Page 20 - Drumul_socialismului_1976_10
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 6
Ordinea şi disciplina—fadori importanţi IM DEZBATERE PUBLIC;
ai eficienţei muncii pg şantiere Proieetol Legi privind organizarea pr
(Urmare din pag. 1) ce priveşte construcţia şi dintre şi la acela al conştiinţei oameni
cele mai moderne privind dota lor. Şi acţionăm destul de ferm de legume şi cartofi, precum şi vale
ritm intens, ordonat, - bine orga rea tehnică. Deocamdată, însă, şi exigent în aceste direcţii.
nizat. La fabrica de încălţămin mai sînt probleme cu sosirea u- — Mai sînt probleme, într-a-
te, în schimb, lucrul se face „la tilajelor. devăr — sublinia şi tovarăşul in legumelor, cartofilor şi fructei®
pas“, cu lungi pauze de masă, pe Am amintit toate aceste aspec giner Ludovic Mudreţki. Unii oa
un şantier în faza de finalizare te întrucît fac parte din capito meni mai absentează nemotivat
a obiectivului, unde se impune lul atît de amplu şi de impor de la lucru sau invocă diferite
mai multă ordine şi curăţenie. tant al bunei organizări şi disci motive cînd sînt trimişi să lu
Şeful de echipă Iuliu Clep, de plinei muncii pe şantiere. Căci, creze în alte localităţi decît Hu Examinînd unele probleme referitoare la dezvolde a fi înaintat Marii Adunări
la şantierul 2 montaj — instala aşa cum ne spuneau unii inter nedoara, alţii nu folosesc deplin tarea şi mai buna valorificare a producţiei de pus dezbaterii publice. Pentru c
ţii, lucrează aici la montajul ben locutori, obiectivul este întîrziat, timpul efectiv de lucru sau nu legume, cartofi şi fructe, în şedinţa din 13 decemsă facă propuneri, observaţii şi
zilor de fabricaţie. „Ne ţine în oamenii lucrează acum „lejer" exploatează raţional utilajele şi brie a.c. Comitetul Politic Executiv al C.C. al de lege publicat în 'resn cenţi
loc furnizorul acestor benzi — pentru că sînt condiţionaţi de agregatele. Dar comitetul de par P.C.R. a aprobat un proiect de lege, care, înainte socialismului" le pune la <. po;
de la Alexandria — care tot tre furnizorul benzii şi de furnizorii tid, conducerea şantierului des
buie să vină ...de vreo 3 săptă- utilajelor, iar beneficiarul tre făşoară o muncă atentă şi plină
mîni, pentru a ne da unele deta buie să insiste mai mult în aces de înţelegere cu oamenii. Aşa se
lii şi a începe montarea părţilor te direcţii. face că avem tot mai puţine ca PREVEDERI CARE STIMU proiectului Legii privind organiza PRODUCER
electrice la benzile respective". Referindu-se la ordinea şi dis zuri de abateri de la disciplina rea producţiei ' de legume şi car
Aceeaşi nemulţumire o manifestă ciplina pe şantierul I construcţii, LEAZĂ CREŞTEREA PRODUC- tofi, precum şi valorificarea legu DE CĂLITE
şi şeful de brigadă Ilie Manda, tovarăşul Toma Brăgău, secreta muncii, că rezultatele şantierului JIEi DE LEGUME melor, cartofilor Ti fructelor. Ele
din cadrul şantierului electroteh rul comitetului de partid pe şan sînt bune. sînt menite să stimuleze creşterea IMPORTAM
producţiei in fiecare unitate agri
nic. „Avem alte lucrări mai im tier, ne spunea : Am luat cunoştinţă cu mult in colă, fermă şi în cadrul gospodă PRODUCŢIE
portante, care ne aşteaptă, şi noi DUMITRU GHEONEA teres şi satisfacţie de prevederile riilor populaţiei, ceea ce va duce
sîntem obligaţi să facem treaba — Fără ordine şi disciplină, implicit la îmbunătăţirea aprovi
„cu încetinitorul" aici". fără organizare temeinică a zionării populaţiei cu produsele Cooperativa
lucruluil nu ar fi fost posi respective. Aplicarea măsurilor cu s-a specializat
La rîndul său, beneficiarul, in bile rezultatele bune de pînă a- i socialiste prinse în proiect va înlătura unele minte pentr
