Page 22 - Drumul_socialismului_1976_10

Pag. & DRUMUL SOCIALISMULUI © Mr. 6 138 © MARŢI, 19 OCTOMBRIE 1976

LITERATURA* ARTA' Luna culturii si educaţiei * *

socialiste „Sarmis *76"

Capul de anş al „saptaminii cialiste" (însoţite de proiecţii de
manifestărilor de propagandă şti­ filme documentare), concursuri
inţifică şi tehnică" l-a constituit, gen „Cine citeşte, cunoaşte", seri
fără îndoială, sesiunea de comu­ de calcul, simpozioane ş.a.
nicări „Valori ale patrimoniului De duminică a început „săptă-
cultural naţional pe teritoriul mîna teatrului şi muzicii". Prima
judeţului Hunedoara", ce a avut manifestare — concertul coral
loc sîmbătă şi duminică la Deva. „Stindard de libertate" ce a avut
Cunoscuţi cercetători, oameni de loc la Casa de cultură din Deva,
ştiinţă din domeniul istoriei, geo­ cu concursul corurilor „Viva la
grafiei, ştiinţelor naturii şi arhi­ musica" şi Filarmonicii de stat
— Pentru a putea emite apre­ vistică din Bucureşti, Cluj-Na- din Cluj-Naipoca, căminului cul­
*r- cieri şi judecăţi de valoare despre poca. Alba Iulia, Baia Mare, A- tural din Dobra, căminului cul­
\ spectacolul „Operaţiunea Gambit rad, precum şi din judeţul nostru tural din Buteni (Arad), corala
trebuie să fie cunoscută intenţia au prezentat interesante lucrări „Paul Constantinescu" din Plo­
I regizorului GEORGE MOTOI. In despre judeţul Hunedoara în lu­ ieşti. De asemenea, la Casa de
V Permanenţă acest sens, care a fost punctul dv. mina ultimelor cercetări. (Lucră­ cultură, s-a desfăşurat festivalul
propriu de vedere ?
dansului tematic sub genericul
\ — Am refuzat spectaculosul şi rile vor fi publicate intr-un vo­ „Liberi în cuget şi-n simţiri". Au
lum „Sargetia"). Cu aceeaşi oca­
am ales procesul interior al unei
\ Atîtea flori mi-au picurat în suflet întîmplări de factură poliţistă. De zie, la Muzeul judeţean s-a des­ evoluat ansamblurile caselor de
cultură din. Oradea, Lugoj, Reşiţa,
chis şi o expoziţie.
\ că am petale multe, pot să scutur; aceea, spectacolul nici nu se vrea ^Dintre alte manifestări ale săp- Brăila, Liceului pedagogic Deva,
eu n-am să cad, aievea unui flutur,
„Siderurgistul",
şcolilor
clubului
\ cu aripile de lumini ucise. cu orice preţ un spectacol de gen, tămînii consemnăm expunerea nr. 6 şi 7 din Hunedoara - şi că­
ci, mai degrabă, un spectacol-an­
„Cincinalul revoluţiei tehnico-şti-
\ chetă, in care balanţa conştiinţei,' inţifice — salt calitativ în făuri­ minului cultural din Căzăneşti.
s Luminile mâ-mbatâ şi mă cheamă a responsabilităţii morale şi so­ rea societăţii socialiste multila­ nică tradiţionalul ,,Tîrg al meş­
Tot la Deva, s-a 'deschis dumi­
ciale îşi dă verdictul — simplu,
teral dezvoltate şi înaintare a
să zbor, fără escală, mai departe ;
s las tinereţea slobod să mă poarte adevărat, umanitar, logic şi de la României spre comunism" ce s-a terilor populari". îşi prezintă cre­
aţiile meşteri vestiţi din Horezu,'
sine. O piesă poliţistă poate fi deci
s spre infinita împlinirii gamă. un bun prilej de educaţie patrio­ ţinut Ia numeroase cămine cultu­ Oboga, Obîrşa, Hălmăgel ş.a., pre­
rale, cluburi muncitoreşti şi case cum şi cîţeva cooperative meşte­
\ De unde o petală se desface tică. de cultură, apoi dezbaterile pri­ şugăreşti din judeţul Hunedoara.
