Page 2 - Drumul_socialismului_1976_10
P. 2
DRUMUL SOCIALISMU
Pag. 2
r-
M/
5,00
diopro
Buleti
op ere t
zică u
de^Were pubUcS PROGRAMUL DL ÎSli PEITRU Acţiuni perseverente pentru activizarea 12,05
vrii
dia p
participării tuturor menirilor de partid prefer;
APUCAREA HfiliillBH COMISULUI hi XI-LEA Al PARTIDULUI Clubul
rice ;
jurnal
la îndeplinirea sarcinilor economice tului :
SI Alt COnSILUI EDUCAŢIEI POLITICE SI AL CULTURII SOCIALISTE, registr
17.00 I
încă de la constituirea sa, dar la punctele de lucru de care răs- Colocv
Comp o
DOM MICII IDEOLOGICE, POLITICE SI CIIT11-E1CAT1! mai cu seamă în ultima perioadă pund. 18.00 <
de timp, comitetul de partid de — Tot pe linia activizării tu
calitati
ia Grupul de şantiere Rîu Mare- turor comuniştilor, mai cu seamă zică p<
ROL MAJOR, ACTIV, CABINETELOR JUDEŢENE PENTRU relor afectate ştiinţelor sociale şi Retezat acţionează perseverent a celor cu munci de conducere 22,00 O
ju terii
ACTIVITATEA IDEOLOGICĂ SI CULTURAL-EDUCATiVĂ economiei politice. pentru organizarea mai bună a şi pentru creşterea răspunderii noctur
ştiri ;
(NICOLAE VINTILÂ, lector la muncii practice 1-a toate punctele lor în îndeplinirea atribuţiilor, (reluar
Reorganizarea pe colective a cabi- vitatea ideologică şi cultural-educali- Institutul de subirigineri Hu de lucru, pentru unirea tuturor membrii comitetului de partid noctur
netelor judeţene de partid, sub denii- vă care, pc baza noilor măsuri, vor nedoara) forţelor într-o direcţie unică — au primit sarcina să se ocuipe
mirea de cabinete pentru activitatea putea atrage la activitatea educativă MîEF
ideologică şi politico-cducativă, co- un număr mai mare de specialişti o Să se creeze condiţii ca înfăptuirea obiectivelor puse de efectiv de cîte o organizaţie de
respunde mai bine decît pînâ acum din toate domeniile, constituiţi în punctele de documentare politi- partid in fata constructorilor a- , . . , ,. , , 5,00 ]
sarcinilor majore pe care le au a- colective, adueîndu-şi o Importantă co-ideolcgică să se poată abona cestui mare obiectiv energetic. baza ? l de 0 activilate sau lu- diopro*
cesle organisme în actuala etapă de contribuţie la îndeplinirea sarcinilor O forţă tot mai mobilizatoare a crare_ anume — continuă ideea Buletin
dezvoltare multilaterală a României ce le revin. în ce ne priveşte, în la un minimum necesar de reviste bluri Iir
colectivului de muncă de aici o tovarăşul Loghin Popa, instruc-
socialiste şi în perspectivă. Fiind cadrul Comitetului orăşenesc de par politico-ideologice, precum şi la onierilo)
instituţii a'le comitetelor judeţene de tid Brad, vom acorda o deosebită presă. constituie cei peste 400 de comu- tor al Comitetului judeţean de 12,05
partid, cabinetele pentru activitatea atenţie constituirii acestor colective, ni.şti din cele 9 organizaţii de partid, cu răspundere directă în
ideologică şi cullural-educativă vor (NICOLAE NADA, iocţiitorul bază^ Comitetul de partid orien- şantier. Periodic, în faţa comite-
putea asigura îndrumarea unitară, precum şi organizării activităţii lor, cu munca de propagandă în
temeinică, a întregii activităţi de c- ceea ce va asigura o mai bună cu comitetul de partid de la teazd în aşa fel munca incit fie- tulni de partid raportează despre P
ducaţie politică şi maleiialist-şliinţi- prindere şi finalizare a activităţii po- cărui comunist sa i se meredin- f ] ţ cum îşi finalizează obliga-
ficâ a maselor, de formare a omu-" litico-ideologice, o îndrumare compe I.R.E.' Deva) ţeze sarcini concrete, rolul mobi- e u
lui nou, demn constructor al socia tentă a învăţământului de partid, e- © Pentru a se asigura o cu lizalor al acestora sa sporească ţiile. în aceeaşi ordine de idei, popul
lismului şi comunismului. De aseme ficienţă sporită muncii de educaţie prindere cit mai bună a proble rat ;
nea, cabinetele judeţene vor fi în a maselor. în acest sens aş propune maticii propagandei, propun ca mereu, să se statornicească în comitetul de partid a organizat De la
măsură să îndrume şi să coordoneze ca, cel puţin o dată pe an, cabine toate organizaţiile de bază siste- controale la organizaţiile de ba- vi taţii
mai bine activitatea cabinetelor mu pe lingă cabinetele municipale IU,25
tele judeţene pentru activitatea ideo mul de a cere periodic eomuniş- ză de la şantierul 3-baraj, I.C.F.
