Page 29 - Drumul_socialismului_1976_10

ARJI, 26 OCTOMBRIE 1976 Pag. 5

Leauşeseu,

biEi Azi, la magazinul „Palia" din Orăştie se deschide Săptămîna economiei

întări! Săptămîna schimburilor de Prilej de reafirmare

mărfuri cooperatiste a spiritului de economisire
t tovară- din Holdea şi Fintoag, unde eon-
iirectorul ducerile unităţilor n-au asigurat
o mobilizare corespunzătoare a
iţători şi cooperatorilor la recoltatul porurn- româno-maghiare Perioada dintre 25 şi 31 a lunii prinderi, la casele de cultură, cămi­
ă. Elevii, bului şi eliberarea terenurilor pe octombrie este marcată, în fiecare nele culturale, prin staţiile de ra-
t nu nu- care urmează a fi însămânţat an, de o prestigioasă manifestare a dioficare ş.a. expuneri, convorbiri,
pârtiei- griul. Se impune ca în aceste zile Incepînd de azi, Ia magazinul magazinul „Steaua" din Oros­ acţiunii de economisire a venituri­ consultaţii pe tema economisirii la
uselor in ritmul de lucru să fie intensificat „Palia" din Orăştie se deschi­ haza a avut loc „Săptămîna lor băneşti disponibile ale popu­ C.E.C.
redem că şi în cel mai scurt timp suprafe- de „Săptămâna schimburilor de schimburilor de mărfuri coope­ laţiei, respectiv de „Săptămîna eco­ Dezvoltarea procesului de econo­
t. Ne-am ţele ce au mai rămas de însămîn- mărfuri cooperatiste româ­ ratiste maghiaro-române". Pro­ nomiei". misire pe de o parte cit şi cunoaş­
şi cetă- ţat să fie grabnic terminate. Realizările remarcabile pe care terea avantajelor şi foloaselor ce
no-maghiare", organizată de dusele româneşti s-au bucurat le obţin oamenii muncii în îndepli­ decurg din aceasta, de tot mai
celelalte HĂRNICIA ŞOFERILOR Uniunea Centrală a Cooperative­ de o bună apreciere din partea nirea sarcinilor din planurile de mulţi cetăţeni de la oraşe şi sate,
raza .co- ' lor de consum „CENTROCOOP" tuturor cumpărătorilor. producţie au condus la creşterea se reflectă în creşterea numărului
la re<iol- Anul acesta, bogat în recolte, a prin U.J.C.C. Deva şi „Mercur" Azi, magazinul „Palia" din O- veniturilor băneşti ale celor ce depunătorilor. Astfel, la sfîr.şitul lu­
iselor le- necesitat o bună organizare a Bucureşti şi de către Consiliul răştie şi-a primit oaspeţii, pe muncesc şi, pe această bază, la nii septembrie a.c., populaţia din
înehein- transportului produselor agricole formarea unor disponibilităţi tot judeţul nostru deţinea peste 300 mii
minieă şi de pe cîmp, efectuarea unor curse Naţional al Cooperativelor de toţi cumpărătorii, într-un cadru mai mari, pe care le economisesc librete C.E.C., revenind astfel un
la C.E.C. în acelaşi timp faptul că libret la 1,7 locuitori.
aă inten- cointinue spre depozite, de dimi- consum ungare „SZOVOSZ", sărbătoresc. Pe lîngă o mare
iului, re- neaţa şi pînă seara tîrziu, uneori prin AFESZ Oroshaza şi „Hun- varietate de produse industriale, cetăţenii îşi îndreaptă în mai mare O latură importantă a activităţii
300 ha. în condiţii climaterice vitrege, garcoop" Budapesta. de încălţăminte, textile, artiza­ măsură atenţia spre cumpărarea de C.E.C. o constituie şi acordarea de
griului în zilele pline ale campaniei de Din partea oaspeţilor partici­ nat şi alimentare româneşti, în bunuri cu valoare mare — locuin­ credite populaţiei pentru cumpăra­
puşnic şi toamnă la transportul cartofilor, vitrine şi în rafturi se află nu­ ţe, autoturisme, obiecte de uz cas­ rea şi construirea de locuinţe pro­
ni’nate în verzei, ardeilor, fasolei, tomatelor, pă Kallai Sandor, preşedintele meroase produse ale industriei nic etc. — determină pe aceştia să prietate personală. Numai în acest
în zilele a porumbului şi sfeclei de zahăr Uniunii cooperaţiei^ judeţene facă uz de serviciile C.E.C. în ve­ an prin unităţile C.E.C. autorizate
însilozat sau furajere au lucrat mulţi so­ Szabolczszâtmar, Toth Sandor, şi cooperaţiei din ţara vecină derea păstrării şi folosirii ulteri­ s-au acordat asemenea credite unui
bra peste feri de la întreprinderea de trans- preşedinte al cooperativei Oros­ şi prietenă — R.P. Ungară, în­ oare a economiilor băneşti pentru număr de 644 cetăţeni în sumă de
ră şi ma- porturi auto Deva — autobazele haza şi Ioszef Szenko, director tre care produse alimentare, realizarea unor scopuri propuse. aproape 300 milioane Iei.
