Page 18 - Drumul_socialismului_1976_10
P. 18
DRUMUL SOCIALISMULUI <
Pag. 2
r
MARTI,
6,00 Radio
ţii ; 8,00 R<
La microfoi
A u w A
til ; 9,00 Hi
» LA I TREBUIE ACORDATA '■'A'fJ''’W -K ^ '10,40 Miori ţ
rilor ; 10,00
V
voluntare transmit mieră Kadi<
t®ce „U“ ;
A
MAXIMĂ ATESIIE DEZBATERII TEMEINICE A PROBLEMELOR ştiri ; 12,05
dia popular
preferat ; 1:
La secţia de stomatologie a spi cial-istorică. Vorbind despre ase potrivit căreia socialismul, cu în spiritul şi exigenţele documentelor relor ; 13,i
15,00 Clubul
talului din Hunedoara s-a des menea aspecte, medicul Ştefan toate exigenţele sale, se creează Radiojurnal
chis anul de studiu în învăţămân Fischer a subliniat însemnătatea de către popor pentru popor şi economice ;
tul politico-ideologic. Aici func pe care partidul nostru o acordă că aceasta implică activitate so Congresului al Xl-lea al partidului ştiri ; 11,05
ţionează cursul . „Probleme ale interpretării şi aplicării creatoa cială conştientă, puternic anga tului româr
serii ; 20,30
materialismului dialectic şi isto re a materialismului dialectic şi jată pentru înfăptuirea progra dumneavoas
ric şi ale rolului ştiinţei şi teh-' istoric, în raport cu particulari mului stabilit de Congresul al Ne preocupăm stăruitor ile creşterea într-o oră ;
nicii în progresul eeonomico-tso- tăţile concrete sociale şi naţiona Xl-lea, expresie a marxism-leni- turn ; 24,00
1,45—5,00 Mi
cial al ţării“. le, cu stadiul dezvoltării econo- nis-mului în România.
A fost pusă în dezbatere pri mico-sociale a României în eta La rândul său, tovarăşa Iuliana numerică şi calitativi a erparâţiei de bază MIERCURI,
1
ma temă : „Filozofia, concepţie pa făuririi societăţii' *®' socialiste Ilie s-a referit la faptul că în G,00 Radio
generală despre lume. Teorie şi multilateral dezvoltate şi trece concepţia partidului nostru for ţii ; 8,00 Ri
metodă în filozofie. Materialis rii spre comunism. marea omului nou, cu o conduită Organizaţia noastră de partid are muncă şi profesiile. De exemplu, La microfoi
mul dialectic şi.istoric — expre Aici ar fi fost locul să se sub socialistă, profund angajat în o- la baza activităţii sale hotărîrile printre cei primiţi în această pe tă ; 9,00 Ră:
rilor ; 10,00
sie a intereselor clasei muncitoa linieze mai pregnant însemnăta pera constructivă este parte in Congresului al Xl-lea a.l P.C.R., rioadă se numără Viorel Cărăbuş, II Buletii
Augustin Sileau, laminatori, Du
re, baza teoretică şi metodologică tea pe care partidul nostru o dă tegrantă a programului de edifi ale plenarei C.C. din iulie 1975 mitru Săbău, macaragiu — tiegle- M ;«""1
a politicii P.C.R.“. şi indicaţiile tovarăşului Nieolae Avanpi lei
activităţii teoretice, aplicării cre care a societăţii socialiste multi rist cuptoare, Octavian Farcaş, de Buletin _ ■
Pentru început au fost eviden atoare a legilor universal-valabile lateral dezvoltate şi că acest pro Ceauşescu ou privire la mutica de la ajustaj, Marin Barbu şi Ioao cu melodia
partid ce trebuie desfăşurată în
ţiate unele laturi ale evoluţiei ale materialismului dialectic şi gram are la temelia sa materia vederea întăririi rândurilor parti Mladin de la întreţinere electrică şi preţul prefe
istorice a obiectului filozofiei istoric la condiţiile României, e- lismul dialectic şi istoric, cea dului şi afirmarea rolului său con mecanică etc. la 3 ; 15,00
până la cîştigarea unui statut fortul său continuu pentru îmbo mai înaintată concepţie filozofică ducător în societatea noastră. Aproape jumătate din tovarăşii 10,00 Rad io j
donate ecoj
propriu, de sine stătător în rîn- De la prima adunare generală de primiţi în partid provin din rându Ictin de ştir
găţirea teoriei şi practicii mar- despre lume şi societate. rile organizaţiei de bază U.T.C. Aşa
dul celorlalte ştiinţe, ca forme xist-leniniste a căror expresie partid de după alegerile din anul am reuşit să avem un nucleu de române ;
particulare de reflectare a lumii concretă este Programul adoptat în linii mari cam acestea au 1974 am analizat în repetate rîn- partid puternic, care se manifestă
materiale. de Congresul al Xl-lea, operele fost ideile asupra cărora s-a in duri preocuparea biroului orga ca iniţiator al tuturor acţiunilor or
S-a subliniat, de asemenea, că tovarăşului Nieolae Ceauşescu. sistat la prima temă în cursul de nizaţiei de bază, a tuturor comu ganizaţiei U.T.C.
