Page 26 - Drumul_socialismului_1976_10
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI <
r
marţi,
5,00 Bule
Ritmuri m.
Agitatorii—prezenţă activă Adunările şi conferinţele pentru dări de letin do şl
programul
reţele Iui
neu ; 11,00
11,05 Mu;
la fiecare loc de muncă seamă anuale-—prilej de îmbunătăţire a Iran ; 12,ot
ta,os Intilr
populară ş
rat ; 13,00
Clubul curl
Comitetele de partid de la la- de partid într-o anumită peri ţinute pînă în prezent s-au evi de ştiri ;
minoarele de benzi şi 650 mm din oadă. denţiat şi colectivele de agitatori, activităţii organizaţiilor sindicale ratatului r
rele serii ;
C.S. Hunedoara au organizat în în urma măsurilor politico- in mod deosebit tovarăşii Ilie dresa dumi
aşa fel activitatea agitatorilor, în oiiganizatorice stabilite la nivelul Marcu, Aurel Molotcov, Gheor- zl într-o <
Pe baza instrucţiunilor şi măsu
accidentelor şi îmbolnăvirilor, ac
cât munca lor politică de la om secţiilor de către comitetele de ghe Costea, Vasile Pădurean, A- rilor stabilite de Consiliul Central tivităţii de control obştesc şi de muzicale ;
turn ; 21,00
la om să fie tot mai activă şi mo partid şi birourile organizaţiilor drian Balaş, Mihuţa Diaconu, Gri- al U.G.S.R., în perioada noiembrie trimitere a oamenilor muncii la 0,05 Es traci:
bilizatoare, asigurată la toate de bază, cât şi a muncii politice gore Buzea — de la laminorul de — decembrie au loc în toate între odihnă şl tratament etc. luare) ; 1,11
punctele de lucru. In colectivele de la om la om desfăşurate de benzi, Nicolae Suciu, Remus Pri.p, prinderile şi instituţiile din judeţ De asemenea, o atenţie importan turn.
de agitatori sînt cuprinşi cei agitatori, am reuşit să realizăm o toan Bălan, Constantin Cristea, adunările generale şi conferinţele tă trebuie să se acorde în dările MIERCURI
mai destoinici comunişti— mem depăşire substanţială a sarcinilor Vasile Filip, Ioan Lazăr, Victor anuale pentru dări de seamă în de seamă şi în dezbateri examină 5,00 Bulei
bri ai birourilor organizaţiilor de de plan la laminate finite de la Pop, Valerian Martineac, Ioan grupele sindicale, organizaţiile pe rii exigente a activităţii politico- Ritmuri mn
bază, conducători ai procesului de laminorul de benzi, cit şi la la Banciu — de la laminorul de 650 secţii şi comitetele sindicatelor. A- ideologice şi cultural-educative pe programul
producţie, ingineri, tehnicieni, minate finite de la laminorul de mm. ceastă importantă acţiune trebuie care o desfăşoară grupele sindica Din ţările s
să constituie un bun prilej pentru le, comitetele de secţii şi pe uni
letin de şt
maiştri, şefi de echipe, muncitori, 650 mm. La aceste realizări bune Pe lîngă realizările economice ridicarea pe o treaptă superioară a tăţi, modului în care acestea mi jiul pionier
fruntaşi, exemple în activitatea o contribuţie importantă o are şi întregii activităţi desfăşurate de litează pentru înfăptuirea exempla premieră It
tilnire cu n
profesională şi obştească. Aceştia iniţiativa „In fiecare schimb să bune obţinute în cele două sec organizaţia sindicală, în spiritul ră a sarcinilor ce le revin din do interpretul
fiind agitatorii noştri, munca lor laminăm trei ţagle peste plan", ţii, datorate în bună parte.şi in înaltelor exigenţe stabilite de cumentele Congresului educaţiei po la 1 la 3 ; :
politică constituie o însemnată care a fost aplicată pe toate tensei munci politice de la om la Congresul al Xl-lea al partidului, litice şi al culturii socialiste, a ţilor ; 10,00
pîrghie de înrâurire în bine a schimburile şi care a fost şi este am desfăşurate de agitatori, s-au de Congresul U.G.S.R., precum şi sarcinilor ce rezultă din cuvînta- Coordonate
înregistrat rezultate bune şi- pe de indicaţiile deosebit de preţioase rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu ramlc ; 10,1'
lui curat -
subredacţiiie noastre linia popularizării şi explicării date de tovarăşul N i c o l a e la Consfătuirea cadrelor din do 17,01 Odă lir
Ceauşescu, secretarul general al meniul ştiinţelor sociale gi al în-
hotărârilor de partid şi de stat,
La izvoare!
