Page 3 - Drumul_socialismului_1976_10

DRUMUL SOCIALISMULUI © NE. 6136 © MARŢI, 5 OCTOMBRIE 1976 Paq.

> - îlliii ‘ Wj~ ■ V \
. ;
:
l
in lumfag' •xiqgnfelor farm&r» produS noM cu"o'' taq8l6 conştiinţă’ ^evoiilîţaoBqgc/' goctetotecE . n«fr'cero
r
SĂ MUNCIM ŞI SA TRĂIM ÎN CHIP COMUNIST
v 9

Sfatul omeniei în acţiune

>
Spiritul revoluţionar se exprimă in lapte de muncă O busolă pentru oameni

şi conştiinţe în derivă
„Toţi comuniştii trebuie să manifeste curaj şi carea lui a trebuit să învingă rutina şi neîncrede­
inijiativă în lupta pentru provomarea spiritului re­ rea. Să folosim pentru uşurarea muncii noastre Cîndva, pentru colectivul în­ ordonată, a fost şi el invitat la
voluţionar, a noului în producţie, în activitatea cea mai ieftină energie — gravitaţia — spune el. treprinderii de sere Sîntandrei Sfatul omeniei. Elevul de altă­
Metoda de exploatare cu minereu remanent, me­
economică şi socială, să acţioneze cu hotărîre îm­ todă ce face să crească cu 50 la sută productivi­ exista un „caz de sănătate mo­ dată al şcolii de reeducare s-a
potriva inerţiei, birocratismului, rutinei şi conser­ tatea muncii, exploatarea in abataje cu subetaje, rală deplină" a colectivului. Era transformat astfel într-un tânăr
vatorismului, a tot ceea ce este învechit şi poate sint rodul aplicării cu curaj a unei gîndiri tehnice cazul soţilor D. Intemeiaseră o cu rosturile lui. Mai întîi a fost
familie, aşteptau un copil dar...
mecanizator la C.A.P. din sat,
frîna progresul societăţii noastre socialiste". îndrăzneţe. Armarea cu torcret a galeriilor, soluţia corabia vieţii lor începuse să
abandonată in urmă cu circa 10 ani dintr-o oare­ acum muncitor pe un şantier de
care neîncredere in ea, işi dovedeşte eficienţa eco­ plutească în derivă, gata să e- construcţii, care nu mai dă pro­
Am citat la începutul acestor rinduri din „Codul nomică din plin acum pentru că s-au găsit în­ şueze la un liman înşelător. „A- bleme satului. De acelaşi real
principiilor şi normelor muncii şi vieţii comunişti­ drăzneţi care s-o aplice cu curaj şi încredere în tunci — povesteşte directorul a- folos i-a fost Sfatul omeniei şi
lor, ale eticii şi echităţii socialiste“. Cită îiycărcă- cestei întreprinderi, locţiitor al tânărului Augustin Ţie, azi me­
tură de răspundere atribuie el comuniştilor, lor, forţele lor. Numele lor : Ioan Ţiu, inginer, Ioan secretarului organizaţiei de partid canizator la ferma legumicolă a
celor mai buni, mai drepţi, mai curajoşi şi devo­ Guga şi Remus Stoia, maiştri. Marea lor calitate — au intervenit oamenii. Au C.A.P.
taţi membri ai oricărei colectivităţi ! Ei ştiu că — comunişti, adică oameni cărora lupta cu greu­ căutat cauzele conflictului fami­ Dar Sfatul omeniei din comu­
spiritul revoluţionar nu e o noţiune abstractă, prin tăţile, cu ineditul le stimulează ambiţia şi dirze-
care, pentru a fi caracterizat, e de ajuns să pro­ nia. S-a observat că in anumite galerii pereţii lial al celor doi şi, când le-au na Brănişca nu intervine numai
movezi un examen. Ei ştiu că „examenul“ pentru sint destul de solizi ca să nu mai aibă nevoie de descoperit, le-au arătat cu răb­ la cazurile „în derivă". Un veri­
formarea acestor calităţi e lung şi greu, că el se armare. Ar fi fost de ajuns armarea, după un dare cît de lipsite de temei, cît tabil sfat al omeniei, constituit