niştilor pentru creşterea numerică
marxismul, privind filozofia ca o la secţia stomatologie a spitalu si calitativă a organizaţiei noastre. Activitatea noastră pentru Întă
ştiinţă de' sine stătătoare, o con Alţi vorbitori, printre care Iu- lui din Hunedoara. Această pri In urma acestei analize s-a sta rirea rîndurilor partidului nu se
sideră ca activitate teoretică ce liana Ilie şi Adriana Mihai s-au mă activitate colectivă putea în bilit o ndtă de sarcini care şi în încheie odată'cu primirea în partid. 18,30—19,15
studenţesc -
vizează construirea unei concep referit apoi la domeniile reflec să câştiga mai mult în profunzi prezent este un îndrumar în acti Noii primiţi au fost încadraţi la Litera şi s
învăţămîntul de partid şi ajutaţi
ţii unitare despre existenţa na ţiei filozofice, problema funda me dacă dezbaterea era una au vitatea noastră. De pildă, cu aceas să participe la dezbateri, au fost Muzică p.
voastră ; 22,
turală, socială şi umană, despre mentală a filozofiei, iar în cele tentică, şi nu doar un şir de e- tă ocazie am stabilit să nu ţinem repartizaţi pe membri de partid 23,25 Muzica
principiile şi normele gândirii şi din urmă — la concepţia despre nunţuri. Tovarăşa Septtenia Ni- nici o adunare generală de partid mai vechi ou mai multă experien Buletin de
ale conduitei corecte în viaţa so lume a clasei muncitoare, bază coară, propagandistul cursului, în care Să nu facem cel puţin o ţă pentru a fi ajutaţi să-şi înde Muzical noi
primire în partid.
cială. Fiind o concepţie unitară teoretică şi metodologică a poli care se dovedeşte bine pregătită Aşa am reuşit ca d.e la alegeri plinească bine sarcinile ce li se JOI, 21
asupra lumii, societăţii şi gîndirii ticii partidului nostru. (a participat la cursurile de pre si pînă în prezent să primim în încredinţează.
0,00 Radio
şi sintetizînd experienţa umană Tovarăşa Adriana Mihai, de gătire ce au avut loc la Hunedoa rîndul membrilor de partid un nu In fiecare trimestru organizăm ţii ; 8,00 R
la un moment dat, filozofia ma pildă, a subliniat ideea din cu ra), şi care la prima activitate a măr de 20 tovarăşi, deci în fiecare dezbateri pe teme ale drepturilor La microfoi
şi îndatoririi or ce le revin din
terialistă se află, în acelaşi timp, vântarea tovarăşului Nieolae insistat asupra însuşirii temeini adunare generală cîte unul. Statutul partidului, ale comportă tă ; 9,00 Ră
într-un proces continuu de îmbo Ceauşescu la Consfătuirea cadre ce a noţiunilor, principiilor şi In atenţia biroului au stat şi rii lor în familie şi societate. rilor ; 11,00
11,20 Avanp
găţire, de devenire în raport cu lor din domeniul ştiinţelor socia categoriilor filozofice cu care se stau calităţile morat-politice şi pro Folosind aceste metode am reu 11,35 Iîiscol-
evoluţia ştiinţelor şi practica so- le şi al învăţământului de partid operează de-a lungul întregului fesionale ale celor aflaţi în per şit ca într-un timp relativ scurt lctin de şti
spectivă de a fi primiţi în partid.