persoana tînărului inginer Mircea situaţii negative semnalate pînă Anual noi li vi
Mîndres-cu, ne dă asigurări că cum. Dar asta nu înseamnă că acum, cînd unele produse realizate gricole din jt
1
fabrica va intra precis în func nu mai avem greutăţi şi nea SUCCESE DE SEAMĂ ALE Ic de producţie obţinute pînă în suplimentar se' pierdeau deoarece tone sămin
prezent sînt concretizate în peste
tehnolog
rea
ţiune la termenul planificat, că junsuri. Putem lucra mai mult şi 5IDERURGIŞTILOR HUNEDORENI nu erau preluate de unităţile de reuşit să spoi
<; 500 tone agregate de carieră,
de pe acum ea se anunţă ca una mai bine. Şi la capitolul pro 2 :î00 tone pavele, 1 500 tone filer desfacere. De asemenea, consider ţia de seminţi
dintre cele mai reuşite în ceea ducţie — eficienţă economică, dar în combinatul siderurgic liunedo- şi mozaic, 500 mc prefabricate din că stabilirea de preţuri diferen
rean, care a lansat în acest an beton, 14 500 umbrele pliante pen ţiate la legume în raport de pe cu calităţi bl
chemarea la întrecere către toate tru femei, 50 garnituri de mobilă, rioada de producere va determina toare. Faptu
unităţile metalurgice ale ţării, ac alte produse. în acelaşi timp, chel
tivitatea se desfăşoară în ritmuri sporirea cointeresării producători lege s-a intr<
susţinute, înregistrîndu-se succese tuielile la 1 000 lei producţie au fost lor în obţinerea unor producţii tot trivit căreia i
de prestigiu. De la începutul anu reduse cu 18 lei faţă de plan, in- mai mari şi de calitate pe tot de seminţe răi
lui şi pînă în prezent, siderurgiştii registrindu-se beneficii de peste parcursul anului. în acelaşi timp, cauzate benefi
hunedoreni, mobilizaţi consecvent C80 000 lei. Pînă la finele anului,
şi energic de către organizaţiile de F.I.L. Brad va realiza o producţie este binevenită măsura care sta unor seminţe
partid, au realizat peste sarcinile marfă suplimentară în valoare de bileşte obligaţia producerii unor ne obligă să
de plan circa 12 000 tone de cocs 16 milioane lei. seminţe de calitate, din soiuri va tenţie produce
metalurgic, peste 70 000 tone de loroase. care asigură realizarea de însuşiri biolog
fontă, 52 000 tone de oţel, mai mult producţii superioare la .unitatea de efectuăm la n
de 30 000 tone de laminate finite, MUNCĂ SPORNICĂ suprafaţă.
300 tone piese de schimb, precum Socotesc util ca, ţinînd seama de rut toate lucră
şi alte produse. în aceeaşi perioa nologia cultur
dă, au fost livrate la export pro A CEFERIŞTILOR cerinţele populaţiei jydeţului, la mintă. în aces
duse în valoare de peste 32 mili stabilirea sortimentului şi cantită măsuri de pr
oane lei valută, au fost înregis ţilor de produse ce trebuie obţi
trate însemnate beneficii suplimen Colectivul de muncă al secţiei L5 nute să fie avute in vedere şi op producţiei anu
Deva a executat recent, în regie curată sămintf
tare şi economii Ia preţul de cost. ţiunile unităţilor producătoare.
proprie, o importantă lucrare pes mintele şi am
te sarcinile de plan: o bretea com Propun, de asemenea, ca unităţilor reşte, mai mu
AU ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL binată la capătul X din grupa D, producătoare să li se repartizeze
în statia Simeria-triaj, în valoare seminţe din soiuri corespunzătoare şi de sortarea
do peste 1,5 milioane lei. De ase de legume pentru care se cunosc ceea ce va co
Muncind cu pasiune şi dăruire, menea, în activitatea de măsurare seamă pentru
aplicînd consecvent în producţie o a căii, cu vagonul de măsurat, s-au bine tehnologiile de lucru şi s-a in unităţile agi
serie de măsuri lehnico-organizato- obţinut rezultate foarte bune pe acumulat experienţă în cultivarea seminţelor de
rice, colectivul F.I.L. Brad rapor distanta Simeria — Livezeni — Lu- lor.
