Page 19 - Drumul_socialismului_1976_10

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 6138 ® MARŢI, 19 OCTOMBRIE 1976 Pan.

ZIUA ENERGETICI ANULUI'
99

Energeticienid de pe întreg al cincinalului revoluţiei teh- Realizări
cuprinsul patriei au sărbătorit, nico-ştiinţifiee, pentru materia­ La panoul onoare
la 17 octombrie, „Ziua energe- lizarea neabătută a prevederi­
ticianului" — semn al înaltei lor celui de-al Xl-lea Congres do prestigiu
preţuiri de care se bucură din al P.C.R. în această entuzias­
partea conducerii de partid şi tă întrecere, energeticienii hu- al muncii o Ponderea energeticii hune-
de stat activitatea acestui des­ nedoreni — conduşi cu consec­
toinic detaşament muncitoresc venţă şi competenţă de organe­ dorene. 13 la sută din întreaga
din ţara noastră. In ultimii le şi organizaţiile de partid, a- producţie de energie electrică a
ani, energetica românească a vîndu-i mereu în frunte pe co­ ţării este realizată în termocen­
cunoscut o dezvoltare fără pre­ munişti — obţin realizări - de trale şi uzine din judeţul nos­
tru. In privinţa puterii instalate,
cedent, fiind ramura de bază prestigiu, dovadă a capacităţii judeţul Hunedoara ocupă pri­
a dinamicii întregii economii lor profesionale şi a dăruirii
naţionale. în acest context, sîn- în muncă, a înaltei lor conştiin­ mul loc pe ţară.
tem bucuroşi să consemnăm a- ţe socialiste. La toate cele trei o Cu 292 milioane kWh mai
vîntul impetuos pe care l-a cu­ unităţi furnizoare de energie e- mult. Aceasta este cantitatea su­
noscut energetica hunedoreană. lectrică din judeţ — termocen­ plimentară de energie electrică
Astfel, în perioada primului trala Mintia, uzina Paroşeni şi produsă de I.E.C. Deva în cele
plan de 10 ani de electrificare secţia Gurabarza —, precum şi 9 luni şi jumătate ale acestui
a ţării (1951—1960), a fost con­ an faţă de perioada similară
la întreprinderea de reţele e-
struită şi pusă în funcţiune ter­ lectrice Deva se munceşte fără din 1975.
mocentrala Paroşeni, cu o pu­ preget, înregistrîndu-se succese o Economii de 10 000 tone
tere instalată de 300 MW, iar deosebite în producţie. Astfel, c.c. Preocupările perseverente
în deceniul 1965—1975 la Min­ I.E.C. Deva a produs de la în­ şi măsurile luate la I.E.C. Deva
tia s-a înălţat una din cele mai ceputul anului suplimentar sar­ privind reducerea consumurilor
mari termocentrale din ţară cinilor de plan mai mult de specifice de combustibil se ma­
cu o putere instalată de 840 177 milioane kWh energie elec­ terializează, de la începutul a-
MW, judeţul Hunedoara ocu- trică. nului, în peste 10 000 tone c.c.
pînd astfel primul loc pe ţară economisit.
O muncă susţinută, plină de VASILE AUREL NISTOR VlLVOI
privind puterea instalată în răspundere, desfăşoară şi con­ muncitor specialist reparaţii muncitor specialist reparaţii o 900 milioane kWh pe ba­
centrale electrice. Totodată, structorii şi montorii de pe cazane, C.T.E. Mintia cazane, U.E. Paroşeni ză de cărbune. Colectivele de
s-au dezvoltat reţelele de trans­ platforma Mintia, pentru pune­ muncă de la I.E.C. Deva au li­
port şi distribuţie a energiei e- rea în funcţiune înainte de ter­ vrat suplimentar sistemului ener­
lectrice cu tensiuni pînă la 220 men a celui de-al 5-lea grup e- getic naţional, de la începutul
kV, lungimea acestora atingînd, nergetie, ca şi colectivele de anului, peste 900 milioane kWh
la sfîrşitul anului 1975, peste constructori de pe şanţierul energie electrică produsă pe ba­
6 000 km. hidrocentralei Rîu Mare-Rete- ză de cărbune.
