Page 12 - Drumul_socialismului_1976_10

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr
Pag. 4

Obiectivul numărul unu al acestui an, al actualului cincinal A
In intimpinarea „Zilei encrpeticianu!ui“
Din crc
REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE
ENERGIE ELECTRICA DUBLAREA s
PRODUSA SUPLIMENTAR POTENŢIALULUI ENERGETIC
Colectivul de muncă al C.T.E. (Urn
CEA Mâl MARE GRIJĂ ECONOMISIRII METALULUI Mintia întîmpină „Ziua energe- Realizări deosebite obţin şi co-
tiicianuikn" cu rezultate de preş- leetivele de muncitori, tehnicieni de peste 3.
tigru în activitatea productivă, şi ingineri ale I.R.E. Deva. Para-
Cincinalul actual, cincinalul a- rssc la chemările .partidului îl necesităţii asigurării unui consum Prin buna exploatare a utilaje- lei ou activitatea de exploatare, ducţia glob
firmării ample în toate dome- oferă siderurgiştii hunedoreni. raţional de metal, riguros moti- lor şi agregatelor, printr-o te- revizie şi întreţinere a reţelelor lei la prod
niile a cuceririlor revoluţiei teh- Cei care elaborează metalul, care vat, a luptei pentru înlăturarea meinică organizare a muncii în electrice, se desfăşoară o muncă Şi unităţi
nico-ştiinţifice, constituie o eta- au dat zeci de mii de tone de oricărei risipe. In cadrul acţiu- toate sectoarele şi o înaltă eon- susţinută pentru îmbunătăţirea rasul Haţec
pă în care în dezvoltarea econo- fontă, oţel şi laminate în plus, îşi nii ample care se desfăşoară în ştiinţă patriotică, energeticienii de alimentării cu energie electrică a cinile de p
mieo-socială primează laturile ca- dau seama cu ce eforturi mate- judeţ pentru stabilirea ansamblu- la Mintia au livrat sistemului e- abonaţilor — industriali şi indi- plinite şi c
;
litative ale organizării şi realiză- riale şi de muncă, cu ce valori lui de măsuri indicat de condu­ nergelic naţional, de ia începutul v dua ji zilele trecute, la Haţeg ducţiei mai
rii producţiei : creşterea susţinu- se produce acest element de bază cătorul partidului şi statului nos- anului, o cantitate suplimentara fo8t pusă în functiune cca dl se cifrează
tă a productivităţii muncii, îm- al civilizaţiei omeneşti, înţeleg tru este necesar ca atît organi- de energie electrica de 160 mi- , ^ . . . . lei.
lioane kWh. De remarcat că din ® doua capacitate a staţiei de
bunătăţirea calităţii produselor, pe deplin sensul politic şi econo- zaţiile de construcţii, cît şi uni- totalul producţiei de energie e- transformare de 110/20. ICV, cu •ţ La mai '
0
reducerea cheltuielilor şi consu- mic al acestei primordiale sar- tăţile economice în general să a- lectrică realizată in acest an de putere de 25 MVA. Lucrarea lei 5e
murilor materiale, folosirea de- cini puse de secretarul general al coi-de o atenţie deosebită, aparte, C.T.E. Mintia peste 80 la sută a are ca rezultat dublarea p«ten- ţie reali.,
plină, cît mai eficientă a maşi- partidului pentru 1976 şi întregul evidenţierii şi punerii în valoare fost obţinută pe bază de cărbuni, ţialului energetic al zonei şi, în nului de
nilor, utilajelor şi forţei de cincinal. Prin perfecţionarea pro- a tuturor posibilităţilor de redu- înregistbîndu-se, totodată, însem- acelaşi timp, diminuarea pierde- din oraşul (
muncă. ceselor tehnologice, respectarea cere a consumului de metal, de nate economii de combustibil rilor tehnologice prin ridicarea realizări avi
tensiunii de transport.
Perioada care s-a scurs din a- disciplinei de lucru, prin iniţia- mai buna gospodărire a lui. convenţional. firesc, întrei
cest an reliefează, cu pregnanţă, tivele de recuperare a unor fe- Economisirea metalului trebuie In oraşul
atenţia deosebită pe care organele roaliaje şi metale deficitare, va- să constituie un obiectiv central, conomice p
şi organizaţiile de partid, majo- lorificarea mai bună a laminate- distinct şi al muncii politice de 6 la sută 1
^ ^
ritatea colectivelor de muncă hu- lor, colectivul combinatului a e- masă, precum şi al acţiunilor de şi de 7 la
nedorene au acordat-o şi o acordă conomisit, în medie pe lună, între c o n t r o f îndrum a r e \ i* sd r i i i rT d es- marfă.