Ne-am ferit de tot ceea ce ar fi
vind „Căi şi mijloace de dezvol­
\ înmugureşte o inflorescenţă ; o aşa-zisă... „atmosferă poliţistă" tare intensivă a agriculturii so- Tîrgul va fi deschis pînă
făclia-i vie, ca o permanenţă cu umbre şi penumbre, cu haine miercuri.
ii din trăinicia de esenţe dace. de piele cu buzunare ascunse, dar
AUREL D. CÂMPEANU
|l___________ _ __________________ 4 Neliniştea minerului
s
T eatru nă 1 Lingă vatra casei în care te-ai A stat omul să taie cîteva şu­
De unde ai venit Vespasian Cata- piatră, da o să mele"...
stabilit pe Crividie in sus, mai în­ turi, dar apoi : „...Nu mai lucru cu
r 1 „Operaţiunea Gambit" inima înclinată la vorbă aspră in în­ de motor, să treacă la rînd cine-o
coace de Dealul Babii, am stat cu ea, asta-i o combină prea nervoasă
ţeles, dar atît de caldă în felul de vrea..." „Cum aşa, Alecule ?’ te-ai
a fi modulată, a nevestei tale, dar, întors către el mirat. „...Păi, sare
y Drumul tot nedumerit îs. Ea-mi spunea să într-una de pe craţer, e .nervoasă,
mă uit înspre partea Ardealului, pe nu vrea să steie de loc, Ce, toată
it in viziunea unde vă e obirşia, „c-acolo tăt Ves- ziua bună ziua, s-o tot ridic de ci­
pazieni există", dar mie îmi părea te ori se răstoarnă ? Eu unul nu
prenumele tău o raritate, şi-mi plă­
E Seminţele, acele aripi în zbor subpămîntean realizatorului cea să cred atunci, in acele clipe „nu şi nu" şi l-a ţinut bine în bra­
mai stau cu ea..." Şi l-a luat pe
neobişnuite
soarele
cuprins ţe...
prin
migrînd spre ceruri calde îngemănate-n pîine
înăuntrul lor, că într-un loc anu­
Ce era să faci tu ca şef de briga­
le-aud cum bat la poarta ţărînei, ca-ntr-un geam - me din Cuiaşul natal, dintr-o ră­ dă ? Dacă omul n-o mai putea su­
dăcină rămasă cindva-n adîncul pă-
I un stol de păsări albe alunecînd spre mîine... mîntului strămoşesc, s-a ivit tulpi­ porta, n-o mai putea şi pace... Şi
te-ai dus la inginer : „Tovarăşu’ şef,
na, cea cu două ramuri (şi o mlă-
lăsaţi-mă pe mine, mă fac eu com-
V* Sub fierul greu de plug dau chiot de lumini I diţă...), pe care o am înaintea o- bainer..." „Da’ cu Alecu ce-i ?"
chilor. „Noi, acas, facem de mîn-
în graiul lor vorbeşte parcă o-ntreagă lume care, nouă ni-i bine, la bărbaţi li-i „...i-am tot zis că de ce a făcut
cînd flutură pe dealuri drapelul unui spic umflate de pistoale, ce năvălesc la mai greu... Da’ nu gîndesc la rău. şcoală dacă fuge, da’ refuză, ce
mai..." Şi te-ai pornit tu să tai căr­
victorioasa slovă a sorilor din hume... colţuri de străzi şi prin unghere De cind ne-am trezit, de cînd sîn- bune cu combina cea nervoasă...
de camere, de ochi misterioşi, în­ tem pe lume, nu nl-i de urit şi fri­ Ce-o fi discutat Alecu cu ceilalţi
cercănaţi şi clipitori de sub pălă­ că. Oriunde poate să se-ntimple ori­ după aceea, aşa-i că nici tu nu prea
E drumul lor prea aspru şi fără de popas rii cu boruri lăsate, de femei fa­ ce... Tăt aşa cum am venit, aşa ştii ? S-o fi frămintat, s-o fi întors
şi le pîndesc din beznă ascunse vămi de-ngheţuri, 3 tale şi bărbaţi voinici, de lovituri ne-am duce". de pe o parte pe alta, de n-a mai
La un moment dat am avut im­
că pentru-atita trudă rămasă fără glas sub centură, de cuţit şi sînge etc. presia că eşti atent la spovedania răbdat de a venit peste două zile la
tine care deveniseşi combainer fără
ii exterior şi facil, de ieftin efect, demn, de neclintit, în licărul privi­ de az’nainte-s combainer". „Bine,
nu poate vreodată să pună nimeni preţuri. etc., de tot acest arsenal sufocant, femeii cu chipul senin, cu ceva voie. Te-a fixat hotărît şi : „Tai eu,
rii, dar, probabil, că ţi se păreau
Dar noi cînd ducem, simplu, piinea la gură ştim neconvingător şi uzitat pînă Ia re­ toate atit de fireşti incit simţeai Alecule (cuvintele ţi se-necau par­
că), aşa să fie cum zici, că doar de
fuz în „poliţistele" văzute în alte
că miezul ei de miere stropit e cu sudoare spectacole sau filme şi care, din nevoia să te îndepărtezi puţin. Îmi aia ai învăţat...".