nicipale şi din unele oraşe, a puncte logică şi politico-educativă să orga pentru activitatea ideologică şi Iilor sa raporteze despre modul şi I.D.P., controale care vor con- Laudî
lor de documentare politico-ideologi- ____________ _____________ _____ __ politico-educativă să se poată ră ;
nizeze instruirea şefilor de colective
17,20 '
că de Ia oraşe şi comune, din între- de pe î£ n gâ. cabinetele orăşeneşti, pregăti lectori pe problematica cum şi-au îndeplinit^ atribuţiile, ţj nua şi la celelalte organizaţii, mea ;
prinderi şi instituţii, care vor acţiona educaţiei ateiste şi cetăţeneşti. membni de partid sa fie spriji- Concluziile controalelor se pre- Litera
pe baza unor planuri de muncă con OCTAVIAN MIREŞTEANU (IOAN RUSAN, directorul Ca niţi, îndrumaţi şi controlaţi in Mu zic
crete, temeinic fundamentate. secretar al Comitetului orăşenesc ducerea la bun sfîrşit a sarcini zintă atît în şedinţele de comi tră ;
Aceleaşi sarcini importante revin binetului municipal de partid tet, cit şi în adunările generale 2.5,25
lor încredinţate.
şi cabinetelor orăşeneşti pentru acti- de partid Brad Hunedoara) — De un real sprijin în a- ale organizaţiilor de partid res Buleti
& Pentru a asigura propagan
ceastă direcţie ne-au
MUZEELE, MAI PUTERNIC ANCORATE ÎN MUNCA DE diştilor mai tineri în această mun fost cele pective. zical
EDUCAŢIE PATRIOTICĂ A MASELOR că o pregătire poiitico-ideologică două analize pe care secretaria Majoritatea covîrşitoare a co
şantier
înţeleg
de muniştilor
din
judeţean
tul
Comitetului
corespunzătoare propun ca aceş 5,0(1
Muzeele, prin specificul activităţii Muzeele de istorie, in special, sînţ partid le-a făcut aici, la faţa lo- să-şi îndeplinească cu înaltă răs- diopr
lor, sînt chemate astăzi, în spiritul prin natura şi conţinutul activităţii tia să fie încadraţi în Universi cului. Pătrunzînd în profunzimea pundere sarcinile ce le au. Marin Bulei
orientărilor Congresului al Xl-lea al lor., instituţii cullural-ştiinţifice, pres tatea politică si de conducere. lion
Partidului Comunist Român, al celor tigioase lăcaşuri de educaţie patrio (LIDIA CORNACiU, propa diferitelor probleme cu care ne Dumitrescu, Mihai Neferu, Ioan Bulei
date de Congresul educaţiei politice tică a maselor. Patriotismul — una confruntam, analizele s-au soldat „ . ’ leca
şi al culturii socialiste să-şi asume dintre cele mai profunde şi durabile gandistă la întreprinderea cu măsuri politice, economice şi ^ opescu, Ştefan Chemeci, Marcel ştiri :
o mai mare responsabilitate In ope trăsături morale — s-a format în „Vidra" din Orăştie) educative concrete, specifice Garaiman, Ioan Paşol, Tiberiu dia
ra de formare a omului nou, con conştiinţa poporului în mod treptat prefe
structor conştient, angajat în făuri de-a lungul întregii sale existenţe în © Intrucit dicţionarele român- pentru fiecare şantier şi punct Micu şi mulţi alţii dovedesc zi rice ;
rea societăţii socialiste multilateral procesul muncii şi luptei pentru li german şi german-român sînt să - '. “ ,, ? /°" de zi virtuţi deosebite, sînt e- 13.00
lu clu
ne
S! unea
dezvoltate. In rezoluţia adoptată la bertate şi independenţă, împotriva race în expresii politico-ideologi varaşul Traian Dobra, loc- , , nic-cl