indicatorilor calitativi, înfăptui- 1 500-2 000 tone oţel şi impor- ° e de consUnte de control
rii neabătute a acestei sarcini de tante cantităţi de feroaliaje şi ^Sr^c municipale, orăşe­ Aşadar,
partid. materiale refractare. toată linia,
neşti şi din întreprinderi. utăţi şi nec
Acţionînd cu răspundere în Preocupări pentru utilizarea Sîntem un iudet mare nroducă-
spiritul indicaţiilor date de secre- mai raţională a metalului există tor şi c^ns^ator de metal Cu- rora organe
tar generai al parhduhn, tova- şi în unităţile constructoare de noscînd va 0 sa, eforturile răşeneşti, ori
i area
aru
r •aşul Nicolae Ceauşescu a hota- utilaje şi de reparaţii. I.U.M. care se fac pentru a j produ<;e şi conducerii
rîr . .. r T\/n\/r -n o* • ti t t f~\" , • să acţionăim cu fei'mitate, ca buni tăţilor econt
•irilor conducerii partidului şi Petroşani, U.M.M.R. Crişcior, acţionăm c„ fermitate, ca huni
, , , .
w
să
statului, comuniştii, oamennmun- LM.M.R. Simeria F.I.L. Oraştie gospodari pentru a adăuga re- îndrepte toal
cii din industria
r*n riin înniiQrrin uinfirnlin an judeţului au a- şi altele. Dar, practic, ceea ce s-a .. . , , ... ... Jiului se im,
SI F\ T.P P 1
'nim.r'r î»/^ /-•«sexa f'F*
sigurat întregul spor de produc- întreprins aici pînă în prezent es- zultatelor de prestigiu obţinute în mai susţinut'
socialistă
întrecerea
şi
succese
ţie pe seama creşterii produoti- te numai o încadrare în normele realizări cît mai mari în îndepli­ impulsionare!
vităţii muncii, au obţinut rezulta- de consum de metal şi laminate, nirea sarcinii de partid, de inte­ „Vîscoza" Lu
te semnificative în îmbunătăţirea cu economii destul, de simbolice, res naţional, privitoare la eco­ şi ia exploal
Calităţii unor produse şi i.mpor- fără a veni cu iniţiative şi acţi- nomisirea metalului ! Aninoasa, Li
tante economii la cheltuielile ma- uni politico-organizatorice de mai Aspect din sala marinilor de la C.T.E. Mintia. Bărbăteni, c
teriale. La fiecare 1 000 lei pro- mare răsunet şi eficienţă, neri în urme
dueţie marfă, de exemplu, s-au Necesitatea economisirii meta- de plan. De
realizat economii la cheltuielile lului, a gospodăririi lui raţionale în toate cooperativele agricole — ferme zootehnice puternic dezvoltate, cu acţionat măi
materiale în valoare de 4,40 lei, se pune cu stringenţă pe şantie­ bunătăţirea
care se regăsesc în reducerea su­ producţii sporite de lapte şi carne v precum şi a
plimentară a consumurilor speci­ rele de construcţii şi la' exploată­ jelor miniere
rile miniere din Valea Jiului (un­
fice, pe 8 luni, cu peste 15 mili­ de se pierde în abataje mult me-
oane kWh energie electrică, a- tente din m
b
proape 30 000 tone Tombustibii « pdn sUlpii > ^ “- In unităţile consiliului intercooperatist buie să-şi <
convenţional, peste 300 tone ben- rile ebc ce se lasă în surpare). asupra rea!
:
'
zină. Se evidenţiază, în această p f Şantiere, ca dealtfel şi la ex- investiţii indi
acţiune de interes deosebit pen- Pj°atările miniere, rnunca pp.liti- restanţele să fie grabnic înlăturate ! rii calităţii ţ
tru economia naţională, colective- ca în sprijinul mobilizării fiecă- toria de mă!