în mod deosebit a indicaţiilor partidului. văţămîntului de partid. Du Orele serii
pă cum se ştie, organizaţiile noas
voluntare transmit date de tovarăşul N i c o l a e Una din condiţiile esenţiale ale tre sindicale întreprind pe aceas spiritul legi
Ceauşescu cu ocazia diferitelor asigurării unor analize profunde, tă linie o largă gamă de acţiuni în-
exigente, în spirit critic şi autocri
vizite de lucru la noi, în Hune capînd cu stimularea iniţiativelor
colectivităţii de muncă. larg popularizată şi explicată de tic asupra activităţii organelor şi valoroase în producţie — ca ex
Organizate la nivelyl schimbu agitatorii noştri. De asemenea, doara şi în alte judeţe ale ţării, organizaţiilor sindicale o constitu presie a comportamentului socialist
rilor, colectivele noastre de a- ca urmare a aplicării iniţiativei în munca lor de zi cu zi agitato ie buna pregătire a adunărilor şi faţă de muncă — şi terminînd cu o
pe adresa
. gitatori cuprind cîte 15 agitatori „Să laminăm întreaga cantitate rii pun un accent deosebit şi pe conferinţelor, a dărilor de seamă seamă de simpozioane, dezbateri, 22,00 O zl 1
şi celorlalte documente. In acestea
pe fiecare schimb, asigurând în de laminate peste plan cu com explicarea şi popularizarea eve trebuie să-şi găsească un loc cen mese rotunde, schimburi de expe Muzical noct
acest fel principalele locuri de bustibil şi energie economisite", nimentelor internaţionale, la care tral preocuparea grupelor, secţiilor rienţă etc. Important este acum să
muncă cu cîte cel puţin doi agi susţinută în permanenţă de agita România este o prezenţă activă. şi comitetelor pentru mobilizarea analizăm cu toată răspunderea ce JOI, 28
tatori. Prin punctele de informare tori, am reuşit să reducem consu Am subliniat câteva dintre for activă a oamenilor muncii la înde eficienţă au aceste preocupări, să 5,00 Bulei!
se pună în evidenţă experienţa bo- ,
şi documentare se acordă o a- mul de energie. electrică la la mele pe care le' aplică agitatorii plinirea sarcinilor de plan şi a gafă câştigată, cum se generalizea Ritmuri mat
programul d
tenţie deosebită informării şi minorul de benzi cu 2,30 kWh/t, noştri în munca lor. Ele sînt mai angajamentelor în întrecerea so ză ea, ce lipsuri mai există şi în rii din opere
pregătirii permanente a agitato iar cel de gaz metan cu 5,25 multe şi mai diverse. Este însă cialistă, la înfăptuirea programe ce direcţii trebuie să acţionăm mai Atlas folclor:
rilor, fapt ce oferă acestora posi N. m3/t. un adevăr de netăgăduit că orga lor privind creşterea productivită energic. inieră Radio-
ţii muncii, a indicatorilor de uti
de ştiri ; 12,0
bilitatea să orienteze cu compe Printr-o intensă muncă de popu nizând bine munca agitatorilor ea lizare a maşinilor, instalaţiilor, a- Pentru ca adunările generale şi lodia popul;
tenţă discuţiile, să lămurească larizare şi explicare a hotărî- devine o pîrghie însemnată în în gregatelor şi timpului de lucru, re conferinţele c.e au loc în această prererat ; 13,
unele probleme ridicate de tova rilor de partid şi de stat am an făptuirea exemplară a sarcinilor ducerea cheltuielilor materiale, a perioadă să dea maximum de efi 15,00 Tehnic-
jurnal ; 16,25
cienţă, trebuie să ne orientăm a-
răşii lor de muncă. trenat colectivele de muncă din de producţie ce le avem. consumurilor de materii prime, naliza şi spre stilul şi metodele de nomice ; 17,01
Instruirea agitatorilor se face, cele două secţii şi la realizarea materiale şi energie, îndeplinirea muncă ale organelor sindicale, spre 17,05 Univer.'