tează îndeplinirea — Ia 18 octom peni, punctajul fiind redus cu 50 cooperativa no
brie a.c. — a sarcinilor de plan şi 65 la sută. ing. SZEGEDY LADISLAU
F.I.L. Orăştie. Ioan Necşa, Nicolae Crişan şi Ioan Clierecheş se con anuale la toţi indicatorii. Sporuri- şeful fermei legumicole PU1U
sultă asupra montării dispozitivelor de găurit lemn. a C.A.P. Deva inginer ş<
© © © © © f f l a o ® © © © G © © a © » ® © © © © ® © o © a ® o © Q o o c 3 © 0 © © © © @ © © © o e © a © © â © © Q f f l © © ® 0 o « i © ® ® © @ « © © ® ® © © @ ® c ® © © © © ® © o © © ® © © © ® © © «
k RECOLTEI Şl ÎNSÂMIN]
SĂ SE i
FĂRĂ 8
RECOLTARE:
' (Urmare din pag. X) dau zor la recoltarea rădăcinoase- toţi cei caro răspund de buna de na. In plus, şefa fermei pomicole, Preşedintele C.A.P., Aurel Pera, R ; a 3lt ;"po
lor_ de pe terenurile ce trebuie pozitare a recoltei de legume mo ing. Speranţa Crăciunel, ne spu împreună ou noi, „bate" suprafaţa clanţei. în majoi
Aşa stînd lucrurile, prioritare se încă în această săptămînă însămân bilizarea totală a forţelor şi mij nea că trebuie impulsionat şi re de grădină de pe care s-au recoltat lor agricole şi
mai anunţau însămînţările de ţate cu grîu. Recolta stă însă pe loacelor este o chestiune faculta coltatul. De asemenea, la sortat gogoşarii. E nemulţumit. Şi are de agricole de Stat
toamnă şi culesul porumbului. Co cîmp, tractoarele nu pot intra în tivă ? se impune să fie repartizaţi mai ce. In urma culegătorilor mai ră ta a fost strîns
mandamentul comunal pentru agri tari®, pentru că_ transportul se face mulţi oameni, unitatea aivind în mân gogoşari. Economistul Gh. Bu- mai mari în CJ
cultură a reevaluat ieri posibilită cu ţîriita, cu cîte un camion-două. CONCENTRARE MASIVĂ stoc peste 80 tone mere care tre nea dă asigurări că imediat se va liilor inlercoopt
ţile fiecărui C.A.P. de a recolta Aproape 400 elevi şj cadre didac buie sortate şi livrate. Interlocu lua „la mină" tot ce a rămas. Spe Dobra, Orăştie,
cu maximă urgenţă porumbul de tice au recoltat, în condiţii grele, DE FORŢE LA STRÎNSUL toarea ne spunea că nu are nici răm că şeful fermei legumicole, Brad, Călan şi
pe câmp şi a luat măsuri în con în ultimele două zile la ferma le ambalaje suficiente, dispunând de ing. Vaier Oprea, să urmărească Bretea Streiulu
secinţă. La însămînţari situaţia se gumicolă Simeria-Veche 15 tone PRODUSELOR TOAMNEI lăzi numai pentru o jumătate de eu toată fermitatea calitatea recol concentrate la e
prezintă astfel: C.A.P. Bretea, de_ tomate şi tot atîta ardei, iar lu zi de lucru. tării care să se facă fără nici o tirea celor 40 di
Sîrbi şi Brîznic au termi crătorii I.A.S. au scos şi sortat 50 .Pe primul plan al activităţii Tot ieri, la C.A.P. Ostrov se ac pierdere! Ar fi păcat de recolta meaiză să fie în
nat însămînţatul griului şi al tone morcovi care stau, de aseme cooperatorilor din Toteşti se află ţiona pe un front larg la înche frumoasă, de munca oamenilor. te zile cu grîu.