le E.M. Deva, I.U.M. Petroşani, rui angajat la economisirea me-
Analiza modului cum cooperaţi- Din datele prezentate se des- ţi ei operative şi hotărite din par- cea, la alte
C.S. Hunedoara, I.V. Călan, talului, la diminuarea substanţi- vele agricole din raza consiliului prinde faptul că în activitatea fer- tea consiliului intercooperatist şi
I.P.E.T., I.M.C. Bîrcea şi altele, ală a pierderilor este deficitară, intercooperatist Ilia înfăptuiesc o- mei zootehnice de la C.A.P. Boz a cadrelor repartizate să răepun- Nu peste
Nu aceeaşi apreciere se poate da tratează această importantă pro-, biectivele prevăzute pentru acest se înregistrează neajunsuri întolg- dă de redresarea economică a u- plan se i
preocupărilor pentru reducerea blemă în capitolul global al lup- an în programul judeţean de dez- rabile. Cum se preocupă oare pre- nităţilor amintite pentru înlătura- la toţi inc
(şheltuielilor materiale ale colec- tei pentru încadrarea. în cheltu- voltere a zootehniei evidenţiază o şedintele unităţii, Aron Ciun, şi rea carenţelor manifestate în ceea te sortimente
tivelor Centralei cărbunelui Pe- ielile de producţie, fără a atrage serie de restanţe la principalii in­ şeful fermei, medicul veterinar ce priveşte organizarea activităţii
dicatori — efective şi producţia de Florin Neaga, de^ buna organizare j ferme, controlul producţiei, al se înregistrea
n
troşani, I.M. Barza, I.M. Hune- atenţia asupra însemnătăţii sale lapte marfă. Minusurile înregistra- a muncii şi de îndeplinirea inşii- programului de lucru şi urmărirea
doara, „Marmura" Simeria şi al- cu totul deosebite. De fapt, pe te la efectivul matcă de bovine se catarilor de plan în sectorul zoo- realizării efectivelor planificate. cheltuielile r
In P A D CX.tnk.n / O A ţnknin O T"> X -r». . « — Kt- J „ C 1 - J...
.
-
„ ..
1 Aon Îl r.n-1
_
tele, care înregistrează depăşiri, majoritatea şantierelor formaţiile localizează la C.A.P. Sălciva (20 telinic ? Răspunzător de înlătura- înlăturarea grabnică a restante' ductivitatea r
Va trebui ca în acest ultim tri- de lucru nu cunosc operativ dacă capete), Bretea Mureşana (16 ca- rea deficienţelor existente în fer- j existente la efective şi produic- peste tot la
or
mestru în care am intrat să fie s-au încadrat ori nu în consumu- pete), Boz (15 capete), Brîznic (14 mele C.A.P. Boz şi Brănişca este ţ obligă deopotrivă toţi factorii lor, al exige
d
răspundere — organizaţii de
capete) şi Gurasada (8 capete). De şi Consiliul popular comunal Bră—
luate toate măsurile pentru recu- rile de metal sau de ciment, în- da
asemenea, diferenţe în minus de nişca (preşedinte Tovie Manea), j>artid din CAP consilii popu- mai marc at
perarea cheltuielilor făcute în trucît nu există o evidenţiere de- rite 10—46 capete bovine total faţă dată activ» !
plus în toate unităţile. taliată a acestor consumuri. de planul anual există la C.A.P.
..........Ş^ri^nS^VieST^i^
în preocuparea pentru re- La recenta consfătuire de lu- Boz, Sălciva, Gurasada, Brănişca, lumina indic
ducerea cheltuielilor materiale cru de la C.C. al P.C.R. consa- Burjuc, Bretea Mureşanâ şi Ilia, SJeWUcStV efeC ‘ Xtte dărilor date
o mare grijă trebuie acordată e- erată activităţii în domeniul pro- Necorespunzătoare este şi situaţia Nu poate fi trecută cu vederea în vederea îndeplinim sarcinilor ral al pa
ce
conomisirii metalului, utilizării iectării şi construcţiilor industri- la efectivul de ovine. Cooperative­ nici slaba preocupare « medicilor revin fiecărei Unităţi din pro- Nicolae Cea
veterinari Petru Ciobanu, şeful gramul judeţean de dezvoltare a
lui cu maximă chibzuinţă. Şi în ale, cât şi la vizita în judeţul Bu- le agricole din Burjuc şi Zam au Consfătuire d
rămas sub prevederi cu 557 şi, res- fermei zootehnice a C.A.P. Gura- zootehniei,
această privinţă, un exemplu îna- zău, secretarul general al partidu- pectiv, 452 ovine, iar la Brîznic, sada, şi Gheorghe Iovan, şeful al P.C.R. dir
intat de atitudine într-adevăr gos- lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Cîmpuri-Surdue şi Gurasada ne- fermei de la C.A.P. Bretea Mure- N. TIRCOB
podărească, de răspuns muncito- a atras fiin nou atenţia asupra realizările sînt între 102—136 ca­ samă, pentru a asigura îndeplinirea
pete. în condiţii ireproşabile a planului
Inadmisibile sînt şi rămînerile economico-financiar al fermelor
în urmă semnalate la producţia respective. Totodată, se pune în­ Aplicarea prevederile
UNITĂŢI AGRICOLE CU PLANUL ANUAL de lapte marfă, unităţile coopera trebarea : cum îşi îndeipiineşte me­
LA PRODUCŢIA DE LAPTE MARFĂ DEPĂŞIT tiste din acest consiliu situîndu-se dioul veterinar ion Iacobescu sar-
cu aproape 20 de procente s«ub cinile oe-i revin dacă la C.A.P.