de regulă, o dată pe lună. Aceş de economii la preţul de cost prin 1ACOB TOPLICEANU şi depăşirea sarcinilor la export, aspectele esenţiale ale vieţii inter ta babei şi
17,15 Inreg:
tia participă însă şi la transmi reducerea celui mai important e- secretarul comitetului de realizarea planului de investiţii, în ne de organizaţie, întăririi demo populară ’76
terea sarcinilor, acţiuni organi lement din normele de consum — partid de la laminorul tărirea spiritului de ordine şi dis craţiei muncitoreşti, atragerii ma Realitatea ro
ciplină la toate locurile de muncă.
Viers de doi
zate de comitetele de partid şi bi consumul de metal. Realizăm as de benzi La exploatările miniere din Valea selor largi de angajaţi la soluţio 20,30 Reflexei
rourile organizaţiilor de bază, tăzi o economie de metal de 0,33 MIRON NEGRILA Jiului, Teliuc, Ghelar, Deva, narea problemelor majore ale pro Muzică pe
ducţiei şi activităţii politico-sociale.
cunoseînd în acest fel principale kg/t, la laminorul de benzi, şi de secretarul comitetului de Certej, Barza etc., este ne Adunările şi conferinţele trebuie să voastră; 22,00
le probleme economice şi politi O, 50 kg/t la laminorul de 650 mm. partid de la laminorul cesar să se insiste asupra e- constituie ele însele model de e-
ce ce stau în faţa organizaţiilor La realizările noastre bune ob- 650 mm, C.S. Hunedoara ficientei măsurilor stabilite cu pri xigenţă comunistă în dezbaterea VIN~ ? ~ T 2
5,00
vire la sprijinirea brigăzilor ră problemelor şi căutarea soluţiilor Ritm:
mase în urmă, respectarea progra optime, aducîhd astfel o contribuţie progr
melor de aprovizionare a locurilor
invâ&ămînLul de partid să aibă un loc de muncă, de efectuare a reviziilor de seamă la ridicarea pe o treaptă letin -ut „
11.00 Buletin
superioară a întregii activităţi sin
şi reparaţiilor la utilajele şi in dicale. Muzică popul
12.00 Buletin
distinct în ansamblul preocupărilor stalaţiile din dotare, modului în GRAŢIAN FAUR Intîlnire cu :
care se traduc în viaţă prevede
şi interpretul
rile legale privitoare la protecţia secretarul Consiliului judeţean De la 1 la 3
Cursul „Probleme fundamentale nare străbătute de poporul nostru Voicu Tomoaie, s-au făcut referiri şi securitatea muncii, prevenirea al sindicatelor club ; 10,00 R
ale activităţii de partid şi de stat“ In lupte sa pentru eliberare socia concrete la principalele cerinţe for tin meteorolo
de la laboratoarele PRAM-ACT lă şi naţională s-a manifestat de mulate de documentele Congresu donate econoi
ale termocentralei Mintia a dez cisiv rolul conducător al partidului, lui al Xl-lea în faţa organizaţiilor na Românie
17,00 E
ră ;
bătut prima temă din programă efortul său statornic pentru înfăp de bază, precum şi a comuniştilor,, 17,20 Pentru i
privitoare la rolul şi răspunderile tuirea obiectivelor strategice, şi că referitoare la conducerea colecti niaturi corale
partidului in etapa făuririi societă această trăsătură se accentuează velor, La calităţile moral-politice ale Dicfionar politico-economic rii ; 20,15 Iniţi
ţii socialiste multilateral dezvoltate. mai pregnant în procesul făuririi comuniştilor, la exigenţele mereu Întrecerii soci:
Procesul de întărire continuă a societăţii socialiste multilateral dez sporite ale sarcinilor ce le revin. zică pe adresa
O zi inlr-
22.00
rolului conducător al partidului In voltate, pe măsura creşterii com Propagandistul s-a îngrijit să CONVINGERE, opţiune raţională muniste, ca premisă fundamenta juterii muzic
toate sferele vieţii economico-so- plexităţii problemelor specifice a- multiplice din timp tema, proble şi adeziune afectivă la un sistem lă a participării conştiente şi ho Muzical noctu
ciale ca premisă a înfăptuirii cu cestei etape. mele ce urmau să fie dezbătute, de idei politice, încredere nestră tărâtoare a maselor la făurirea
succes a orientărilor, obiectivelor Un interes deosebit a stîrnit în precum şi bibliografia de studiu, mutată în justeţea acestor \idei, societăţii socialiste multilateral sImbAt.’