orzului. Mai erau ieri de în- nea, în cîmp. strîngerea şi depozitarea recoltei- ierea transportului cartofilor din Staţiunea experimentală Geoagiu. de pe suprafeţe
sămînţat circa 50 hectare cu grîu — Preluarea • este foarte greoaie de fructe. Ieri, în livada intensi cîmp şi la pregătirea terenului Producţie record de mere ! Fur C.A.P. Băcia, I
la C.A.P. Ilia şi circa 60 hectare — spunea inginerul Ioan Dărăbanţ, vă a unităţii au fost mobilizaţi pentru însămînţări (în 2 zile se va nicar de oameni la lucru. Ing. răştie etc. In at
cu masă verde. S-a verificat şi se şeful fermei. C.L.F. Hunedoara a aproape 300 cooperatori din toate termina şi această lucrare — n.n.). Emanoil Manughevici, directorul şi inginerilor ş
verifică şi în aceste zile de ma preluat doar 7 tone rădăcinoase brigăzile, precum şi elevi. Aici staţiunii, e solicitat peste tot. Are impune să stea i
ximă pportunitate pentr,u agricul din cele 85 tone prevăzute în gra s-au strîns circa 400 tone mere, La C.L.F. Haţeg forţele sînt de furcă cu transportul, cu asigu ritate a terenur
tură hărnicia unor cooperatori ca fic, iar complexul comercial Deva al care au fost doborite de vînt. concentrate în continuare la pre rarea lăzilor. Ieri au primit 3 000 turii griului, ge
Petru Rău, Toader Bărnuţ, de la I.A.S. nici măcar nu a încheiat un Preşedintele C.A.P., Pavel Turcu, luarea şi sortarea cartofilor şi de lăzi de plastic. Aşa da ! Dar de a recolta c<
C.A.P. Bretea, Asinefta Mica, bri grafic de preluare, deşi are o re ne spunea că acţiunea va conti fructelor, la industrializarea can 300 de tone de mere sînt în lăzi duipă cs se fa
gadieră la Bacea, a tractoriştilor partiţie de 127 tone rădăcinoase. nua şi azi, astfel putîndu-se strîn- tităţilor de produse planificate. De şi aşteaptă să fie transportate marginea tarlalei
Roman Olar şi Aron Lazăr, de la Şi parcă pentru a „susţine" ge întreaga cantitate de mere că asemenea, în fermele de produc spre C.L.F. ! Transportul deci, tre ca recolta să r.
C.A.P. Sîrbi, Nicolae Petruse si cele afirmate de şeful fermei, zute. Problema acută este lipsa ţie ale I.P.I.L.F. Haţeg se acţio buie să fie mai operativ ! noapte în cîmp
Visalon Popovici, de la C.A.P. C.L.F.- Hunedoara nu a trimis Ieri ambalajelor (sînt necesare circa nează zilnic la culesul fasolei, ca Aurel Vlaicu. Spre lauda coo îndeaproape livr
Bretea, Gheorghe Sorea, Nicolae nici o maşină la Simeria-Veche pî 5 000 lăzi — n.n.), precum şi a mij re se încheie în 2-3 zile, iar la stat.
