Page 14 - Drumul_socialismului_1976_10

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 137 @ MARŢI, 12 OCTOMBRIE 1976

'îr.S-?'.-: ?£■ "vVii

Luna culturii si educaţiei socialiste „Sarmis ’76“ „Căminul-casa noastră" ■— o deviză

care trebuie transpusă mai repede
Săptămîna literaturii, filmului şi ră din Deva, şi a doua, cuprinzind amintim : organizarea la unele
artelor plastice, deci a doua etapă lucrări ale unor artişti plastici cooperative de producţie a unor
a festivalului „Sarmis ’76“, a În­ membri ai U.A.P. participanţi la „seri de calcul" (13 octombrie),
scris pe harta şi în viaţa spirituală tabăra hunedoreană de creaţie din simpozioanele cu tema „Concepţii
a judeţului nostru noi şi variate anul acesta, deschisă la Galeriile ştiinţifice contemporane despre a- în practică de studenţii bunedoreni
manifestări vizînd cultivarea con­ de artă ale fondului plastic. pariţia vieţii pe pămînt" la Sime-
ştiinţei şi ridicarea cetăţeanului pe ☆ ria, Călan, Vulcan, Petrila şi Uri-
trepte tot mai înalte ale gindirii Cu expunerea „Cincinalul revo­ cani (14 octombrie), dezbaterile Au trecut aproape patru săptă­ nate şi curate (226, 233, 231, 235,
şi sensibilităţii. luţiei tehnico-ştiinţifice — salt ca­ „Religia, în efortul său de inte­ mîni de la deschiderea anului u- 240), altele la fel de îngrijite, dar
Prezentăm în continuare succint litativ în făurirea societăţii socia­ grare in contemporaneitate" ce vor niversitar, facultăţile şi-au reluat transformate în uscătorii (211, 214).
cîteva manifestări din domeniul li­ liste multilateral dezvoltate şi îna­ avea loc la Haţeg şi Brad (14 oc­ activitatea, viaţa universitară a in­ La acest cămin există un grafic ţi­
trat pe făgaşul ’ ei obişnuit. Dar^ că­
nut la zi î-n care se consemnează
teraturii : la Deva, Cristur, Geoa- tombrie). La Casa de cultură din minele studenţeşti ? starea camerelor.
giu, Ilia şi Pui, biblioteca jude­ Deva se anunţă o dezbatere inte­
ţeană a organizat seri literare sub resantă (14 octombrie) : „Este oa­ La Hunedoara, căminul nr. 1, aj La căminul nr. 2, ne însoţeşte
titlul „Costache Negri şi revoluţia re omenirea la răspîntie ? ", pe studentelor de la Institutul de sub- studentul de serviciu Geo Popa. în-
de la 1848“, iar la Orăştie, Sime- marginea unor volume ca „Şocul ingineri se prezintă la ora raidu­ tîlnim multe camere îngrijite (209,
ria şi Deva, scriitorul Ion Nicolae viitorului", „Omenirea la răspîn.tie" lui nostru c.u camere îngrijite, cu­ 306, 405, 403, 509, 511) şi un grafic
Bucur a prezentat „ciclul dac" al şi „Paradisul murdar", iar la C.S. rate şi ordonate. Se.vede strădu­ ia zi a.1 curăţeniei şi ordinii.
