de alergare şi şcolii, e deosebit de frumoasă, roşii cu tricolor.
tană. luceşte prin originalitatea lui, nu porticul de gimnastică. văruirea pomilor şi a borduri­ L. L.
I. Bucşan : Influenţa unei macro- prin paiete. La întâlnirile despre
zone puternice — Hunedoara, Ol­ care vorbeam, va trebui să expli­
tul de munte şi Banatul de mun­ căm oamenilor în ce constă fru­
te — o unitate sudardeleană sub­ mosul în folclor, în tradiţie, şi a-
liniată şi ca unitate a unei trai­ vem datoria patriotică, de nobilă Locuri vacante in şcolile profesionale
nice zone daco-romane. Dealtfel, menire, de a nu ne depărta de
atît dansul, cit şi portul pădure­ acest frumos.
nesc ne confirmă cu strălucire Absolvenţii primei trepte de lui şcolar minier Deva. Aici,
„TREI SURORI" LA DEVA
păstrarea cu sfinţenie a acestei Convorbire realizată de liceu, cei care nu continuă locurile vacante sînt la speciali­ Ieri seara, Casa de cultura din.
unităţi. LUCIA LIC1U cursurile în treapta a Il-a, au tăţile electromonlaj, instalaţii şi Deva a avu-t un oaspete de seamă :
posibilităţi de calificare în dife­ reparaţii electrice (26), lăcătuşi colectivul Teatrului de comedie
rite meserii prin şcolile profe­ de mină (38), electricieni de mi­ din Bucureşti. Pe scena modernu­
sionale din judeţ. La Deva, Hu­ nă (37), precum şi la ucenicie, lui aşezămînt de cultură, artiştii
nedoara, Petroşani, Gurabarza, cursuri de zi (lăcătuş în indus- buoureşteni au prezentat, într-o
Ilia — noul an de învăţămînt o- tria construcţiilor de maşini — aleasă ţinută scenică, piesa lui A. F.
Cehov „Trei surori". Publicul d:e-l
feră în şcolile profesionale un 35 locui'i). Da Grupul şcolar mi­ vean a aplaudat cu căldură evolu­
mare număr de locuri, atît pen­ nier Deva se mai pot ocupa 68 ţia actorilor Stela Popescu, Vastlioa
tru absolvenţi ai primei trepte de locuri în treapta a Il-a de Tastaman, Sanda Toma, Silviu
de liceu, cît şi pentru cei ai şco­ liceu. E vorba de clasele: mi­ Stănculescu, Vladimir Găitan etc.
lilor generale de 8 ani, care au nier la exploatai'ea zăcămintelor SPECTACOL FOLCLORIC
împlinit vîrsta de 16 ani. — unde se primesc elevi care au Duminică, zona de agrement de
La Şcoala profesională de ma­ reuşit fără locuri la concursurile la Cinciş a găzduit un spectacol
teriale de construcţii din Deva, de admitere în treapta a Il-a folcloric, susţinut de ansamblul
care' dispune de condiţii optime (de la diferite licee). „Pădureanca" din satele Dăbîca,
de pregătire profesională şi caza­ La Grupul şcolar C.S. Hune­ Hăşdău, Topliţa şi de formaţia de
la Stînceşti-Ohaba, spectacol care
re a elevilor, se anunţă nume­ doara, şcoala profesională cu du­ s-a bucurat de caldă primire.