Dănilă şi Ioan Zoldea, de la C.A.P. nă la ora 14. (Pînă la acea oră se loacelor -de transport. Deoarece sectorul de industrializare se lu peratorilor de aici, a conducerii în ceea ce pr
Ilia, ca şi a lui Ioan Lacliesou, de livraseră doar 5,5 tone de tomate producţia rămîne peste noapte în crează cu circa 1 000 oameni, ceea C.A.P, recolta de roşii, ardei gras griului, sînt avai
la C.A.P. Brîznic, care a venit şi gogonele pentru fabrica de con cîmp, este necesară acoperirea a- ce asigură conservarea a cel pu şi iute, gogoşari, morcovi, păstîr- consiliile intere
în ajutorul celor de la Ilia. serve Haţeg). cesteia ! ţin 20 de tone produse. nac etc. a fost foarte frumoasă. Geoagiu, Simen,-
Concluzia-: oare pentru C.L.F. şi Cu asemenea probleme sînt con Ieri se recoltau de zor ultimele mai au de real
Simeria : LA RECOLTAT — complexul comercial I.A.S., pentru fruntaţi şi cooperatorii din Peştea- NICI UN KILOGRAM cantităţi de ardei iute de pe 5 ha, pectivă pe cîte
Printr-o judici
MOBILIZARE. LA PRE DE LEGUME SĂ NU ardeiul gras şl se lucra intens la muncii şi folosii
recoltatul morcovilor — mai sînt
LUAREA LEGUMELOR — de recoltat încă 10 ha ; se trans sporit a tractoar
bun de lucru în
NICI O ALERTĂ... RĂMÎNĂ PE CÎMP ! porta, de asemenea, sfecla la ram cooperative agrii
pa din Orăştie. Şi aici, preşedin semănatul griului
Zile de muncă intensă pe ogoa tele C.A.P., Aurel Mariş, şi ing. taţi se situează
Pînă ieri aceasta era situaţia, rele cooperativelor agricole din
în general, în baza legumicolă a Geoagîu, Vlaicu şi Romos. Dumi Paul Govoreanu sînt de dimineaţa nişca, Gigmău, !
unităţilor I.A.S. şi C.A.P. de pe nică, dar mai ales ieri, pe un vînt pînă seara în cîmp. Dar, ei trebuie mănă, Birsăv <
Băcia, Sîntă<j.,
raza oraşului Simeria : la strînsul rece, tăios, peste 600 de • ţărani să oblige şefii de echipe să urmă C
recoltei _ de legume o mobilizare cooperatori, cu sprijinul unor e- rească cu mai mult simţ gospodă Băi eşti, SF \
tele. ’ Senf
deosebită din partea cooperatori levi şi oameni din instituţii sau resc modul în care se face recol
lor, lucrătorilor din I.A.S. şi elevi întreprinderi, au lucrat susţinut tatul : la ardei iute o însemnată pie de <•'.
Semn/' '
lor — sub coordonarea organelor la recoltarea legumelor de primă cantitate a rămas pe cîmp, iar la
orăşeneşti de partid şi de stat —, urgenţă : ardei gras, gogoşari, recoltatul morcovilor la fel. „Mai situaţia'
materializată în zeci de tone de morcovi, fructe-mere. Peste tot, luăm odată la mină, nu rămîne unde ingn»_. a 1
tomate, gogonele, ardei şi rădăci- chemarea comandamentului cen aşa" — ni s-a răspuns de către •mis să se folos
noase recoltate şi sortate dumini tral pentru campania agricolă de brigadiera J. Kramer, afirmaţie fă sămînţă cu bul
încheierea sem
că şi luni ; la preluarea şl trans toamnă a prins viaţă. cută şi de conducerea C.A.P. Ce tă săptămînă în
portul lor din cîmp spre beneficiar Harnicii cooperatori din Aurel VXaicu au dat numeroase cantităţi Geoagiu. în grădina de legume metodă o fi asta ? gricole impune
— o „mişcare" lentă, fără nici o de legume peste plan. La tomate au livrat cu 30 de tone mai mult la se recoltau de zor gogoşari de pe zare de forţe la
alertă.. C.L.F. Orăştie. Şi se putea mai mult. Iată, în fotografie, urmările slabului suprafaţa de 3 ha, cit mai ena de Raid-anchetă realizat de : Iui şi folosirea
Pe ploaie' sau vînt, cooperatorii interes pentru preluarea gogonelelor şi a roşiilor. Aproape 90 de lăzi cu I. CIOCLEI, I. MIRZA, S. CERBU,
din Simeria şi Şăuleşti au dat şi tomate s-au depreciat! Iată unde duce neglijenţa, slabul spirit gospodă recoltat, din cele 6 ha cultivate schimburi prel
resc* Foto; v . ONOIU în acest an ou această cultură. N. TIRCOB pregătirea teren