şi sarcinilor stabilite de Congresul rlndurile cursanţilor problematica ceea ce a îmbunătăţit condiţiile de care generează atitudini şi com dezvoltate şi trecerea la comunism. 5,00 Buletin
al Xl-lea a prilejuit cursanţilor căilor şi formelor de realizare desfăşurare a învăţămîntuluh Este portamente corespunzătoare idea LEU VALUTA, denumire dată Ritmuri mălin,
relevarea unor idei de maximă în practică a rolului conducător al necesar însă ca de ia o dezbatere lurilor împărtăşite. C. politică co banului de calcul utilizat în R.S. programul Uin
semnătate. S-a remarcat, de pildă, organelor şi organizaţiilor de la alta să se controleze modul în munistă are ca nucleu concepţia România, în actuala desfăşurare a vista presei ;
Intre altele, că partidul nostru ma partid, sarcinile comuniştilor în în care se desfăşoară studiul. despre lume, viaţă şi om a cla schimburilor noastre cu străinăta ştiri ; 0,05 Rev
nifestă o preocupare constantă făptuirea programului stabilit de In acest fel, în activitatea sa sei muncitoare, idealul desfiinţă tea. E] este definit prin acelaşi dio ; 9,10 Om
10,05 Mic all
pentru afirmarea tot mai viguroasă Congresul al Xl-lea al partidului. colectivă, cursul a punctat princi rii exploatării omului de către conţinut de aur fin ca şi leul uti 10,30 Legendă
a misiunii sale istorice de condu Tovarăşa Barbara Iudt, de exem palele idei ale temei, ceea ce, de om, al transpunerii în viaţă a lizat ca unitate bănească naţio Buletin de şti
cere a poporului pe calea socialis plu, a subliniat pe drept cuvânt faipt, formează doar premisele u- principiilor umaniste ale eticii şi nală, adică 0,148112 g. L.v. serveş cultural ; 11,25
mului şi comunismului. De aici ideea că pentru partid nu este su nei dezbateri. Nu s-a reuşit mai echităţii socialiste. C.p.c._ se for te la exprimarea cursului oficial Aurelian Andr-
derivă sarcini importante pentru ficient să elaboreze linia politică mult, deşi cursanţii dispun de pre mează în procesul muncii educa al valutelor străine cu care se vanpremieră R
toate organele şi organizaţiile de strategică, ci este necesară desfă gătirea corespunzătoare, pentru că tive, al activităţii practice pentru lucrează în comerţul nostru cu Intîlnire cu m
şi interpretul :
partid, care, printr-o poziţie per şurarea unei ample activităţi poli- învăţămintul de partid s-a desfă înfăptuirea ţelurilor vitale ale străinătatea. Evidenţa relaţiilor de De la l Ia 3 ;
manent militantă, angajantă, de tico-organizatorice care să asigu şurat după adunarea generală a or clasei muncitoare, ale tuturor oa schimb se ţine în I.v„ prin trans club ; 10,00 Ra
deplină răsipundere, să asigure În re mobilizarea întregului popor la ganizaţiei de bază, care a avut la menilor muncii, întruchipate în formarea în aceşti bani de calcul Radiorecording
făptuirea neabătută a politicii in Înfăptuirea neabătută -a obiective ordinea de zi nu mai puţin de 5 politica partidului comunist, în a valutelor străine obţinute sau scrii ; 20,00 Ror
terne şi externe a partidului. To lor stabilite. Aceasta se referă di puncte. procesul combaterii concepţiilor şi necesare în tranzacţiile internaţio de voie bună