romanelor sale — „Sarmis", „Dico- Hunedoara, T.C. Deva, F.I.L. O- inţa locatarelor de a realiza inte­ Ultima vizită o facem la cămi­
mes“ şi „Sargetius". Zilele reviste­ răştie, I.C.S. Hunedoara, I.V. Că­ rioare plăcute, intime. în majori­ nul nr. 3, însoţiţi de Simion Chiş,
lor literare din Transilvania au lan, Brad, T.C. Hunedoara, Con­ tatea camerelor am remarcat vaze studentul de serviciu, şi Simion
continuat la Deva, Hunedoara şi siliul judeţean al sindicatelor va cu flori, feţe de masă, lucrurile Mîrza, administratorul. Căminul nu
Petroşani unde publicul local organiza dezbaterea „Folosirea ra­ puse în ordine pe etajere. Came­ a fost zugrăvit în anul acesta de­
s-a întâlnit cu poeţi şi scrii­ ţională a materiilor prime, mate­ rele 15, 36, 39 pot fi date ca exem­ oarece et.c. etc., adică administra­
tori do. la revistele „Tribu­ rialelor şi energiei electrice — do­ plu. D.ar am întâlnit şi camere (19), torul ne înşiră motivele „obiecti­
na", „Familia", „Vatra" şi „Astra"; vadă a unei atitudini comuniste transformate în uscătorii, altele (13) ve". Graficul încă nu a intrat în
„Omagiu Hunedoarei socialiste" fată de muncă". funcţie, deoarece comitetul de că­
s-a intitulat şezătoarea literară a La sfîrşitul acestei săptămîni, la pavoazate cu fotografii de actori, min a fost ales ou o săptămână în
membrilor cenaclurilor literare Deva se va organiza o importantă ca în holurile cinematografelor... urmă.
hunedorene „Flacăra" şi Poe- sesiune de comunicări ştiinţifice, La căminuil studenţilor, de la in­
în general, ordinea şi curăţenia
sis", iar la Termocentrala Min­ intare a României spre comunism", „Elemente de cultură naţională o- trare sîntem întîmpinaţi ou un pa­ nu-i dau afară din casă pe stu­
tia, membri ai cenaclului „Rit­ tinută duminică la numeroase că­ glindite în mărturii contemporane nou, fruimos intitulat „Căminul — denţii căminului nr. .3. în camerele
muri" din Deva au susţinut un mine culturale, case de cultură şi casa noastră", conţinând mai mul­ 329 şi 341 locuiesc sportivi. Cum
recital de poezie patriotică, „Sub cluburi muncitoreşti s-a declanşat hunedorene", cu participarea unor te fotografii ou aspecte din came­
soarele acestor ani". De asemenea, cea de a treia săptămînă a festi­ cercetători hunedoreni şi din ţară re. Intenţia era vizibilă. Transpu­ arată încăperile ? Rufe întinse la
mai sînt de consemnat şezătorile valului, „Săptămîna manifestărilor ai istoriei, geografiei, ştiinţelor na­ nerea în practică însă... Camera 26, uscat pe sfoară şi calorifer, recla­
literar-muzicale de la Orăştie şi de propagandă ştiinţifică şi teh­ turale şi arhivistică, şi cu acest locuită' de studenţi ai anului I me de ţigări, băuturi exotice, ma­
Geoagiu-Băi cu participarea scrii­ nică". Dintre acţiuni, consemnăm prilej, la casa de cultură se va poartă urme ale micului dejun, pa­ şini de curse, mustăţi şi atitudini
torilor Radu Clohanu, Vasile Ni- simpozioanele cu tema „Probleme deschide şi expoziţia documentară turile nefăoute, o cutie de conser­ _de sportivi celebri.
corovici, Ioan Evu, Mariana Pin- ale ergonomiei muncii în industria „Valori . ale patrimoniului cultural ve în loc de scrumieră. Camera Mai lipsesc etajere şi perdele
daru şi Eugen Evu, precum şi cele minieră" care s-au desfăşurat ieri naţional pe meleagurile hunedo­ 70 (Rernus Vidrăşan, Gh. ' Moraru, în unele camere, mai sânt unele de­
de la Deva, Hunedoara şl Cristur la Vulcan, Petrila, Lupeni şi Brad. rene". Gh. Năstase, anul II) excelează ficienţe la instalaţii, administrato­
cu -participarea unui grup de scrii­ Din afişul săptămînii în curs mai C. DROZD prin reclamele lipite pe pereţi. Pe rul ridică din umeri şi ne anunţă
tori şi poeţi de limbă germană şi raftul unei etajere stau înşirate că s-au făcut demersuri dar se în-
maghiară. tîrzie livrarea
O manifestare inedită a avut loc pachete goală de ţigări, în pereţi Şi atunci, cum rămîne cu acea
sîmbătă la Deva : schimbul de stau înfipte cîteva ţinte etc. La 75 frumoasă emblemă — angajament
experienţă cu membrii cenaclului (Florin Tecu şi Ion Breazu), în ju­ „Căminul — casa noastră" ? Sigur,
judeţean al epigramiştilor şi cari- rul orei 11,45 se disputa o intere­ există preocupări atît la Hunedoa­
caturiştilor, urmat de o întîlrure cu santă partidă de table. Am întîl- ra cit şi la Petroşani, dar acestea
1
publicul. Cu acest prilej, în holul nit însă şi camere ordonate ca de trebuie intensificate.