în acest cincinal şi în per­ zat. Cu toţii trăiesc, în aceste © Producţie peste pian. Bi­
spectivă, energetica hunedorea­ zile, momentul sărbătoresc pri­ lanţul încheiat de I.R.E. Deva
nă va cunoaşte noi trepte spre lejuit de „Ziua energeticiiamu- în întîmpinarea „Zilei energeti-
dezvoltare, prin extinderea ter­ lui”. Este şi un prilej de bilanţ cianului“ înscrie, de la începu­
mocentralei Mintia cu încă dar este, mai ales, un moment tul anului, două cifre semnifi­
două grupuri de cîte 210 MW de maximă alngajare în faţa cative : o producţie marfă su­
şi construirea hidrocentralei de partidului că energeticienid hu- plimentară de peste 2,7 milioa­
pe Rîu Mare-Reteziat. în ace­ nedoreni îşi vor amplifica efor­ ne iei şi o economie la consu­
laşi timp se vor dezvolta reţe­ turile pentru realizarea noilor mul tehnologic de transport şi
lele de transport şi distribuţie obiective energetice, pentru ex­ distribuţie a energiei electrice
a energiei electrice. ploatarea în deplină siguranţă de aproape 8,5 milioane kWh.
în acest an, „Ziua energebi- a instalaţiilor şi agregatelor, o înainte de termen. Monto­
cianului“ se sărbătoreşte în pentru îmbunătăţirea alimentă­ rii de pe şantierul extinderii
condiţiile avîntului creator al rii cu energie electrică a tu­ termocentralei 'Mintia au finali­
oamenilor muncii din întreaga turor consumatorilor. zat înainte de termen o impor­
'ţară pentru îndeplinirea sarci­ VASILE STRAJA SIMION OGNER tantă lucrare : punerea sub ten­
nilor de plan şi a angajamen­ Ing. IOAN HAŢEGAN şef echipă întreţinere şi reparaţii, maistru, P.E.A.M., I.R.E. Deva siune a staţiei de 6 kV do la
S.D.E.E. Petroşani
telor asumate în acest prim an directorul I.R.E. Deva serviciile interne ale grupului 5.

Perfecţionarea activităţii consiSIfior populare Din activitatea

Conlucrăm cu toţi cetăţenii la consiliilor F. U. S.

ACŢIONXND CA BUNI şl consiliile săteşti ale F.U.S., au
rezolvarea treburilor obşteşti Cetăţenii GOSPODARI Romos, executat pînă acum, prin muncă
patriotică, lucrări de larg interes
din
comuna
răsipunzînd chemărilor consiliului obştesc în valoare de aproape
popular şi consiliului comunal al 500 000 lei. S-au făcut lucrări de
Adoptarea de măsuri şi regle­ sultăm şi cerem părerea oame­ suri vom construi o magazie la F.U.S., mobilizaţi de deputaţi, au întreţinere şi reparaţii pe mai bi­
ne de 13 000 mp străzi şi 5 km de
mentări pentru perfecţionarea nilor în cele mai diverse pro­ magazinul sătesc şi dependinţe participat şi participă la execu­ drumuri, a fost construit un pod de
continuă a formelor de organi­ bleme, hotărîm împreună cum la şcoală. Acordăm tot sprijinul tarea lucrărilor de gospodărire şi beton la Pricaz, s-a ridicat un dig
zare şi de activitate a organe­ să le rezolvăm mai bine şi apoi, Direcţiei judeţene de drumuri şi înfrumuseţare a comunei. Pînă în în lungime de 250 ml la Spini ca­
prin
prezent
aici
s-au
realizat
lor locale, ale puterii şi admi­ punînd cu toţii umărul, înfăp­ poduri ia executarea lucrărilor muncă patriotică lucrări în va­ re fereşte de inundaţii 40 ha teren