varăşii Ioan Rad U, Lucian Dancu rect la munca organizaţiilor de Cu alte cuvinte, învăţământului mentalităţilor burgheze şi mic- nale ale , României, la cursul ofi România ; 20,10
dresa
dumnea
şi Roman Romcea, care au luat cu- partid, a comuniştilor. In acest trebuie să i se rezerve un loc dis burgheze. In întreaga sa muncă cial. De asemenea, prin folosirea Radiojurnal ;
vintuil la dezbaterea acestei pro context, împreună cu alt cursant, tinct in ansamblul activităţii de politico-ideologică şi educativă, l.v., se exprimă preţurile, tarifele dansului ; 21,
bleme, au relevat, pe bună drep tovarăşul Ioan Ursan, precum şi cu partid. P.C.R. pune accentul tocmai pe etc., calculate în valute străine, ştiri ; 0,05—G,0
tate, că In toate etapele revoluţio ajutorul propagandistului, tovarăşul CORNEL ARMEANU formarea convingerilor politice co- putîndu-se face astfel însumări, turn.
comparaţii, corelări etc. ale aces
tor mărimi. L.v. are o mare între DUMINICA, 31
buinţare la determinarea eficien 0,00 Buletin i
(Urmare din pag. I)
• (ii nia şi Uniunea Sovietică, dintre ţei economice a comerţului cu Concertul Uimii
actualitatea politică Partidul Comunist Român şi străinătatea. La export, preţul ex diojumal ; 8,10
cadre de partid şi de stat din Partidul Comunist al Uniunii tern obţinut, transformat în Lv. cale ; 8,30 ltadi
judeţele Alba, Sălaj, Satu Mare Sovietice, dintre | poporul român se compară cu preţul intern al telor ; 10,00 At
;
10,10 Te apăr şi
şi popoarele sovietice". In mesaj
şi Bistriţa-Năsăud. La Cîmpeni, mărfii exportate, stabilindu-se su mea ; 11,00 Radi
Baia de Arieş şi la Roşia-' Poieni, dă, se va ajunge în acelaşi inter manifestare caldă a sentimente sînt relevate direcţiile principale ma în lei interni, care se chel meilor : 11,30 îi
la Zalău, ca şi la Satu Mare şi val la o creştere de 5 ori în ju lor de bucurie şi înaltă preţuire prin care partidul şi statul nos tuieşte pentru obţinerea unui l.v. lodia populară
Bistriţa, secretarul general al deţul Bistriţa-Năsăud — expre pe care oamenii muncii din ju tru au acţionat şi acţionează pen Eficienţa exportului este invers preferat : 12.00
tru consolidarea prieteniei între
partidului şi-a consacrat cea mai sie elocventă a politicii de indus deţele vizitate, alături de între România şi Uniunea Sovietică, proporţională cu această sumă. La tru toti : 13,0:
13,30 Unda vesc
mare parte a timpului analizei trializare, de repartizare armo gul nostru popor, le nutresc faţă si muzică ; 17,15
modului în care se îndeplinesc nioasă a forţelor de producţie pe de partid, faţă de secretarul său pentru dezvoltarea colaborării pe import, suma în valută cheltuită 19,00 Ora cîntec
pentru marfa importată, transfor
sarcinile stabilite acestor judeţe întreg teritoriul ţării, promovată general, exprimarea hotărîrii lor multiple planuri în folosul celor mată în l.v., este comparată cu diojurnal ; 22,3:
de Programul partidului. Şi aici, cu consecvenţă de partidul nos neabătute de a înfăptui cu con două popoare şi al păcii in lume. preţul intern la care se vinde a- nocturn.