casei de cultură s-a deschis prima pildă 67, 78 ş.a. Conducerile institutelor de învă-
expoziţie de caricatură militantă. în raidul nostru la căminele stu­ ţămînt superior şi asociaţiile stu­
■Tot din domeniul literar consem­ denţeşti din Hunedoara ne-a în­ denţeşti trebuie să se preocupe
năm încă două evenimente .deose­ soţit studentul Paul Zaharia — mult inai îndeaproape de modul în
bite : la Casa corpului didactic din preşedintele comitetului de cămin,
Deva a avut loc deschiderea festi­ care studenţii trăiesc şi îşi gospo­
va a „Salonului hunedorean al precum şi Anca Buoulei, adminis­ dăresc căminele ; de asemenea, tre­
tratorul. Chiar dacă situaţia întâl­
buie să se impună opinia colectivu­
cărţii" — act la care au asistat nită nu le-a prea fost pe plac, am lui faţă de cei care nu înţeleg să
un mare număr de tineri şi cetă­ se încadreze în ambianţa generală.
ţeni, precum şi dezbaterea ce a reţinut totuşi angajamentul acesto­
avut loc duminică la Casa de cul­ ra că se va face tot posibilul pen­ Cartea de vizită a comitetului de
tură din Deva. pe tema „Contri­ tru ameliorarea situaţiei. cămin este buna gospodărire a că­
buţia literaturii române contempo­ La Petroşani, in cele trei cămine, minului. Şi nu ne îndoim că stu­
rane la educarea militant-revolu- locuiesc peste 800 de studenţi. denţii hunedoreni sînt în stare să
ţionară a tineretului" cu partici­ însoţiţi de studenta de servi­ realizeze lucruri frumoase nu nu­
parea prof. dr. Dumitru Micu, ciu pe cămin. Adriana Gros, şi E- mai în activitatea lor de la cursuri,
conf. univ. I. Neaţă, conf. univ. lena Mîrza, administratorul imobi­ seminalii, în producţie şi cercetare,
Fr. Kiraly, D. Gafiţa. Expoziţii dar şi în ceea ce priveşte îngri­
tematice de carte s-au deschis la lului, vizităm cîteva camere. Cămi­
Haţeg, Brad, Casa de cultură din nul — sîntem informaţi — a fost jirea şi buna gospodărire a cămi­
Deva, Termocentrala Mintia, I.P. zugrăvit în această vară. Majori­ nelor.
Aspecte de la întilnirea publicului din Deva cu .epigramiştii (Sala mică
Bircea ş.a. a Casei de cultură, sîmbătă, 9 octombrie). tatea camerelor se prezintă ordo­ C. DEVEANU
în cadrul manifestărilor cinema­
tografice amintim ciclul de filme
documentare cu tema „Filmul in
sprijinul educării politico-revolu-
ţionare a tineretului" ce a avut MANIFESTĂRI ALBUM PIONIERESC REZULTATE MERITORII
loc la Orăştie, Hunedoara,' Sime- POLITICO-EDUCATIVE In activităţile de
ria şi Ghelar, ciclul de filme ar­ PIONIEREŞTI DEDICATE
tistice de la Hunedoara şi Deva, la ţăranilor din 1907 — orga­ PRIMIRI DE NOI MEMBRI munca patriotica
precum şi festivalul filmului do­ ANIVERSARILOR nizate de consiliile municipale ÎN ORGANIZAŢIA
cumentar „Valea Jiului", ediţia a PATRIOTICE DIN ANUL 1977 Deva şi Hunedoara ale Organi­
V-a, oare s-a desfăşurat la Petro­ DE PIONIERI Pînă în ziua de 10 octombrie,
şani, Lupeni, Vulcan şi Petrila. zaţiei pionierilor. în cadrul muncii patriotice din
Arta plastică, concentrată doar „Freamăt-, de codru" şi „La Desfăşurate duminică la Pă­ în această perioadă se desfă­ campania agricolă de toamnă,
în capitala judeţului, s-a remar­ fîntînă, la Sîncrai" s-au inti­ şoară în întreg judeţul alege­