povestea că acum ciţiva ani, cind a
Tot la Alecu ăsta l-ai mai băgat
şi-n fiecare seară pe-o masă de pămînt păcate, duc genul la şablon şi com­ fost. să introduci cu ortacii, pentru de seamă o meteahnă. Că e pri­
gustăm din veşnicia întemeiată-n soare... promis, anulîndu-i, parcă voit u- întîia oară in mină, combina care mul om din brigadă care se grăbeş­
de
jos,
doar
că
avea
„tambura"
neori, menirea. se tăia numai sub muşăr, trebuia te să iasă din abataj afară. „Se
— Ce rol aţi atribuit actorului să fie pus în funcţie utilajul fără gată şutu’, lasă tăt şi pleacă"...
IOAN EVU în realizarea spectacolului „Ope­ pierdere de cărbune, „...ei, şi trece l-ai zis o dată de la obraz că de
pe
lăsat
de-o
repede,
raţiunea Gambit“ ? schimbu, vine sara, al meu nu-i şi ce-o ieşit lampa stinsă, c-o bîjbiit
unu’
cu
— Să depăşească cu mult limi­ nu-i, ies la poartă şi întreb un or­ ăla pc întuneric... Cind l-am ajuns:
tele simplului interpret, tocmai tac — tocmai mergea acas’ — că „Mergi şi tu mai încet, că nu se
unde-i ?". O zis: „Ehei, du-i dorme­
prin chemarea pe care i-am adre­ za, că la noapte nu-ţi vine ! ...„Da’ dărimă nimic, ce, arde mina ? E fru­
sat-o, de angajare totală şi crea­ ce-are", întreb... „Ş-o găsit una pe mos să părăseşti pe ortacu’ ăsta,
POŞTA LITERARĂ toare în munca propriu-zisă a ac­ schimbu’ trei !"... „Glumea, ca omu’ aşa în drum ? Dacă nu te ţii de or­
taci, de tot’, ne laşi în plata dom­
tului artistic. In actor există re­ tânăr... O stat trei şuturi, unu’ du­ nului sau plec eu"... L-ai luat tare
sursele acelea adevărate şi nebă­ pă altw ...O venit tare obosit şi tn focuri dar nu i-o stricat...
Ştefan Rebedea — Vulcan. „Ilu­ lent. Trebuie să perseveraţi şi să nuite pentru continua împrospăta­ flămînd. „.fi mort, da’ trebuie s-o Dar n-am reamintit spusele tale
zie” şi „Regrete" sînt două poezii vă debarasaţi de ceea ce nu fo­ re a artei teatrale. în actor răz­ pun la rînd", mi-o zis. „D-apoi, piti' ca să pun în cumpănă cit a fost
n-are rînduit, acolo jos...".
tipice - de elev r ceva din Emines- loseşte 6u adevărat poeziei. bate cea mai mare forţă a suges­ Dacă mai ţii tu minte de pedagogică muşlruluiala cu care
— ţi-ai „instruit" ortacul... De astea se
cu, ceva din Aleesandri, puţin din Adriana Antal — Haţeg, Viorel tiei scenice. Tocmai de aceea, ^ în şi-au trecut ani buni de-atunci — mai intimplă prin mină... Am por­
Isanos. Dar nimeni 'nu vă opreşte Pădureanu — Uricani, Petre (?) — spectacol le-am folosit şi am cău­ cite necazuri, dar şi cite satisfacţii nit pe urma păţaniei Iul Alecu pen­
să perseveraţi. Şi clasicii tot din Tîmpa, Ion Mihalca — Deva. Ver­ tat să le evidenţiez. ţi-a dat. Prima combină introdusă tru că cineva te-a auzit rostind cu
scoală au pornit... surile ce nl le-aţi trimis nu sînt — Realizarea spectacolului „Ope­ la mina Vulcan, atunci cînd unii zi­ năduf, supărat cum erai, ceva care
Ion Foarce Cătană — Clopotiva. concludente pentru a ne pronunţa. raţiunea Gambit“ ce meditaţii v-a ceau că n-o să meargă, că nu ştiu nu se uită : „Sufăr, mă, cind văd
ce... Cum, nu se poate să n-ai proas­
Adresaţi-vă Centrului judeţean de pătă în memorie întâmplarea cu com­ pe careva delăsător, ci£_ se lasă pe
Îndrumare a creaţiei populare şi prilejuit ? bina cea cu două tambure, cobo- tînjeală, asta să n-o văd...".