îvidenţia- din Hunedoara, Petroşani, Deva, adjunct al magazinului Czillag- cosmetice, textile, încălţăminte, Este semnificativ în acest sens fap­ „Săptămîna economiei", prestigi­
lăruire a Haţeg, Brad şi Orăştie! Mulţi din- obiecte metalice, electrice şi de tul că în perioada 1 ianuarie — 30 oasă manifestare a cultivării, dez­
din Hoş- tre ei sînt cunoscuţi bine de ţă- Oroshaza. septembrie a.c., soldul depunerilor voltării şi popularizării spiritului
epusă la rănii cooperatori. Pavel Osvath, Organizarea schimburilor de uz casnic etc. băneşti ale populaţiei a fost cu de gospodărire şi chibzuinţă faţă
şi a me- Ioan Avădoaie, Vicenti Beitzi şi mărfuri cooperatiste româno- Organizarea săptămânii schim­ 39,1 ia sută mai mare, comparativ de veniturile băneşti ale populaţiei
, Nicolae Ioan Lorincz (Hunedoara), Ştefan maghiare între magazinele u- burilor de mărfuri coope­ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. va cuprinde şi în acest an u,n bo­
Petraşc, Guiţă, Constantin Ajităriţei şi niversale din Orăştie şi Oros­ ratiste româno-maghiare va în prezent în judeţul nostru func­ gat program de activităţi. Cu spri­
care ziua Gheorghe Şinea (Petroşani), au lu­ haza — judeţul Bekes, conduce duce la intensificarea rela­ ţionează 22 unităţi C.E.C. proprii, jinul organizaţiilor sindicale, ale
turi pre- crat fără întrerupere ia transpor- iar 84 unităţi poştale şi 15 coope­ U.T.C., al unităţilor culturale şi de
regătirea tul cartofilor şi a sfeclei de zahăr la amplificarea reciprocă a ţiilor comerciale între ju­ rative de credit efectuează opera­ învăţămînt, se vor depune eforturi
sau furajere. Şoferii Petru Gabor, schimburilor de mărfuri între deţele Hunedoara şi Bekes, la ţiuni de depuneri şi restituiri pe pentru diversificarea relaţiilor cu
pugiu de Ion Stăncescu şi Vizante Beneău cele două oraşe, la îmbunătăţi­ îmbunătăţirea reciprocă a apro­ librete C.E.C. în întreprinderile şi populaţia, pentru sporirea econo­
bită hăr- (Haţeg), Vasile Başca şi Ioan Jur- rea' şi diversificarea aprovizio­ vizionării populaţiei cu o gamă instituţiile din judeţ, s-au organi­ miilor atrase, pentru propagarea
, Teiu şi ca (Brad), au avut în permanenţă nării cu mărfuri şi lărgirea sor­ mai largă de produse industria­ zat 101 ghişee C.E.C. mandatare. ideii de economisire, activitate cu
ierea în- autocamioanele în bună stare de le şi alimentare. Lucrătorii din unităţile C.E.C. efecte avantajoase atît pentru ce­
masiv la funcţionare, efectuând transportul timentelor. în luna iulie a.c., la proprii au depus totodată şi o sus­ tăţean cit şi pentru societate.