roase locuri, vacante la clasele rata de 1,5 ani primeşte elevi BRIGADA DE AUDIENTĂ
de zidari (160), dulgheri (72), iar pentru meseriile electricieni, me- COLECTIVĂ
la zugravi, fierar-betonişti, insta­ talurgi, lăcătuşi mecanici, sti-un- La Beriu a avut loc, duminică,
laţii tehnico-sanitare, mozaicari, gari, iar la Grupul şcolar minier o brigadă de audienţă colectivă la
lăcătuşi construcţii metalice, su­ Gux-abarza, în meseriile de strun­ care au participat lectori ai Comi­
dori, frezori, strungari — cîte gar, lăcătuş mecanic auto-moto, tetului judeţean de partid. Proble­
36 de locuri pentru fiecare. In­ lăcătuş' şi electrician de mină, me ale politicii interne şi externe
trarea se face fără concurs de sudor. Cei ce doresc să obţină a partidului şi statului nostru, în
admitex-e. o dublă calificare — conducător care s-a subliniat prestigiul Româ­
Copiilor noştri' Ic-au fost create condiţii minunate pentru a trăi o De condiţii optime de instrui­ auto şi mecanic auto — se pot niei pe meridianele globului, ne­
copilărie senină, fără griji, scutiţi de lipsuri materiale. Mii de copii din cesitatea unei noi ordini economice
judeţ trăiesc o parte a copilăriei lor lipsite de griji în grădiniţe şl cămine. re şi cazare dispune şi şcoala adresa Şcolii profesionale, cu şi politice mondiale — au stîmit
Foto : VIRGIL, ONOIU profesională din cadrul Grupu­ durata de 1,5 ani, de la Ilia. un viu interes.
O caracteristică importantă a ceputul anului 1475, cînd o uriaşă
procesului de formare a statelor armată turcească a intrat în Mol­
feudale româneşti şi apoi a naţiu­ dova. In dimineaţa zilei de 10 ia­
nii române, a statului nostru na­ 1177-19/7. fffiflBI ilIPIllfEI i STAI h HUMEI nuarie 1475, la Podul înalt, în ve­
ţional unitar o constituie faptul că cinătatea Vasluiului, Ştefan a sur­
el a avut loc în condiţiile vecină­ prins armata otomană, provocîn-
tăţii poporului român cu cele trei du-i una din cele mai giave în­
mari imperii ale vremii, începînd frângeri. Victoria de la Vaslui a
cu cel otoman, iar, mai tîrziu, cu Lupta statelor feudale româneşti pentru avut un larg ecou în Europa. Cro­
Imperiile ţarist şi habsburgic. nicarul Jan Dlugosz găsea că dom­
„Merjtă însă subliniat .faptul că,
deşi înconjurate de trei mari im­ nul Moldovei era „cel mai vrednic
să i se încredinţeze... funcţiunea de
perii care, într-o formă sau alta, păstrarea autonomiei şi independentei
promovau aceeaşi politică de do­ comandant şi conducător împotriva
minaţie şi asuprire, ţările româ­ turcilor". Evoluţia generală a situ­
neşti au reuşit să-şi păstreze per­ triva turcilor, luptă care a dus la aţiei internaţionale a permis Im­
manent autonomia, constituind tot­ tru dezvoltarea şi păstrarea fiin­ superioare, a hotărît să plătească confederarea . lor militară. A- periului otoman să-şi realizeze par­
Porţii otomane un tribut, care con­
odată şi un puternic sprijin pentru ţei naţionale a poporului nostru, stituie răscumpărarea păcii, fără să tent la înnoirile tacticii şi teh­ ţial planurile în Moldova : în 1484,
celelalte popoare din Balcani în pentru libertate şi neatîrnare, un nicii militare, lanou de Hune­ în urma unui atac prin surprin­
lupta lor de eliberare naţio­ loc de cinste ocupă eroicele răz­ însemne o subordonare vasalică. Cu doara a pus bazele unui sistem de dere, turcii au ocupat Chilia şi Ce­
nală", arăta tovarăşul NICOLAE boaie purtate sub conducerea lui toate acestea, rezistenţa îndelunga­ tatea Albă. în aceste condiţii, ne­
tă pe care Mircea cel Bătrîn a o-
CEAUŞESCU, secretarul general Mircea cel Bătrîn, Vlad Ţepeş, Ian- pus-o turcilor a avut un rezultat luptă în care grosul oştirii îl con­ primind nici un sprijin din afară,
al partidului în Expunerea-pro- cu de Hunedoara şi Ştefan cel Ma­ de cea mai mare însemnătate: a stituiau elementele populare, a in­ Ştefan cel Mare acceptă, în 1487,
re.
gram la primul Congres al educa­ păstrat fiinţa statului muntean, a- trodus tactica husită a taberei de
ţiei politice şi al culturii socialiste. Cu domnia lui Mircea cel Bătrîn care legate, a căutat şi a reuşit să plata tributului către Poarta Oto­
întemeierea statelor feudale, Ţa­ (1386—1418), s-a deschis şirul dom­ sigurînd astfel continuitatea vieţii creeze în lupta împotriva turcilor mană în schimbul respectării liber­
ra Românească şi Moldova, a dat nilor care, prin lupta şi jertfa lor, sale politice. tăţii Moldovei.