cat prin inaugurarea la Muzeul tulat cele două manifestări po- durea Bejan şi la Sîncrai, ma­ rile pentru comandamentele de­ pionierii hunedoreni au contri­
judeţean a colecţiei de artă plas­ nifestările au cuprins recita­ taşamentelor precum şi primiri buit la recoltarea a peste 270
tică contemporană (figurează ta­ litico-educative pioniereşti de­
blouri semnate de maeştrii Corne- dicate aniversărilor patriotice luri de poezie patriotică, de­ de noi membri în organizaţia tone cartofi, G0 tone fructe, 130
liu Baba, Sabin Bălasa, Henri Ca- din anul viitor — centenarul monstraţii de pregătire milita­ de pionieri — emoţionante ma­ tone legume, 3,5 tone fructe de
targi, Dumitru Ghiaţă ş.a.). Cele­ ră, competiţii sportive, focuri de nifestări organizate la Ţebea, pădure, participînd de aseme­
lalte două expoziţii aparţin prima, independenţei de stat a Româ­ Sarmizegetusa, pe platformele
artiştilor plastici de la Filiala din niei şi 70 de ani de la răscoa- tabără ş.a. industriale ale judeţului. nea şi la alte lucrări agricole.
Petroşani şi Cenaclul Deva ale
U.A.P,. deschisă la Casa de cultu­
Factorii care au constituit baza mele texte cunoscute au fost tra­
vitală a existenţei poporului român ducerile în limba română de la
au fost vatra sa de locuire, limba sfîrşitul secolului al XV-lea şi în­
comună, românească, şi activitatea wmn. chihmru immmm i stat k snnti ceputul celui următor, care au cir­
economică desfăşurată într-o con­ culat alături de cronicile, pravile­
tinuă întrepătrundere. Legăturile le şi cărţile religioase în limba
strînse dintre cele trei ţări româ­ slavonă. Un moment important în
ne In întreg evul mediu nu s-au afirmarea limbii române l-au re­
datorat numai necesităţilor de apă­ CELE TREI prezentat tipăriturile coresiene de,
rare comune în faţa pericolului 1 la Braşov, o adevărată piatră de
extern şi ur.or interese politice de hotar în evoluţia culturii româ­
conjunctură, ci au izvorît din co­ neşti. Acest începu-t a fost dezvol­
munitatea de interese economice şi trăsături specifice în dezvoltarea Unitatea de limbă, de mod de şi în legăturile cultural-spi- tat prin circulaţia cărţilor şi prin
culturale economică, care au stat la baza ca­ viaţă, de tradiţii, precum şi fap­ rituale, bazate pe aceeaşi co­ dîrzenia cu care poporul român
munitate etnică şi lingvistică din
■ „în decursul acestei lungi peri­ racterului complementar al econo­ tul că majoritatea covîrşitoare a cele trei provincii româneşti. Lim­ şi-a apărat limba în faţa unor in­
populaţiei dim .cele trei provincii
miei lor.
oade de încercări şi lupte necurma­ Schimbul de mărfuri a cunoscut o formau românii, a înlesnit, de ba română a înlesnit contactul fluenţe străine. Despre fermitatea
cu care românii şi-au apărat lim­
te la care a fost supus poporul un avînt deosebit mai ales de pe asemenea, dezvoltarea unor legături permanent între oameni şi răspîn- ba, cunoscutul cronicar Antonio
nostru — sublinia secretarul ge­ la jumătatea secolului al XV-lea, economice intense şi statornice. direa unor creaţii literare şi artis­ Bonfini remarca cu admiraţie în
neral al partidului nostru, tovară­
şul NICOLAE CEAUŞESCU la Con­ când dezvoltarea producţiei meşte­ Factorii'poiilici interni şi externi tice, populare, iar mai tîrziu şi a doua jumătate a secolului al XV-
culte, comune tuturor -românilor.