Congresul educaţiei politice şi al asupririi, pentru progres. Dragostea cu probleme organizatori- xem le de abnegaţie şi respon- 16,25
P
culturii socialiste se spune : „Muzeele de patrie a căpătat in anii socialis ce propun ca ziarul „Neuer Weg" ţiitor tare ;
de istorie, ale ştiinţelor naturii şi mului un sens mai profund şi un să publice consultaţii pe proble ce al secretarului 'comitetului de sabilitate muncitorească, comu- 17,20
tehnicii, celelalte unităţi muzeale vor matica învăţămîntului. De aseme partid. Din aceste măsuri, corni- nistă. Rămîne o sarcină mereu le se;
trebui să-şi pună în valoare intr-o conţinut mai cuprinzător. Tot ce se nomii
înfăptuieşte azi este clădit pe teme
măsură sporită întregul patrimoniu lia de granit a tradiţiilor dc luptă şi nea, la nivel central să se editeţetul, birourile organizaţiilor de actuală a comitetului de partid, sa di
bază au reţinut sarcinile ce le
de care dispun pentru educarea şti a realizărilor rămase moştenire şi ze mai mult material politico-ide- a birourilor organizaţiilor de bază într-c
inţifică, materialist dialectică şi isto transmise peste veacuri de la înain ologic în sprijinul celor care stu reveneau, care apoi au fost de de a găsi cele mai bune forme 21.00
rică a maselor". Realizările incon taşi. a diază în învăţămîntul de partid în Muzit
falcate şi repartizate concret pe
testabile obţinute în anii construcţiei Răspunderi deosebite revin muzee comunişti, grupuri de comunişti pentru atragerea tuturor mem
socialiste pe linia cunoaşterii, conser lor în privinţa monumentelor, a păs limba germană. brilor de partid la o muncă sus-
vării şi valorificării patrimoniului trării şi conservării lor. Acţiunile (NICOLAE PILLY, propagan şi formaţii de lucru. Pentru a
cultural de către muzee constituie o ample întreprinse în ultimii ani şi dist la I.V. Călan) vedea modul în care se înfăp- ţinută, perseverentă, în vederea 5,0(
trainică premisă a îndeplinirii aces care se vor dezvolta în viitor —- sînt tuies-c. aceste sarcini, comitetul îndeplinirii integrale a sarcinilor diopi
tei sarcini. menite să asigure personalitate pei ® Pentru a veni în sprijinul Bule
de partid a iniţiat în luna sep- clin acest an, pregătirii fronturi-
Indiferent de caracterul muzeelor sajului românesc datorită vestigiilor propagandiştilor şi cursanţilor din folclc
(de istorie, ştiinţele naturii, tehnice, care vorbesc despre munca, lupta şi învăţămîntul politico-ideologic, tembrie a.c., în toate organiza- ,__________ _______________, Rom;
etnografie şi de artă etc.) tuturor le talentul creator al poporului nostru, tiile de partid, sindicat şi U.T.C. lor de luCru penlru 1977 ~ an ciute
revine o întreită obligaţie : de a cer fie că e vorba de falnicele cetăţi da propun să se tipărească în tiraj dezbateri’ şi analize asupra sta- hotarîtor în construirea acestui nare
ceta, a conserva şi a valorifica pa cice, de aşezări romane, de cetăţile de masă un atlas geografic po- diului îndeplinirii lor. De aseme- însemnat obiectiv. Nucleul de co- 12,00
trimoniul cultural în scop educativ. medievale, de ctitorii şi aşezăminte litico-economic. întîlr