an de studiu, precum şi toţi să-i ajutăm să se ridice la nivelul cu melodia
cursanţii, vor trebui ca în con Apreciem că toţi cei primiţi în cerinţelor şi îndatoririlor unui bun preţul prefi
partid se numără printre cei mai
Constituirea unor consilii municipale şi orăşeneşti de tinuare să facă eforturi mai mari buni dim cei mai buni şi că orga membru de partid. Ia 3 ; 15,00
Radiojurnal
MIHAI PURŢUC
educaţie politică şi cultură socialistă în direcţia realizării unor dez nizaţia noastră de partid s-a în maistru, secretarul organizaţiei economice ;
bateri aprofundate, vii, antre tărit din punct de vedere nume ştiri ; 17,(
In săptămîna trecută, în muni cipat activişti de partid şi de stat, nante. ric si calitativ, mai ales că cei de bază de partid, laminorul 18.00 Orele
cipiile şi oraşele judeţului nostru cadre de conducere din organiza CORNEL ARMEANU primiţi sînt din toate locurile de de 800 al C.S. Hunedoara xeie timpul
*-au desfăşurat adunări pentru ţiile de masă şi obşteşti, din insti pe adresa
22.00 O zi
constituirea consiliilor de educaţie tuţiile de cultură şi învăţămînt, Meioritm ’7
ipolitică şi cultură socialistă. Ase au avut loc la Deva, Hunedoara, ştiri ; 0,05-
menea adunări, ia care au parti Petroşani, Lupeni, Vulcan si Brad. turn.
raferieâ. tineret ului VINERI,
6,00 Rădic
\ tii ; 8,00 ll
actualitatea politică;i ÎN COMUNA RĂCHITOVA \ tă ; y,oo Ră
:
La microfoi
rilor ; 10,30
Faptele de muncă ale tinerilor— Buletin de
Sprijeny! comuniştilor— \ premieră Iii
(Urmare din pag. 1) şefi de stat, de partid şi de alte coleca „U“
personalităţi de peste hotare. factor hotărîtor în ştiri ; 12,05
le socialiste de stat, urmărin- A fost adoptată hotărârea cu expresie directă a dia popula:
du-se, în principal, generalizarea privire la organizarea şi desfăşu preferat ; 1
principiului încadrării şi promo rarea adunărilor generale şi con activitatea organizaţie! relor ; 13,00
Student-ciul
vării în funcţie prin concurs ferinţelor organizaţiilor de par responsabilităţii iar patriotice nai ; 16,25
sau examen, atît pentru munci tid pentru dări de seamă şi ale U.T.C. mice ; 17.
tori, cit şi pentru personalul teh- geri în perioada 10 ianuarie — 20 Organizaţia comunală a U.T.C. Kă- 18.00 Orele :
nico-economic şi administrativ, martie 1977, începînd de la orga La Simeria, acţiunea de semnare patrie şi popor a adus o adevărată elntova, numără in rîndurile sale 135 \ pentru tine
de execuţie ori conducere ; se are nizaţiile de bază pînă la organi a angajamentului solemn al utecis- înviorare a întregii activităţi. Este de membri, constituiţi in 5 organi pe adresa
22.00 O zi
în vedere şi instituirea principiu zaţiile orăşeneşti şi municipale. tului este aproape finalizată, cu ex cazul mai cu seamă ai organizaţiilor zaţii, in satele Răebitova, Vălioara, 3.00
lui ca promovarea personalului S-au stabilit, de asemenea, unele cepţia organizaţiilor U.T.C. din şcoli U.T.C. de la spital — secretar Maria Ciula Mare, Boiţa şi la secţia mina
Dîrjan, secţiilor rotărie nr. 1 — secre
într-o muncă superioară să se fa măsuri în vederea recensămîn- şi unităţi agricole, unde se va de tar Miron Ungur, vagoane nr. 2 — Boxţa. sBATA.