nistraţiei de stat, lărgirea atri­ tuim ce am propus. Aşa de pil­ de asfaltare a 3 km de drum, loare de peste 1 milion lei, depă- agricol şi s-a săpat un canal la
buţiilor şi creşterea răspunderii dă în satul Curechiu — depu­ construcţia a două poduri şi 11 şindu-se astfel angajamentul anu­ Turdaş pentru eliminarea excesu­
lor în conformitate cu cerinţele taţi Petru Chilean şi Petru Faur al. Dintre lucrările de interes ge­ lui de umiditate de pe' o suprafaţă
de 20 ha teren arabil. Tot prin
etapei actuale de făurire a so­ —, la propunerea şi cu partici­ podeţe între Bucureşci şi Cure­ neral realizate pînă acum amin­ contribuţia cetăţenilor s-au îm­
tim : întreţineri şi reparaţii pe 17
chiu. Pînă acum s-au prestat de
cietăţii socialiste multilateral parea cetăţenilor s-au construit cetăţeni peste 300 zile de muncă km de drumuri, construirea a 400 prejmuit şcolile generale din Pri-
dezvoltate — aşş cum prevăd în acest an 3 km de drum, s-au patriotică. Am reuşit, printr-o ml trotuare şi a 20 podeţe, re­ caz şi Turdaş. Deputaţii Virgil Să-
documentele Congresului al XI- procurat şi se pregătesc mate­ largă mobilizare şi participare a gularizarea rîului Romos pe o lun­ bău, Maria Cîmpean, Ioan Drăgan,
lea al partidului — sînt o ex­ gime de 500 ml. De asemenea, prin Viorel Igreţ, preşedintele Consiliu­
rialele pentru construcţia unui lui sătesc al F.U.S. Pricaz, au fost
presie elocventă a lărgirii şi a- pod şi s-au plantat 3 ha de teren cetăţenilor la muncă, să execu­ contribuţia în muncă şi în bani a în fruntea acţiunilor.
dîncirii democraţiei noastre so­ degradat. în satul Şesuri — de­ tăm lucrări edilitar-gospodăreşti locuitorilor s-au construit un ate­
cialiste. Expresia fundamentală putaţi Gheorghe şi Rozalia Circo în valoare de 860 000 lei, faţă de lier şcolar, un internat cu canti­ STRĂZILE HĂRNICIEI
Intr-un caiet pe care este scris
a profundului democratism al o- — s-au făcut întreţineri de dru­ 900 000 lei angajament anual, iar nă, un grup sanitar şi o magazie numele deputatului Ioan Dudaş,
de lemne la şcoala nouă din Ro­
rînduirii noastre sociale şi de muri pe 4 km Şi s-au construit pînă la sfîrşitul anului ne pro­ mos. O contribuţie deosebită la din circumscripţia electorală oră­
stat este participarea activă şi unele dependinţe la magazinul punem să ajungem la peste 1,4 executarea acestor lucrări şi-au a- şenească nr. 7 Călan, sînt consem­
efectivă a maselor, a producă­ milioane lei. Acţionând perma­ dus-o deputaţii Valeria Basarab şi nate întîlnirile cu alegătorii, ac­
sătesc şi la şcoala generală, iar
torilor de bunuri materiale şi cetăţenii din circumscripţia nr. nent, împreună cu masele în in­ Nicolae Cătănici, meseriaşii Ioan ţiunile întreprinse şi realizările ob­
spirituale- la conducerea nemij­ 2 Bucureşci, în frunte cu depu­ teresul obştei, contribuim la ridi­ Baba şi Mihai Ştefani, zidari, Iosif ţinute în înfăptuirea propunerilor
Binder, tîmplar, Ioan Burte, zu­
locită a treburilor de stat şi ob­ carea gradului edilitar-gospodă- grav, tovarăşele Eleonora Bozeşan, făcute de cetăţeni. Din cele no­
tate în acest caiet consemnăm : lu­
şteşti. tatul lor, Victoria Popa, au mun­ resc al comunei, la realizarea in­ Ana Jula, Saveta Lomonar, Mă- crările de înfrumuseţare a traseu­