Muzeul contemporan arc menirea de cult sau de complexele de arhi nea, în şedinţa sa din septem- munişti poate să-şi manifeste for-
de a căuta noi căi, mijloace şi me tectură şi instalaţii tehnice Ţărăneşti. (EUGEN STRICKBERGER, loc brie, comitetul de partid a cerut ţa mobilizatoare în muncă la Şliin
tode de comunicare cu publicul, ro Toate acestea arată că există în ţiitorul cu munca de propa tuturor şefilor de şantiere şi lo- cote tot mai înalte ! 3 ; :
prezent posibilităţi, căi şi mijloace Radi
lul său fiind acela de a mijloci vi gandă în comitetul de partid turi să raporteze asupra modului 16,45
zitatorilor luarea contactului nemijlo care să asigure, tot mai mult, cu că i
cit cu materialele originale (obiecte, noaşterea patrimoniului cultural na de la E.M. Petrila) cum îşi îndeplinesc îndatoririle GH. I. NEGREA ştiri
documente, opere de artă etc.) care ţional, punerea lui în slujba educa Orei
ţiei prin intermediul muzeelor. Suc
transmit idei şi sentimente despre cesele obţinute, dar mai ales condi dispi
natură şi societate, despre activita ţiile create orin directivele şi obi făuririi societăţii socialiste multi liner
tea creatoare a oamenilor. Din acest sa (1
motiv, actul informativ, de instruire ectivele stabilite de Congresul edu actualitatea politică lateral dezvoltate, faţă de proce
caţiei politice şi al culturii socialiste sul de instruire din şcoala româ inlr-
£rin muzeu, este şi un act emoţio creează condiţii favorabile îndeplinirii nească. noct
nal, frumuseţile naturii patriei, tre de- ^ către muzee a nobilei misiuni Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU,
cutul istoric al poporului, operele CO'Î stă în faţă.
făurite de om mişcîndu-1 sufleteşte (Urmare din pag. 1) zitate Institutul de cercetări pen secretar general al partidului, pre
şi mobilizîndu-1 pentru o participare IOAN ANDRITOIU tru irigaţii şi drenaje de la Bă- şedintele republicii, comandant su
sporită la mersul ascendent al so xaminat raportul delegaţiei româ prem al forţelor armate, a parti diop
cietăţii. Muzeul judeţean Deva neasa-Giurgiu, întreprinderea agri cipat vineri la adunarea activului
ne Ia Conferinţa la nivel înalt a colă de stat Prundu, întreprinderea fon,
DIN PROPUNERILE SOSITE LA REDACŢIE ţărilor nealiniate de la Colombo, agricolă de stat Adunaţii-Copăceni de comandă şi de. partid, de bază. Re vi:
care
a
prilej
din
armată,
cu
apreciind ou satisfacţie invitarea şi întreprinderea „30 Decembrie". fon, ]
României la asemenea reuniuni, în toate unităţile secretarul gene rostit o importantă cuvîntare. tlas
© Cabinetul judeţean pentru pun de condiţii materiale, precum ral al partidului a examinat cu Relevînd spiritul de deplină an ştiri
ceea ce îi permite să aibă o parti
activitatea ideologică şi politico- şi de cadre corespunzătoare, să cipare cu caracter permanent la cercetătorii, specialiştii şi lucră gajare cu care întregul nostru po SOCK
educativă să asigure pregătirea se înfiinţeze filiale ale Universireuniunile şi activităţile mişcării torii aspectele esenţiale ale creş por acţionează, sub conducerea Doii
ştiri
periodică a cadrelor didactice tăţii politice si de conducere. nealiniaţilor, la conlucrarea fruc terii producţiei agricole, dînd sar partidului, pentru îndeplinirea o- dia.