media realizărilor pe judeţ. O se­ Zam şi Sălciva s-au înregistrat sistematizării-o pre
orşamzare a muncii şi prin Iirănirca raţională a ani- rie de cooperative agricole, prin­ restanţe îngrijorătoare la efective
maleloi, la C.A.P. Ostrov s-au depăşit prevederile pianului anual la pro- tre care amintim pe cele din Clm- şi producţii ? Orieîte „motive" ar
dueţia de lapte marfă, ceea ce va permite unităţii să livreze supllmen- puri-Surduc, Brănişca, Boz, Brîz­ invoca şi Emil Furdu'i, primarul permanentă a consiliile;
taLiiitoS ilfta n • m , ;U mu i‘ ? e 4 . 00 W ' s ’ au evidenţiat îndeosebi
lngrijitorn lustm Opnc, lanoş losivom, Ion Buldoni, Aurel losivoni, Iu- nic, Bretea Mureşană şi Sălciva comunei Burjucj şi Gheorghe Or-
ile Lascom şi Petru Frungan. nu au reuşit să onoreze, pînă la şa, preşedintele acestei unităţi, ele Politica partidului şi statului de Băiţa 8, Romos
asemenea, ferma de vaci cu lapte a complexului intercooperatist începutul acestui trimestru, nici nu pot acoperi cu nimic minusul Înflorire a satelor vizeazii acum o Glielar 4 etc.
din Orăştio a depăşit prevederile planului anual la livrarea laptelui cu 50 la sută din prevederile planu- inadmisibil existent la specia ovi- etapă nouă, in care accentul se pune se realizează d
peste GOG UI. Planul anual i-a depăşit şi cooperativa Agrfcolă din Mes" lui anual de livrare a laptelui ne. Evident, rezultatele nemulţu- pe accelerarea procesului de urbani­ feria localităţii
teacăn.
contractat cu statul. mitoare se datoresc şi neinterven- zare, pe apropierea condiţiilor de liniamentului f;
5 ® ® i S ( ! ) ® 9 ® ® e 0 0 9 ® ® ® e ® 0 3 ® 8 0 ® 8 # ® 9 9 9 9 9 { ! | 9 a 8 9 G a 9 # 9 9 e 9 e 9 e 9 9 s $ 0 0 0 8 ® O® O • • • « « • 0 9 muncă şi de viaţă din mediul rural şi a densităţii
asemenea, s-av
de cel din mediul urban. In acest
(Wrmare din pag. 1) Sînpetru, Cimpuri-Surduc — să a- scop, in concordanţă cu dezvoltarea parcelare in io
impetuoasă a economiei, cu creşte­
vederea atribui
rilor efectuate. Cu bune rezultate mintim doar cîteva exemple — un­ rea populaţiei şi ridicarea continuă tru construcţia
apreciat faptul
a nivelului de trai material şi cultu­
la culesuL porumbului se lucrea­ Zilnic, randamente maxime de s-au însămânţat suprafeţe ce ral al cetăţenilor, se impune remo- proiecte de io
ză, de asemenea, la C.A.P. Kaţeg, se puteau realiza cu o singură se­ delarea reţelei do aşezări rurale din elemente ârhite
Silvaş, Băieşti şi în alte imitaţi. mănătoare în cel mult 3—4 zile punct de vedere al rolului şi func­ se şi materiale
In contrast, ta C.A.P. Sălaşu de bune de lucru în cîmp. Preşedinţii ţiilor pe care acestea le vor îndepli­ măsura ca toat
Jos, deşi pe unele teriale porum­ şi inginerii şefi din aceste unităţi ni în viitor. In judeţui nostru au ţc să fie realiz
bul este copt, s-a tărăgănat nejtus- la recoltări si rnsămintări! pot fi oare mulţumiţi cu un ase­ fost reactualizate toate schiţele şi precum şi iniţ
detaliile de sistematizare. O preocu­
proiectanţilor <
tifteaţ organizarea recoltatalui. menea ritm de lucru ? pare deosebită in această acţiune a gratuit proiccti
Preşedintele C.A.P., Victor Iovă- La C.A.P. Sîntămăria-Orlea am constituit-o elaborarea acestora in de locuinţe, ci
nessu, nu se preocupă de mobili­ întîlnit o situaţie greu de explicat. conformitate cu noile reglementări mai valoarea
zarea cooperatorilor la această im­ O deosebita grijă la recoltatul le tehnice din unităţile agricole, Sub privirile inginerului şef, Ilie privind sistematizarea arterelor de evidenţiate cu :