Şi aici, produselor agricole la timp. Cor- ţinută muncă de popularizare a a- VASILE FURIR
indul că- nel Matei şi Axente Constantin vantajelor şi foloaselor economisirii
Bujoran, (Deva), Petru Mîrza şi Constantin la C.E.C. în cadrul acestor acti­ directorul Sucursalei judeţene
Haţegan, Petruţescu (Orăştie) se numără şi vităţi au fost organizate în între­ C.E.C. Hunedoara—Deva
n sprijin ei printre şoferii care n-au găsit
:>r de la clipe de odihnă pînă ce nu au vă- I*e sciirt
iba, Jn zut recoltă pusă la adăpost.
’i Iosif Deviza : „transport operativ şi © Forma cea mai avantajoasă de economisire la C.E.C. o constituie
Marga- fără pierderi a recoltei" a_ fost depunerile pe bază de consimţămînt scris. Angajaţilor li se reţin lunar,
cu hăr- mai mult ca orieînd prezentă în pe statul de plată a retribuţiei, sumele consimţite a fi depuse pe librete
or de la conştiinţa şoferilor. S-a muncit de economii.
în judeţul nostru aproape 5 000 de angajaţi folosesc această formă
i de la mult şi cu spor. Rodul muncii pli­ de economisire.
ne de hărnicie de pe ogoare şi al
pot face recoltării a fost transportat la O Contul personal la C.E.C., pe lîngă faptul că oferă posibilitatea de
a economisi şi păstra în siguranţă disponibilităţile băneşti, asigură şi
agricole timp şi fără pierderi spre hambare. achitarea la timp a diferitelor plăţi periodice şi ocazionale (abonament
telefonic, taxe comune, consum energie electrică etc.). în prezent în
judeţul Hunedoara fac tiz de acest instrument de economisire U plată*
:EA MÂI MICĂ PIERDERE I peste 550 cetăţeni.
i In u- aprovizioneze magazinul Agro- PENTRU APLICAREA IN VIAŢĂ A PROGRAMULUI DE MĂSURI
orgarîele coosp din Urieani cu acest produs
mult căutat de gospodine. Dar PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII DE ALIMENTAŢIE
este şi gestionara magazinului, Constan­
•duselor, tina Antonache, a refuzat pur şi PUBLICĂ
nalat a- simplu să primească morcovii,
i unma invocând tot soiul de motive. Ne-
use pe avînd altă soluţie, şoferul i-a a-
mple de dus înapoi la Tîmpa. Oare în BUCĂTARII Si VARIETATE-A MORILOR
s-a' con- seama cui trebuie trecute chel­
leratori- tuielile de... plimbare a morcovi­ Aspect din interiorul magazinului „Palia" din Orăştie. în programul de măsuri privind găseşti renumitul balmoş, o mân­
e Tran- lor pe ruta Tîmpa — Urieani şi îmbunătăţirea activităţii de ali­ care specifică zonei montane,
i rămas netur ? Ca să nu mai vorbim că mentaţie publică, adoptat în pri­ uitată de mulţi alţii. Iată că se
b necu- duminică gospodinele din Uri- măvara acestui an, se prevede, poate servi un meniu diversificat
u unde, cani or fi întrebat de ce nu sînt ) BLOCUL IN CARE LOCUIM, către E.G.C.L. Orăştie. în printre altele, ca întreprinderile şi la un local dintr-un centru
ii Simi- morcovi la magazinul Agrocoop I BLOCUL NOSTRU ! luna septembrie, cineva din­ de alimentaţie publică, în colabo­ de comună ! Părerea unor bu­
ului şef din oraşul lor... tre cei interesaţi a fost la rare cu filiala şi cecurile Asocia­ cătari, lipsiţi de iniţiativă şi
comunal Intîrzieri se mai manifestă şi | In primăvară blocul nostru tov. Radovici de la E.G.C.L. ţiei bucătarilor şi cofetarilor, să răspundere profesională, că dacă
is necu- la preluarea altor legume. La J — nr. 33 din Petrila — a care i-a replicat : „Nu avem urmărească ca fiecare unitate să nu au mititei, virşli sau came
de po- ferma I.A.S. din Simeria, însem­ 1 fost zugrăvit şi au fost fă- cai. Dar dacă ţineţi să vină aibă o notă proprie, caracteris­ pentru grătar „nu este mîncare",
nate cantităţi de ardei capia şi 1 cute reparaţiile cuvenite. Din vidanjena, cumpăraţi cai !“. tică, conferită prin sortimentul pare să dispară de la unele
prelua- gogoşari aşteaptă să fie ridicaţi \ păcate, unii locatari sînt cer- Ce ziceţi de răspunsul unui specific, specialitatea casei sau a unităţi.