tuoasă pentru lichidarea sufodez-
care predau ştiinţele sociale, pre (BUJOREL MARCU, locţiitorul cini concrete cu privire la apli biectivelor stabilite de Congresul fera
cum şi a acelor cadre didactice cu munca de propagandă în voltării, propăşirea economică şi carea în viaţă a hot'ărîriilor Con a.1 Xl-lea al partidului în toate do Mu;
socială de sine stătătoare a fiecă- „ ____________ ___..._____ ______ _____....
gresului' al Xl-lea al partidului cu
care prezintă informările politice. Comitetul comunal de partid rei naţiuni, pentru afirmarea prin- privire la dezvoltarea agriculturii meniile de activitate, tovarăşul gări
lS.nr
(MARiA CREŢU, secretar al llia) ciipiidor de deplină egalitate şi res noastre socialiste. Nicolae Ceauşescu s-a referit apoi dioj
Comitetului municipal de par ® în învăţămîntul superior, is pect _între state, pentru soluţiona pe larg la unele aspecte ale acti
Tot joi, a avut loc, la C.C. al vităţii internaţionale desfăşurate Azi
tid Deva) toria să se predea în anul I, iar rea în forme noi, democratice a P.C.R., sub preşedinţia tovarăşu de partidul şi statul nostru, pre pe
© In comunele mari, care dis aceasta să nu se facă pe seama o problemelor complexe cu care este lui NICOLAE CEAUŞESCU, o con cum si la unele trăsături ale vie 22,0
confruntată omenirea. sfătuire de lucru cu cadre din ţii internaţionale contemporane. de
In cadrul şedinţei, tovarăşul domeniul cercetării ştiinţifico şi tur
„Pornind de la împrejurările na
Ni'colae Ceauşescu a prezentat o proiectării tehnologice, care a exa ţionale şi internaţionale de care
fes municipală a eoncursului informare despre vizita în ţara minat modul în oare se înfăptu am vorbit — a spus secretarul ge
noastră şi convorbirile avute cu iesc directivele Congresului al JCI-
tovarăşul Kaisone Phomvihane, se lea al partidului în domeniul cer neral al partidului ,— este necesar
cretar general al Comitetului Cen cetării ştiinţifice şi proiectării, ca armata noastră să participe ac* dio
caietelor ie perete tral al Partidului Popular Revo felul în care se asigură intro tiv la înfăptuirea politicii parti mu
dului şi statului şi, totodată, să fie
ric;
luţionar Laoţian, prim-ministru al ducerea în producţie a rezultate
Guvernului Republicii Democrate lor cercetării, a tehnologiilor ela în orice moment gata, dacă va fi
La Hunedoara, a avut loc săptă (E.M. Glielar) ; locui III : „Lumina Populare Laos. borate cu forţe proprii, precum şi necesar, să-şi îndeplinească înda
mâna trecută faza municipală a con torul", „Furnalistul" şi „Aproviziona Comitetul Politic Executiv a dat a celor importate. toririle de apărare a cuceririlor tul
cursului gazetelor de perete, satirice, rea" (toate din C.S.H.). o apreciere deosebită rezultatelor revoluţionare, a independenţei şi pen
„Tineretul şi producţia", a caricatu GAZETE SATIRICE In încheierea consfătuirii a suveranităţii patriei noastre socia lui
rii şi epigramei. Cu acest prilej, la I, „Gigă" (oţelâria electrică), II, „Ce convorbirilor româno-laoţiene la luat cuvîntul tovarăşul Nicolae
clubul „Siderurgistul" au fost orga fac ei cind noi muncim" (I.C.S.H.) nivel înalt şi şi-a exprimat con Ceauşescu, oare, subliniind rezul liste".