— O înţelegere a teatrului ca
Chiar că asta n-ar trebui să ţi-o
mişcării artistice de masă. UN NOU CENACLU LITERAR relaţie, în sensul că raportul din­ rîtă la ort pe la sfîrşitul anului mărturisesc, dar o fac totuşi : in­
Vasile Lăsconî — Deva. Multe 1011, parcă prin noiembrie... Mine­ tr-o zi, inginerul Ion Diaconu, şeful
lucruri frumoase tn poeziile dv., Duminică, Ia Deva a avut loc tre scenă şi sală, dintre actor şi rului Alecu Filip, care făcuse şcoa­ tău, îmi spunea că dacă ar avea in
spectator nu se deosebeşte de ra­
dar şi multe stridenţe. In general, deschiderea cenaclului literar „Cri­ porturile din viaţa socială, şi că la de mecanizatori, i se încredinţase sector vreo trei brigadieri ca tine,
maşina : „Ştii de-acum ce poate un
primele strofe sînt mai reuşite. salide", al pionierilor din munici­ natura sa se justifică numai prin asemenea utilaj, să ai grijă de el n-ar mai avea nevoie de maiştri...
Mihai Rîncu — Deva. Versuri ce piul Deva. Cu acest prilej, tinerii — i-a spus inginerul de la sector. Aşa o fi, Vespasian Catană ?
se vor şocante („Îmi încleştez fa­ condeieri deveni s-au întîlnit cu acestea. „E bună, măi, e rodnică", l-ai în­
langele d'escărnate"), titluri de ase­ scriitorul Tiberiu Ut an, directorul demnat şi tu. „Om mai puşca noi şi DUMITRU DEM IONAŞCU
menea. Se pare însă că aveţi ta­ Editurii „Ion Creangă". DUMITRU VELEA
tc!S3H masa ksskxs esa
A' doua jumătate a veacului al Gravori şi pictori renumiţi s-au
inspii-at în lucrările lor din bătălii­
KVI-lea, marcată de războaie di­ le împotriva turcilor, Gheorghios
nastice şi contradicţii între protes­
tanţi şi catolici, cunoaşte o schim­ 1877-1377. Uliii lifillifR I SFAT h iiili Palamed îl aseamănă pe Mihai cu
bare în atitudinea marilor puteri Alexandru cel Mare, iar poetul ra-
europene faţă de expansiunea Por­ guzan Anton Sasin îi cîntă vitejia
în a sa epopee „Războiul cu turcii".
ţii otomane pe continent. Dorinţa Chiar cronicarii turci sînt nevoiţi
unor state apusene de a organiza
cruciade se izbea de imposibilita­ Semnificaţia europeană a luptelor purtate să menţioneze în cronicile lor că
tea realizării lor. In locul unor Mihai a obţinut mari victorii.