şugăreşti şi a celei agricole a creat
gresul educaţiei politice şi al cul­ disponibilităţi sporite pentru schim­ au contribuit şi ei la formarea u- lea ! „Românii s-au războit mai
nităţii economice a ţărilor româ­
mult pentru păstrarea limbii decît
turii socialiste — s-a dezvoltat pu­ bul reciproc de bunuri. ne, Stăpînârea unor feude transil­ Peste tot au circulat balade, cîn- ■ pentru viaţă".
ternic conştiinţa originii comune a tece de haiducie, datini populare
românilor, precum şi conştiinţa ne­ Alături de schimburile perma­ vănene (Făgăraşul. Amlaşul. Vin- legate de diferite evenimente, pre­ Numeroşi cărturari români, pre­
cesităţii unirii intr-un singur stat nente de mărfuri, alte manifestări ţu de Jos, Ciceiul, Cetatea de Bal­ cum şi cărţi, nu numai cu conţinut cum Eustratie Logofătul, Varlaam,
a Moldovei, Transilvaniei şi Ţării ale unităţii economice a ţărilor ro­ tă, Rodna, Ungiiraşul) de către religios ci şi cu conţinut laic, li­ Simeon Ştefan, au militat în scrie­
Româneşti" mâne erau deplasările de meşteşu­ domnii munteni şi moldoveni a teratură didactică şi romane popu­ rile lor literare şi religioase pen­
în cadrul unităţii economice a ţă­ gari transilvăneni pentru executa­ sprijinit strîngerea legăturilor eco­ lare. tru utilizarea limbii înţeleasă de
rilor române a avut loc un intens rea de comenzi în Muntenia şi nomice dintre Transilvania, pe de De o largă audiţie în rîndu.l ma­ popor. Ideea limbii unitare a fost
şi permanent schimb de mărfuri. Moldova, păstoritul transhumant în o parte, şi Ţara Românească şi selor s-au bucurat poeziile popu­ reluată şi argumentată ştiinţific de
Preocupări legate de ramurile de cadrul căruia păstorii din Tran­ Moldova, pe de- altă parte. Legătu­ lare care cîntau vitejia unor lup­ cronicarii şi istoricii din secolele
bază ale economiei medievale, cum silvania îşi duceau oile la iernat rile economice erau consfinţite tători apropiaţi de popor, ca lăn­ XVII-XVIII. In a doua jumătate a
erau agricultura îmbinată cu creş­ în lunca şi bălţile Dunării etc. Ca­ prin tratatele de alianţă, care ală­ cii de Hunedoara, sau ciclul de ba­ secolului al XVIII-lea au apărut
terea animalelor, exploatarea mi­ drul geografic şi etnic unitar al te­ turi de clauzele politice cuprindeau lade despre Baba Novac, generalul numeroase gramatici româneşti, rod
nelor şi ocnelor, meşteşugurile să­ ritoriului României a favorizat a- şi prevederi asupra schimburilor lui Mihai Viteazul, şi fiul său Gru­ al preocupărilor de modernizare a
teşti şi orăşeneşti, negoţul, le re­ ceste legături. Munţii Carpaţi, cu de produse şi acordarea de privile­ ia. Dintre romanele populare mai limbii române, care au adus o con­
găsim pe înireg teritoriul locuit de numeroasele lor păsuri şi trecători gii negustorilor. cunoscute au fost „Alexandria" şi tribuţie de seamă la întărirea lim­
români în acelaşi timp, condiţiile, uşor accesibile, cu o întinsă re­ Relaţiile economice şl politice „Varlaam şi Ioasaf". ele fiind tra­ bii şi culturii unice a românilor
istorice si naturale în care au e- ţea de drumuri naturale pe văile strînse dintre Moldova. Transilva­ duse, copiate şi răspîndite în toa­ din cele trei provincii româneşti.
voluat ţările române au deteumi- rîurilor, au favorizat dezvoltarea nia şi Ţara Românească îşi te provinciile locuite de români. VASILE IONAS
nat, în chip firesc, şi o serie de comerţului. au un puternic corespondent în domeniul literaturii culte, pri­ Arhivele statului Deva