nizate două expoziţii — una a gaze şi „Oţelul" (C.S.H.) şi III, „Nota vingerea că, pe baza hotărîri.lor şi tatele obţinute în multe domenii Cuvîntarea secretarului general
telor de perete şi satirice, a doua — zero la purtare" (I.C.S.H.). măsurilor stabilite ou acest prilej, al partidului a fost urmărită cu un
cea a caricaturii şi epigramei, vizi „TINERETUL ŞI PRODUCŢIA" se va realiza o colaborare tot mai ale cercetării, a relevat tot
tate de un mare număr de oameni I, Gazeta centrală din C.S.H., gaze largă între cele două ţări, pe plan odată direcţiile majore de acţiune deosebit interes şi însoţită în re
ai muncii de toate categoriile şi ta laminorului de benzi, III, O.S.M. politic, economic, tehnico-ştiinţit pentru creşterea substanţială a petate rînduri de aplauze şi ova
linţiiic,
preocupările. H. cuiltuinal, o cooperare rodnică, reci contribuţiei cercetării ştiinţifice la ţii — expresie a sentimentelor de
Analiza a pus în evidenţă apor CARICATURA ŞI EPIGRAMA proc avantajoasă în domenii de in întreaga dezvoltare a societăţii adîncă dragoste şi neclintit ataşa
tul mereu crescind al acestor forme Aurel Vodiceanu (şantierul IV noastre. ment pe care întreaga noastră ar
ale muncii politice de masă la acti I. C.S.H.), Iean Cioroianu (O.S.M. I), teres comun'. In cursul zilei de vineri, 1 oc mată le nutreşte faţă de partid,
vitatea de înfăptuire a sarcinilor e- Vasile Săuca (laminorul de 800), Teo In cursul zilei de joi, tovarăşul
conomice stabilite de Congresul al dor Nuţă (I.C.S.H.). NICOLAE CEAUŞESCU, secretar tombrie, t o v a r ă ş u l NICOLAE faţă de comandantul suprem, faţă
Xl-lea al partidului, contribuţia lor In cadrul concursului au fost pre general al Partidului Comunjst CEAUŞESCU, manifest;nd o per de întregul nostru popor construc
sporită la formarea şi dezvoltarea miate gazeta „Semaforul" de la casa Român, preşedintele Republicii So manentă grijă pentru pregătirea tor al socialismului şi comunis
comportamentului socialist în mun pionierilor, precum şi cele din şcolile cialiste România, a efectuat o vi la înalt nivel politic, ştiinţific si mului.
că şi viaţa socială. generale nr. 3, 7, 9, 8, 4 şi 1.
Analiza concursului a scos in re zită de lucru în unităţi agricole şi practic a cadrelor de partid şi de La invitaţia tovarăşului NICOLAE
La faza municipală au participat lief şi faptul că există Încă un nu de cercetare ştiinţifică din sudul stat, din celelalte domenii de acti- CEAUŞESCU, sîmbătă a sosit în
30. de gazete de perete şi 12 satirice. măr Însemnat de unităţi din cadrul ţara noastră. într-o vizită dc prie
Iată locurile ocupate in această fază municipiului, in care organizaţiile de ţării, reali,zîndu-se, cu acest prilej, vitate, a inaugurat noul edificiu
a întrecerii : o profundă şi amplă analiză asu al Academiei .„Ştefan Gheorghiu". tenie, tovarăşul TODOR JIVKOV,
partid manifestă o slabă preocupare prim-secretar al Comitetului Cen
GAZETE DE PERETE pentru activitatea gazetelor de pere pra unor probleme actuale ale dez Cu acest prilej, secretarul gene
Locul I : „Oţelul" (O.S.M, 2) şi te. Printre acestea se numără cele voltării producţiei agricole, ale va rali al partidului a rostit o im tral al Partidului Comunist Bul
„Munca noastră" (laminorul de benzi, din comerţ, spital, I.R.E. şi E.G.C.L., lorificării mai bune a terenurilor, portantă cuvîntare, In care sînt gar, preşedintele Consiliului de
ambele din C.S.II.) ; locul II : „Con fabrica de piine, secţia „Vidra" şi modernizării maşinilor agricole şi relevate exigenţele partidului, a.le Stat ai Republicii Populare Bul
structorul" (I.C.S.H.) şi „Minerul" altele. a tehnicii de irigaţii. Au fost vi- evoluţiei ţării noastre pe drumul garia.