clanşa in zilele ce urmează. Fâcind
că de regulă din funcţia imediat tului populaţiei şi locuinţelor. o analiză atentă a modului în care secretar Marinei Bota, S.G.C.L. — Discutăm cu secretarul comitetului 6,00 Iladic
inferioară, cu îndeplinirea con- în cadrul şedinţei, tovarăşul s-a desfăşurat acţiunea de semnare secretar Viorica Sirbovici, revizie- comuna] al U.T.C., tovarăşul Septi- ţii ; 8,00 R
diţiilor de vechime în specialitate Nieolae Ceauşescu a informat a angajamentului solemn, ea şi dis triaj — secretar Traian Coţoi, staţia miu Sandu, despre activitatea uteciş- La microfoi
tilor. Acesta işi pleacă fruntea-n pă-
şi în funcţii de conducere. despre rezultatele îecentelor vi cuţiile individuale cu tinerii, se poii Simeria-triaj — secretar Alexandru nunt: tă ; 9,05 II
PorninSd de la necesitatea adân zite de ^prietenie în ţara noastră le spune că ea a fost bine pregătită, lacobescu şi multe altele. După cum — Singura organizaţie care-şi tră dio ; 11,00
cirii ^procesului de integrare a a tovarăşului Todor Jivkov, prim- bine dirijată şi desfăşurată, sub în tot atit de adevărat este că organi ieşte viaţa este cea de la mina Boiţa. 11,05 Atlas
zaţiile U.T.C. şi de partid de la sec
învăţămîntului cu cercetarea şi secretar al C.C. al P.C. Bulgar si drumarea atentă şi permanentă a ţia vagoane nr. 1 — secretar Vasile In rest... van premieră
organizaţiilor de partid. Drept argu
Buletin de
Notăm in continuare. Anul acesta
producţia, de pregătire a unor a tovarăşului Edward Gierek, mente — nici un utecist nu a fost Mureşan; lotul 33 construcţii — se comitetul comunal al U.T.C. nu s-a nire cu mc
specialişti şi muncitori cu o înal prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., cazul să fie pus în discuţia adunăm cretar Margareta Coţoi; Simeria-car- întrunit in şedinţă decit o singură interpretul
tă calificare profesională, Comi dînd o înaltă apreciere rezulta . generale pentru a fi exclus, prezen tier şi altele puteau face mult mai dată, dar nici atunci nu au fost pre la 1 Ia 3 .
tetul Politic Executiv a aprobat telor fructuoase cu care s-au în ţa la adunările generale' de semnare mult pentru sporirea rolului educa zenţi toţi cei 11 componenţi. Membri cultătorii î ;
măsuri privitoare la îmbunătăţi cheiat. a angajamentului a fost foarte bu tiv, mobilizator al acestei atît de în ai comitetului, cum sînt: Vaier Pe- club ; 16,00
rea instruirii practice a elevilor Comitetul Politic Executiv a ho- nă, s-au preschimbat 45 de carnete, semnate acţiuni în viaţa fiecărui u- trescu, Ana Maliţa, lulia Baicu, Con Radioilivsrti
18,00 Orele
şi studenţilor. S-a stabilit elabo tărît să se convoace Plenara C.C. au fost luaţi în evidenţă 41 de ti tecist. stantin Paveloni, unii dintre ei şi se mânească ;
neri care rămăseseră în afara orga
rarea unei legi cu privire la nizaţiei (veniţi din alte localitate, — în această perioadă cîleva pro cretari ai organizaţiilor U.T.C. să mânia ; 20,4
bleme ne preocupă in mod aparte
structura învăţămîntului liceal şi al P.C.R. în ziua de 3 noiembrie s-au aplicat şi câteva sancţiuni ace — spunea tovarăşul Mircea Furca, teşti (!) nu desfăşoară nici un fel de sa cTumnea
a.c.