cit cu hărnicie şi au construit
Congresul consiliilor populare un pod peste valea Rovinei, în dicatorilor planului economic în rioara Căstăian şi mulţi alţi cetă­ lui turistic Călan —. Haţeg, amena­
şi conferinţele judeţene ale de­ valoare de 25 000 lei. profil teritorial şi a bugetului ţeni. jarea şi întreţinerea spaţiilor şi a
putaţilor, prin documentele adop­ local. IN FRUNTE CU DEPUTAŢII zonelor verzi, consolidarea terasa-
mentului D.N. 66, întreţinerea dru­
tate, cît şi legea cu privire la or­ Comitetul de cetăţeni din satul VIOREL DEMIAN Locuitorii comunei Turdaş, mo­ mului din cartierul Crişeni în lun­
ganizarea şi funcţionarea consi­ Merişor, preşedinte deputatul primarul comunei Bucureşci bilizaţi de organizaţiile de partid
Viorel Demian lui Nicolae, şi-a gime de 1,5 km, amenajarea,' îm­
liilor populare au creat cadrul adus o contribuţie deosebită la preună cu pensionarii din oraş, a
organizat şi larg reprezentativ de realizarea planului economic în pieţei de alimente din zona I.V.
atragere şi participare, a cetăţe­ profil teritorial. Locuitorii din F O T O C R 1 T I C Ă Călan, participarea la activităţile
nilor, printr-o. largă varietate de comisiei permanente pentru comerţ,
şi
agricultură,
prestări
servicii
forme, la soluţionarea probleme­ acest sat au contractat 25 porci, precum şi la acţiunile comisiilor
31 ovine, 19 tăuraşi, 6 000 1 lap­
lor vieţii economice, sociale, edi- te şi alte produse. De asemenea, de control obştesc în unităţile co­
•litar-gospodăreşti, cultural-edu- prin contribuţia cetăţenilor, la merciale şi prestaţii de servicii din
cative şi de altă natură ale tu­ Curechiu vom procura materia­ oraş.-
turor unităţilor teritorial-admi- PROPUNERI ÎNFĂPTUITE
nistrative. lele necesare pentru construcţia Acţionînd sub lozinca „Noi pro­
Şi în cadrul comunei noastre unui pod peste valea Curechiu- punem, noi înfăptuim", locuitorii
satului Tîmpa, comuna Băcia, îm­
avem o largă şi activă participa­ lui şi vom amenaja dependinţe preună cu deputaţii Constantin Ti­
re a cetăţenilor la rezolvarea la magazinul sătesc; la Bucu- mar, Vasile Sureanu şi Viorica
treburilor obşteşti, la activitatea • reşci se va introduce apa potabi­ Marcu, au construit şi dat în folo­
de conducere a comunei. Ne con­ lă la şcoala generală, iar la Şe­ sinţă o popicărie cu 6 pistă de joc,
o platformă închisă pentru depo­
zitarea gunoiului la blocurile C.F.R.
De asemenea, toţi locuitorii satu­
Podul pcslo riul Galbena, tn porţiunea de şosea Haţeg — Subcelate, lui au participat la executarea lu­
nu mal are balustrade şi nici suporturile de siguranţă ale acestora (păr­ crărilor de regularizare şi decol-
ţile laterale de pe podea). Poditura din care este tăcută partea carosa- matare a câhalului Strei pe o lun­
biiă a podului este din lemn cariat, putrezit. El prezintă pericol pentru gime de 2 km. Acestea sînt pro­
circulaţia rutieră. Se aşteaptă o intervenţie operativă pentru repararea puneri ale cetăţenilor care au fost
înfăptuite prin munca lor şl cu
podului. ' Foto : MARGARETA MARCU
Haţeg sprijinul consiliului popular comu­
nal.