i C.A.P. din magazie de mai multe zile. / taţi cu regulile de bună gos- om pus să satisfacă cerinţele bucătarului, în care să predomine, O preocupare atentă, perma­
cetăţenilor ? Pînă acum, nici
ite de De asemenea, la C.A.P. Lăsău, I podărire şi convieţuire : o Consiliul popular orăşenesc mîncărurile româneşti, cu tra­ nentă, pentru diversificarea pre­
îţă, dar cantităţi însemnate de gogoşari 1 parte a pereţilor de pe casa Orăştie n-a intervenit cu ho- diţie locală. Se cerea, astfel, un paratelor culinare am găsit-o la
icestora, şi ardei mai aşteaptă încă ma­ scărilor sînt zgîriaţi, zugră- bogat sortiment de mîncăruri restaurantul „Perla Crişului" din
iar pe şinile C.L.F. flia. Dacă nu vor \ veala degradată, geamuri' tărîre. Se aşteaptă pînă la gătite sau la comandă în care să Brad. Responsabilul Vasile Popa
iacă lu- fi preluate în 1-2 zile, aceste pro­ i sparte. Ca şi un făcut, în a- iarnă ? fie extinse mai mult preparatele a introdus la linia de autoser­
, mor-, duse se vor deprecia. 1 cest bloc şi lifturile sînt mai din legume, făinoase şi ouă. Am vire o largă gamă de meniu,
vor lua Recolta din acest an este bună SERVICII „PE SPRINCEANĂ" vizitat cîteva restaurante şi can­ zilnic peste 20 de sortimente,
.or, în şi se culege cu eforturi deose­ tine din zona Bradului pentru a din care multe gustări din le­
legume bite. Orice cale de risipă tre­ Semnal Eram 1a rând, la magazinul vedea cum se aplică măsurile gume, brânzeturi, paste făinoase,
rcovi de buie înlăturată cu energie, prin de desfacere a produselor de mai sus în viaţă. Iată consta­ ouă. Şi aici am găsit ce nu am
ferioare. măsuri ferme, pe care au da­ Gostat din piaţa oraşului Si­ tările noastre. văzut nici la cantinele vizitate
supunem toria, să le ia comandamentele mult defecte iar cînd merg men®. Intre timp a venit o Restaurantul „Zarandul" din — platouri cu mere ! Bucătă­
femeie care a sfidat ordinea
Mihăilă, are numai
3t. In- comunale pentru executarea lu­ trebuie să faci adevărate şi s-a instalat în fată, fără Crişcior. Ne întîmpină o vitrină reasa, Dalia
i, auto- crărilor agricole. Nimănui nu-i „manevre". Iată un exemplu : să tină seama de îndemnu­ mai mult goală, în care tronează 25 de ani, dar mulţi bucătari ar
i pornit este permis să producă nici cea Dacă vrei să mergi la etajul rile noastre de a sta la rînd. doar cîteva conserve de peşte, putea învăţa din perseverenta ei
1
împa să mai mică pierdere ! IV, trebuie să urci la etajul 2 farfurii cu cîte o bucată de de a extinde preparatele culinare
VI şi apoi cobori la IV. La Vînzătoarea, soţia responsa­ brînză şi caşcaval şi una cu din legume. Iată o noutate la
etajul V nici nu opreşte. De bilului Gheorghe Profira, a carne macră. Vitrina — „cartea linia de autoservire : chiftele din
A $ A MMI multe ori, lifturile rămin servit-o însă imediat ! Cînd de vizită" a fiecărui local — nu legume (morcovi, pătrunjel, roşii
blocate între etaje. Ce pă­ mi-a venit mie rîndul şi am ne spune nimic. Cerem de la şi fasole verde) servite cu sos
rere au mecanicii ? (Ionel cerut un pui mi l-a „servit" responsabilul Nicolae Ancaş lis­ de smîntână, de tarhon sau chiar
Sîrbu, Petrila). într-un mod neplăcut. Condi­ tele de meniu. Ne exprimăm dietetice cu maioneză, nu numai
ca de reclamaţii am primit-o părerea că listele de meniu sea­ că sînt foarte ieftine, dar sînt
DE DOI ANI... numai după ce a intervenit mănă între ele, că doar ordinea si foarte gustoase. Bucătăreasă ne
responsabilul. Pe cine este e schimbată de la o zi la alta, vorbea şi despre o nouă reţetă
...am cumpărat o maşină pus să servească personalul că predomină ciorba de perişoare, care o va pregăti : sarmale cu
de spălat rufe de la magazi­ acestui magazin ? Numai pe grătarul de carne de vită sau păsat, o reţetă învăţată de acasă
cunoştinţe ? (Ion Suciu, Si­
nul din Luncoiu de Jos. Cînd meria). porc şi nelipsitele chiftele. Preo­ şi care ne asigură că e foarte
apreciată, fiind foarte gustoasă.