activitate. Alţi utecişti îşi achită co
profilul fiecărui liceu în parte, Sîmbătă, 16 octombrie, în pre lor utecisti care au săvîrşit abateri. secretarul Comitetului orăşenesc Si tizaţia lunară şi cam atit. Aşa „ac- diojurnal ;
. astfel incit, pe lingă posibilitatea zenţa întregii conduceri de par Intr-un cuvînt, semnarea angajamen meria ai U.T.C. Facem o inventarie ţioncază“ Zinuca Ursu, Aurica ior- stop ; 21,00
de a urma învăţămîntul superior, tului solemn, discuţiile individuale re şi o categorisire a tuturor propu goni- şi alţii. 0,05—6,00 IV!
tinerii
au
purtate
cu
absolvenţii acestora să poată fi tid şi de stat, a unui mare nu prilejuri de cunoaştere mai buna, Aşa stind treburile, organizaţiile de DUMINICA
constituit nerilor, sugestiilor, observaţiilor fă
măr de diplomaţi, de reprezen
încadraţi direct în muncă pe ba tanţi ai întreprinderilor partici mai aprofundată şi reciprocă între cute de tineri, trecem la soluţionarea tineret din sate nu-şi trăiesc viaţa,
za calificării profesionale obţinu tineri şi organele alese, între utecişti acestora, in aşa fel ca uteciştii să-şi adunările generale nu se ţin cu re 7,00 Radio
gularitate, tinerii nu se simt mobi
vadă transpuse în practică ideile,
te în timpul studiilor liceale. pante,_ specialişti din ţară şi din si birourile organizaţiilor de partid, perseverăm pentru activizarea între lizaţi la soluţionarea problemelor e- comandăm
Analizînd un raport cu privi străinătate, a mii de oameni ai între ei şi conducerile unităţilor e- gii munci, pentru ca fiecare organi conomice, culturale, artistice din lo Ilustrate m
re la îndeplinirea hotărârilor de muncii, tovarăşul N Î C O L A E conomice. Do subliniat şi faptul ca zaţie de tineret, fiecare utecist să calităţi. dioprogrami
creştere a rolului femeii în via CEAUŞESCU a inaugurat Tîrgul tinerii au venit cu peste 120 de pro acţioneze cu toată puterea şi devo Cauzele acestei situaţii, a slabei ac Antologie 1
ţa economică, politică şi socială a internaţional Bucureşti, în cea puneri concrete in vederea îmbună tamentul în muncă, pentru a ne în tivităţi uteciste din Răebitova nu tre magazinul
tîlnire cu i
tăţirii activităţii productive, eultural-
buie căutate prea departe. Cea mai
ţării, Comitetul Politic Executiva de-a 4-a sa ediţie. La actuala e- educative, distractiv-instructive, mai deplini exemplar sarcinile acestui ul importantă: modul defectuos in care interpretul
relevat că pe lingă unele reali diţie a tîrgului expun peste 1 100 cu scamă la Î.M.M.R., nodul de tim trimestru al anului. Aceasta de se ocupă organizaţiile de partid de toate pentn
zări se menţin încă serioase nea de firme româneşti şi din 23 de cale ferată Simeria, Marmura, oarece dovada conştiinţei noastre activitatea organizaţiilor de tineret. jurnal; :
junsuri în această direcţie, sta ţări ale lumii. Tovarăşul Nieolae undo ponderea forţei de muncă o înaintate sînt faptele de abnegaţie Nici o organizaţie de partid nu a 11,30 Sport
bilind măsuri ferme care să du Ceauşescu a vizitat mai multe în muncă, darea noastră de seamă analizat în ultimul an activitatea Divertis-clu
că la realizarea obiectivelor for pavilioane în care expun firme constituie muncitorii tineri. zilnică este modul cum înfăptuim organizaţiei U.T.C. din localitatea tecului ; :
mulate anterior. româneşti şi străine, apreciind în organizaţiile de tineret acţiunea îndatoririle, expresia dragostei de respectivă. Nici comitetul comunal 20,15 Estrad
Radiojurnal
Comitetul Politic Executiv a buna organizare a acestei im de semnare a angajamentului so de partid nu a analizat modul cum sportiv ;
stabilit o serie de măsuri cu portante manifestări economice lemn al utecistului, acest act politie patrie fiind faptele de muncă har munceşte comitetul comunal al U.T.C. nocturn.