portantă acţiune. în acest sens es­ porumbului se impune la C.A.P. Urmărind vitezele zilnice înregis- Ştefănie, se însămînţa griu netra­ circulaţie şi readucerea in circuitul bateri care se
te edificator şi faptul că unitatea rurdaş, Jeledinţi, Pricaz şi în al- trate la semănat în prima decadă tat, ignorîndu-se regulile elemen­ agricol a noi suprafeţe de teren prin unor construcţ
gospodăreşti, f
restringerea la strictul necesar a pe-
nu wiai are întocmite programe te unităţi unde trebuie eliberate a acestei luni se constată rezulta­ tare stabilite în tehnologia culturii. rimetrelor construibile a localităţilor, numele Şoirnuş
zilnice de lucru din data de 30 operativ suprafeţele ce se vor în- te nesatisfăcătoare în raza S.M.A. Exigenţa faţă de calitatea lucră­ Lucrările sesiunilor consiliilor popu- şi altele. S-au
septembrie a.c. (!). Brigadiera Ma- sămînt-a în această toamnă, Dobra (director ing. Axente rilor nu este îngăduit să scadă în Iare care au avut loc in luna sep­ cei în cauză s
ria Ievănescu era, pe bună drep­ RITM SI CALITATE — Guţea), Cîrneşti (director ing. Ilie nici o unitate. tembrie a.c., analizînd rezultatele ob­ în sesiuni s-t
tate, nemulţumită de faptul că Bufnea), Hunedoara (director, ing. Pentru recuperarea întîrzierilor ţinute in aplicarea Legii sistematiză­ tizarea satelor
preşedintele nu depune suficient DEZIDERATE MAJORE LA Gheorghe Viţă), precum şi în alte la semănat şi asigurarea unui larg rii şi problemele care n-au fost re­ importanţă eeo
interes pentru buna organizare si INSAMINTĂRI consilii intercooperatiste. Randa­ front de lucru se impune o pre-. zolvate in spiritul prevederilor legale dezvoltarea loc
în vigoare şi al intereselor obştei, nivelului de t
desfăşurare a lucrărilor de recol­ mentele zilnice obţinute pe maşi­ ocupare susţinută a comandamen­ au relevat că, datorită oreocunărilor populaţiei — ti
tat şi semănat (nu este condiţio­ Realizarea unor viteze zilnice nile de semănat se situează unde­ telor locale în scopul organizării consiliilor populare, sprijinite de Co­ nent în atenţi
nată în totalitate Sămînţa. cartofii sporite la arături, pregătirea tere­ va la jumătatea prevederilor şi e- temeinice a muncii, a lucrului în mitetul executiv al Consiliului popu­ care, prin mol
nu sînt sortaţi, s-a întîrziat pre­ nului şi la semănat, precum şi e- xistă decalaje apreciabile între su­ schimburi prelungite cu tractoa­ lar judeţean, organele sale de spe­ ţenilor. să a»
luarea _ seminţei de la Agrosem fectuarea la un nivel agrotehnic prafeţele de teren pregătite şi cele rele, folosirii cu randament maxim cialitate, s-au obţinut rezultate bune. transpunerea c
ş.a.). Rău este că pentru curmarea corespunzător a acestor lucrări însămînţate. Sint o serie de coo­ a fieţărei ore bune de lucru şi Toate construcţiile ridicate în judeţ acestui progran
acestor neajunsuri nu intervine e- sînt sarcini de mare răspundere perative agricole cu rezultate ne- respectării termenelor stabilite de în centrele civice ale comunelor, ne prevăzut de do
al Xl-lea al i
arterele principale şi traseele turis­
nergic nici primarul comunei. Pe­ pe care Comitetul Politic Executiv satisfăcătoare la semănatul griului, comandamentul judeţean pentru tice, sint numai cu 2 nivele. S-au rea­ statului.
tru Itu, care răspunde direct de al C.C. al P.C.R. a cerut să le'în- ca de pildă • cele din Clopotiva,' agricultură privind încadrarea lu­ lizat. 96 astfel de locuinţe din care
activitatea acestei cooperative. deplinească mecanizatorii şi cadre- Brad, Valea Sîngeorgiului, Burăşti, crărilor în epoca optimă. la Crişcior 12, Blăjeni 10, Buceş 9,