impuls dezvoltării demografice şi au salvat ţările române de soarta Urcat pe tronul Ţării Româneşti un larg sistem de alianţe cu ţările Forţa socială principală cît şi fac­
vecine. Prin strălucita sa rezisten­
economice, precum şi organizării statelor balcanice, transformate de In 1456, Vlad Ţepeş a refuzat în torul militar hotărîtor în bătăliile
sociale şi militare. Coeziunea inter­ cuceritori în paşaiîcuri. Exemplul 1459 plata tributului, iar în iarna ţă, Iancu de Hunedoara a întârzi­ pe care poporul nostru a trebuit să
nă, sporită prin noua organizare acestor domni a menţinut vie fla­ anului 1461—1462 a atacat şi ni­ at expansiunea otomană spre cen­ le ducă pentru apărarea entităţii
de stat, legăturile permanente cu căra independenţei, care în toate micit garnizoanele otomane de pe trul Europei cu mai bine de jumă­ naţionale, a integrităţii patriei, a
Transilvania au îngăduit ţărilor ro­ timpurile a însufleţit lupta poporu­ ambele maluri ale Dunării, de la tate de secol. dreptului său sacru de a trăi liber,
mâne să reziste tendinţelor per­ lui român. Felul in care Mircea Zimnicea pînă la gurile fluviului. Lupta împotriva primejdiei oto­ a fost, în întregul ev mediu, ţă­
manente de expansiune ale marilor, cel Bătrîn a ştiut să-şi conducă oş­ Deşi a avut o domnie scurtă, prin mane ia o amploare deosebită în rănimea.
state vecine. Spre deosebire de tenii la victorie în 1394 la Rovine, politica sa internă de întărire a timpul domniei lui Ştefan cel Ma­ Bătăliile purtate de masele popu­
statele sud-dunărene şi Ungaria — apoi în 1397 şi 1400, tactica mili­ puterii centrale, ca şi prin vigu­ lare pentru libertate şi dreptate
care s-au prăbuşit sub loviturile tară folosită de el, vitejia perso­ roasa rezistenţă pe care a opus-o re (1457—1504). Acţiunea antioto- socială, pentru apărarea fiinţei na­
cuceritorului otoman — ţările ro­ nală, pilduitoare pentru cei pe ca- agresiunii otomane, Vlad Ţepeş s-a mană a lui Ştefan a început în ca­ ţionale şi neatîrnare se vor ridica
mâne au rezistat ofensivei tur­ bucurat de o extraordinară faimă drul largii coaliţii alcătuite din Ve- pe un plan superior sub domnia
ceşti, reuşind să-şi păstreze per­ re-i comanda, l-au situat printre în Europa. .neţia, Ungaria, statul turcoman al
manent autonomia. Această putere marii comandanţi ai timpului. Cro­ Clnd în deceniul V al secolului lui Uzun-Hassan. în anul 1474 a lui Mihai Viteazul cînd se va în­
de rezistenţă şi-a găsit expresia nicarul Leunclavius l-a caracteri­ al XV-lea presiunea otomană s-a respins cererile sultanului Moha- făptui, pentru prima dată în is­
toria poporului român, Unirea ce­
într-o serie de personalităţi care zat drept „cel mai viteaz şi ager intensificat, Transilvania condusă
au izbutit să se ridice la înălţi­ med II de a preda cetăţile Chilia lor trei ţări româneşti.
mea aspiraţiilor de libertate ale intre principii creştini". în anii de Iancu de Hunedoara (1441—1456) şi Cetatea Albă şi de a plăti tri­
poporului român, 1414—1417, singur în faţa unui ina­ a jucat un rol important în condu­ butul, rupînd făţiş relaţiile cu Poar­ ŞTEFAN MARINESCU,
în măreaţa epopee a luptei pen­ mic care dispunea de forţe mult cerea luptei ţărilor române împo­ ta. Riposta otonexană. a venit la în­ Arhivele statului Deva