am ajuns acasă am constatat cupare pentru diversificarea me­
că nu merge. Nu mi-am fă­ niurilor, valorificarea unor re­ Şi la iarnă consumatorii vor
cut probleme, era în terme­ CU MATERIALUL ţete ale unor bune gospodine din găsi aici un bogat sortiment
nul de garanţie. Dar n-am CLIENTULUI... comună ? Deloc ! din preparate din legume.
Mult a „săltat" şi bufetul ex­
avut dreptate. Prima dată, — Mai pregătim şi noi mămă­ pres nr. 67 din Brad (resiponsa^
lucrătorul de la Cooperativa Cu reţeta împotriva, mătre- ligă sau macaroane cu brînză, bil Viorel Furdui), unde s-au ex­
din Brad mi-a spus că nu-i ţii în buzunar, un cetăţean la cerere, dar nu le cere nimeni
bună paleta. După aceea, me­ se prezintă la farmacia din — remarcă responsabilul Nicolae tins meniurile din paste făinoa­
se şi brânzeturi. în plus, produse­
reu a găsit altceva. De patru Oraşul nou Călan. „Da, vă Ancaş. le gospodina de gici sînt mult a-
ori a venit, dar niciodată facem soluţia — îi spun far­ — Dar cum ştiu consumatorii,
n-a găsit defecţiunea ! Acum, macistele. Dar mergi matale dacă vitrina e goală şi pe liste preciate. în luna august, s-au
vîndut de 5 000 lei, iar în oc­
termenul a trecut, dar totuşi pînă la bufet, cumpără o su­ nu aveţi trecute preparatele care tombrie de 35 000 lei !
eu ce să fac cu maşina de tă de grame de vodcă, mara- doriţi să le extindeti ?
spălat ? (Sandu Onofraş). muresană, tur{ sau ceva ase­ — Azi 'nu m-am uitat în vi­ Cînd există preocupare din
mănător, că noi n-avem trină (era ora 12,25 !). partea responsabililor, a bucăta­
O PROBLEMĂ spirt". Unii cetăţeni, după Nici motivaţia că la restau­ rilor, gama meniurilor dar mai
cele 8 ha cultivate cu morcovi la- C.A.P. Geoa- DE SALUBRITATE o asemenea... indicaţie, nu rante nu ar trece mîncăruri fără aleş „firma" unităţii- îşi fac sin­
i sînt de recoltat 4,5 ha. Din păcate, morcovii se mai întorc. Uită si de mă- carne nu rezistă. Fiindcă, la o gure publicitate. în interesul
i au putut fi transportaţi din cîmp au fost mică distantă de Crişcior. la res­ cetăţenilor, al unităţii de alimen­
este noapte neacoperiţi, contrar indicaţiilor. Trei familii de pe str. treată. N-ar fi mai nimerit taurantul din • Baia de Criş, con­ taţie publică.
:rea C.A.P. ar trebui să sprijine mai îndea- Ştrandului din Orăştie aş­ să aibă farmacia materia sumatorul găseste orieînd gustări,
ferma în organizarea operativă a transportu- teaptă din 19 iunie a.c. so­ primă ? C. SANDU
luselor din cîmp. Foto: IOSIF SZECSI sirea vidanjerei. La data de preparate din legume, ouă, brîn- ALEXANDRU JURCA
mai sus s-a făcut o comandă Reporter zeturi. Si, spre lauda responsa­ corespondent voluntar
bilului Cantemir Buciuman, aici