Reafirmări elocvente ale pozi
principala atenţie a fost acordată tru. Aceste expresii de ordin secvenţă politica internă şi ex ţiei ţării noastre în unele pro ceastă marfă. Cu cit diferenţa în LUNI, 1 N
folosirii depline a capacităţilor cantitativ însă vor fi însoţite de ternă a Partidului Comunist Ro bleme internaţionale contempora tre suma in l.v. şi cea în lei in 5,00 Buletin d
existente, dezvoltării acestora, o masivă infuzie calitativă, ca mân. terni este mai mare, cu atît efi Ritmuri matinal
construirii unor unităţi economi racterizată prin introducerea în Săptămîna trecută a conţinut ne sînt exprimate, de asemenea, cienţa importului este mai ridicată. programul dimiti
ce şi sociale noi, care să asigure preocupările clasice ale diverse şi unele elemente care exprimă în interviul acordat de tovarăşul letin do ştiri ; 1
NICOLAE CEAUŞESCU săptămâ
sporirea potenţialului economic lor populaţii a unor ramuri e- cu claritate caracteristică direc socialiste ; 11,
potrivit Directivelor Congresului conomice moderne, cum sînt me ţii importante ale politicii noas nalului „The New Republic" şi ştiri ; 11,05 Sub
al Xl-lea şi pe această bază — talurgia, chimia, electronica, elec tre externe. Ne vom referi doar cotidianului „The Washington Lectorat cu femeile muri tricolore ;
înflorirea tuturor localităţilor, trotehnica, industria uşoară şi a- la cîteva din ele. La Bucureşti, Star" din Statele Unite, la pri do ştiri ; 12,05 îr
lodia populată
mirile unor personalităţi oficia
valorificarea superioară a forţei limentară etc., ceea ce are largi a avut loc Conferinţa pe ţară a le care ne-au vizitat ţara. La clubul „Constructorul" din preferat ; 13,00 1
de muncă, inclusiv a celei fe şi profunde implicaţii sociale şi Asociaţiei române pentru legă Hunedoara şi-a început activita 15.00 Clubul J
minine, creşterea nivelului de culturale pozitive elevante. turi de prietenie cu U.R.S.S., La i n v i t a ţ i a tovarăşului tea lectoratul cu femeile lucrătoa 16.00 Radiojurnal
trai material şi spiritual al oa întîlnirile tovarăşului Nicolae căreia t o v a r ă ş u l NICOLAE NICOLAE CEAUŞESCU, pre re la I.C.S.H. Prima temă dezbă donate economic
menilor muncii. Unele dintre ju Ceauşescu cu oamenii muncii, cu CEAUŞESCU i-a adresat un vi şedintele Republicii Socialis tută s-a intitulat „Femeia — fac tin de ştiri ; 17,(
deţele vizitate au asigurate, prin specialişti, cadre cu munci de brant mesaj de salut. In mesaj se te România, si a tovară tor aotiv în educarea şi formarea retuiui ; 18,00
planurile anuale ale actualului răspundere în aparatul de partid spune între altele : şei ELENA CEAUŞESCU, ieri omului de mîinc al României socia 20.00 Teatru rac
Consemnări ; 21,
cincinal, sporuri ale producţiei şi de stat, adunările populare de „Prin activitatea sa, A.R.L.U.S. şi-a început vizita în ţara noastră liste". Au participat peste 50 de adresa dumneavi
materiale nemaiîntilnite. De la o la Baia de Arieş şi Satu Mare, dă expresie politicii consecvente Alteţa Sa Regală, marele duce muncitoare din întreprindere. La O zi intr-o oră
dublare a producţiei industriale, In care secretarul general al a partidului şi statului nostru de JEAN al Luxemburgului, împreu reuşita dezbaterii şi-au adus o con rii muzicale ;
ce se va realiza în cincinalul partidului a rostit cuvîntări, au dezvoltare a bunelor relaţii din nă cu marea' ducesă JOSEPHINE tribuţie însemnată procurorul I. nocturn ; 0,05
1976-^-1980 în judeţul Alba, de pil- constituit tot atîtea prilejuri de tre Republica Socialistă Româ CHAELSITTE. Mărgineanu, inginera Tatiana Toth, ment muzical.
bibliotecara Aurica Nuţă.