campanii militare, Spania şi Fran­ După Ştefan cel Mare, Mihai Vi­
ţa preferă tratativele, în urma că­ teazul se afirma ca un protagonist
rora se ajunge in Marea Meditera- sie Ulei Viteazul pentru scuturarea jugului stuuiau de seamă in luptele antiotomane,
nă la o stare de nebeligeranţă, constituind un factor politi-c de cea
doar arareori umbrită de mici con­ mai mare însemnătate în eveni­
flicte locale. Anglia reginei Elisa- mentele sud estului european. A-
beta, interesată în îmbunătăţirea inte, să fie dus de către sîrbi, începe prin raidurile întreprinse în Succesele repurtate de români în preciind însemnătatea luptelor
relaţiilor economice şi politice cu români, bulgari şi albanezi. Dintre sudul Dunării. Victoriile sale aci apărarea independenţei ţării lor şi purtate de Mihai şi de alţi dom­
Poarta, încheie în 1580 un tratat luptele lor se cuvin a fi menţio­ provoacă panică şi lipsuri alimen­ stăvilirea expansiunii otomane au nitori români pentru libertatea po­
comercial care permite englezilor o nate la loc de cinste campaniile e- tare la Constantinopol şi umplu de avut un puternic ecou. în întreaga porului lor, secretarul general al
vie activitate diplomatică la Con- .roice purtate de Ion Vodă cel speranţe inimile bulgarilor care i Europă. Cu toată cenzura pe care Partidului Comunist Român, tova­
stantinopol. Cumplit la 1574. se alătură în nădejdea eliberării principele Transilvaniei, Sigismund răşul NICOLAE CEAUŞESCU, a-
Nu aceeaşi situaţie de linişte Nereuşita încercării de a consti­ de sub jugul turcesc: Proiectata ex­ Bâthori o impunea asupra ştirilor răta în Expunerea la Congresul e-
domnea în Balcani şi în spaţiul du­ tui o largă coaliţie vest europeană pediţie de pedepsire întreprinsă de referitoare la victoriile lui Mihai, ducaţiei politice şi al culturii so­
nărean, unde pe grâniţa Imperiului împotriva turcilor a îndemnat Cu­ Sinan paşa se transformă în victo­ acestea se răspîndesc şi produc o cialiste : „în măreaţa epopee a lup­
otoman, mereu fluctuantă, continu­ ria papală şi pe împăratul Rudolf ria strălucită a lui Mihai Ia Călu- vie impresie, atît la curţile impe­ tei pentru dezvoltarea şi păstrarea
au luptele de hărţuială. împăratul II să trimită emisari pentru cău­ găreni, urmată la puţin timp de o riale, cit şi în sinul publicului larg. fiinţei naţionale a poporului nos­
Rudolf II, lipsit de sprijinul prin­ tarea de aliaţi în riadul ţărilor nouă înfrîngere a turcilor la Giur­ Publicaţiile vremii, aflate acum
cipilor germani, caută ajutor la din Europa răsăriteană : Transil­ giu. într-o epocă de intensă dezvoltare, tru, pentru libertate şi neatîrnare,
curţile vest europene. Spania, pen­ vania, Moldova, Ţara Românească, Expediţiile domnului muntean au glorifică izbînzile româneşti. Un un ioc de cinste ocupă eroicele
tru a nu strica bunele raporturi cu Polonia şi Rusia. Dintre conducă­ dat un puternic îndemn luptei de ziar contemporan defineşte bătălia războaie purtate sub conducerea
Poarta, consimte doar la un ajutor torii acestor ţări se detaşează figu­ eliberare a popoarelor din Pe­ de la Giurgiu drept „cea mai ma­ lui Mircca cel Bătrîn, Ştefan cel
financiar, jar Curia papală aprobă ra luminoasă a lui Mihai Viteazul. ninsula balcanică. Un însemnat re şi mai grea înfrîngere a împă­ Mare, Mihai Viteazul... precum şi
i ea un sprijin de 50 000 florini, La puţin timp după urcarea sa la număr de bulgari şi sîrbi au lup­ ratului turc", în timp ce cronicarul a altor voievozi ce n-au pregetat
n general Jnsă, mult trîmbiţata. Li­ tron, în 1593, el aderă la Liga sfîn- tat ca voluntari sub steagurile ro­ Balthasar Walter descrie acelaşi e- să-şi Jertfească viaţa pentru apă­
gă creştină rămîne mai mult un tă îndreptată împotriva turcilor şi rarea pămîntului străbun".
deziderat decît o forţă militară. trece la acţiuni hotărîte pe cîmpu- mâneşti. Albanezii s-au ridicat şl veniment ca o victorie a „cocoşului
Greul războiului antiotoman în Pe­ rile de bătălie cu ostile semilunii. ej la luptă, în condiţiile înfrîngeri- cu putere de foc asupra leului ma­ VASILE lONAŞ
ninsula balcanică' rămîne, ca şi îna­ Seria campaniilor antiotomane lor suferite de turci. re şi înfricoşător al Orientului". Arhivele statului Deva