Prin urmare, tinerilor nu li se acor
privire la asigurarea cunoaşterii, menită să contribuie la dezvolta de înaltă credinţă faţă de partid, nică ■ şi responsabilă. dă sprijinul şi îndrumarea de care
organizarea aplicării şi controlu rea colaborării economice şi teh- au nevoie, nu sînt controlaţi asupra LUNI,
lui înfăptuirii hotărîrilor de nico-ştiinţifice internaţionale. modului cum îşi îndeplinesc îndato
6,09 Radii
partid şi a legilor ţării, în vede După cum se ştie, în cursul ririle. ţii ; 8,00 I
rea -întăririi în continuare a le săptămînii trecute, la invitaţia Tovarăşul Ioan Dumitrescu, secre La microfo
galităţii socialiste în toate do preşedintelui Republicii Socialiste tarul Comitetului comunal de partid tă ; 9,00 R:
meniile. astfel îneît întreaga via România, tovarăşul NICOLAE Din activitatea organizaţiilor sindicale Răchitova, cu caro am discutat sta rilor ; 11,01
ţă politică şi soeial-economică a CEAUŞESCU, si a tovarăşei rea de lucruri actuală din activita 11,20 Avani
ţării să se desfăşoare în spiritul ELENA CEAUŞESCU, Maiestatea CONCURSURI PE TEME ALE La Petroşani, faza municipală a tea organizaţiei comunale de tineret, 11,35 Di.şcoi
hotărîrilor partidului şi statului Sa BAUDOUXN, regelo belgieni concursului a întrunit cele mai bu ne-a asigurat că se va acţiona de letin de ş
urgenţă pentru impulsionarea între
nostru. lor şi regina FABIOLA au efec PROIECŢIEI MUNCII ne echipe ale exploatărilor minie gii activităţi uteciste din Comună. Se cu melodia
Comitetul Politic Executiv a a- tuat o vizită oficială în ţara re din cadrul Centra-lei cărbunelui. va începe Cu analizarea Critică şi preţul pre
probat propunerile cu privire la noastră. Vizita s-a încheiat cu Din iniţiativa Consiliului jude Şi la Simeria şi Haţeg s-au desfă autocritică a activităţii comitetului şlagărelor ;
3 ; 15,00 CI
realizarea unei expoziţii în cadrul rezultate menite să exercite o în- ţean al sindicatelor, în' întregul ju şurat zilele trecute fazele orăşe comunal al U.T.C., apoi fiecare or 10.00 Rădic
Muzeului naţional de istorie a rîurire pozitivă asupra dezvoltă deţ se află în desfăşurare un larg neşti ale concursului. In zilele ur ganizaţie de bază de partid va ana donate eco
Republicii Socialiste România cu rii legăturilor de prietenie şi concurs pe teme ale protecţiei liza activitatea organizaţiei U.T.C. tin de Şti:
obiectele avind valoare artisti colaborare dintre popoarele ro muncii. Participă echipaje ale -tu mătoare vor avea loc întrecerile la din satul respectiv. nerelulţii ;
Hunedoara şi Deva.
că _ şi semnificaţie istorică şi mân şi belgian. Comunicatul co turor unităţilor economice ale ju Sperăm că aceste analize se vo-r 20.00 Teati
distincţiile oferite tovarăşului mun, ca şi celelalte documente deţului. La I.M. Barza, de. pildă, Scopul concursului este de a solda cu măsuri concrete în vederea Consemnăr
punerii pe picioare a activităţii or
Nieolae Ceauşescu şi tovarăşei semnate la Bucureşti, sînt de na conccursul s- a declanşat printr-un realiza 0 largă popularizare şi cu ganizaţiilor de tineret. adresa (iui
O zi într-i
Elena Ceauşescu de către oamenii tură să favorizeze această evolu schimb de experienţă organizat la noaştere a legislaţiei privitoare la rii muzica
muncii din ţara noastră, ca şi de ţie pozitivă. nivelul Centralei minereurilor De protecţia muncii, precum şi respec nocturn
va, la care au participat echipaje tarea riguroasă a prevederilor le Rubrică realizată de
din toate unităţile centralei. gale. GH. I. NEGREA \--------