numeşte viaţă, şi că are loc in procesul muncii, procedeu ce trebuia căutat şi verificat, doar a de periculoase în acelaşi timp din cei mai buni cetăţeni ai co­
în viaţa socială, in familie.
tavanului. Se reducea astfel mult consumul de sînt motivele conflictului lor munei, au luat casă cu casă, din
In întreprinderea minieră Barza sint mulţi ase­ lemn de mină. Cineva trebuia să-şi ia răspunde­ pentru o familie care abia s-a fiecare sat, au discutat, s-au sfă­
menea comunişti. Concreteţea, corespondenţa în tuit cu cetăţenii. Tema discuţii­
fapte a spiritului revoluţionar are adesea dimen­ rea debutului unei asemenea metode. Cine să o constituit. Azi, cei doi soţi sînt
facă dacă nu comuniştii ? Aplicarea' ei eşuase o din nou împreună, o familie u- lor lor — realizarea planului la
siunile cotidianului pentru ei. La citeva asemenea contractări, determinarea ca fie­
corespondenţe mă voi referi in rindurile ce ur­ dată ca şi armarea cu torcret şi din aceeaşi cauză nită“.
— teama. Pe aceasta au învins-o inginerul Ştefan Ajutorul oamenilor, acel sfat care cetăţean să efectueze la timp
mează. Preocupările colectivului nostru vizează in şi în bune condiţii lucrările a-
principal două direcţii : Cum să-şi facă munca mai Candin, maistrul Dorin Baliga, şefii de formaţie bun, ca de părinte sau de frate gricoJe repartizate. „Rezultatul
productivă şi cum să realizeze producţie bună Ilie Ţăiranu, Constantin Baciu, Augustin Sicoe ; şi e oricînd binevenit. Va fi el la ne-a entuziasmat — spune pri­
economisind material lemnos, energie, efort fizic. metoda respectivă de armare a fost generalizată fel de eficient şi pentru Rodica marul comunei, Tovie Manea.
Armarea rostogoalelor ocazionează însă mult con­ la Valea Morii. Nicoară din Brănişca, tînără ma­ Astăzi sînt foarte puţini cetăţeni
sum de lemn de mină. Comunistul Ion Munteanu, Ipostaze ale spiritului revoluţionar în acţiune, mă a unui copil, neîncadrată în
şef de echipă la raionul 150 din sectorul I Musariu, muncă, cu o viaţă boemă, ce se pe raza comunei care să nu-şi
a avut curajul să aplice, in locurile unde mun­ dovezi concrete că aceasta nu e o noţiune abstractă răsfringe nefast şi nedrept asu­ fi făcut la timp şi bine munca
cu care poţi fi definit doar in urma trecerii unui
ceşte, armarea rostogoalelor in bolţari şi piatră. pra propriului copil ? Sfatul o- în C.A.P. Planul la contractări a
Şi astfel, Ion Munteanu şi echipa sa au dat exa­ examen. Nu, cu el nu poţi fi definit decît in urma meniei din comună a chemat-o fost şi el realizat mai cu uşurin­
menul pionieratului, au făcut dovada posibilită­ complexului şi îndelungatului examen al vieţii, al ţă". Iată un mod nou de a in­
ţii realizării unor intenţii mai vechi ale noastre. muncii. Iţi trebuie curaj la acest „examen". Şi spre a-i întinde acea mînă de terpreta şi folosi sfatul celor
Cine va vrea să se convingă de avantajele acestui comuniştii da la sectorul Valea Morii il au. Curaj ajutor. Discuţia cu ea a comuniş­ mai buni oameni ai comunei, un
element al noului are un exemplu in faţă. Mun­ nu poţi avea dacă nu dovedeşti cunoaştere. Să tilor din Sfatul omeniei a au­ mod care ar putea fi extins cu
teanu şi ai săi tiu au avut un asemenea exemplu. zit-o tot satul pri.n intermediul aceeaşi eficienţă şi la alte co­
Ei au luat pe cont propriu, cu curaj, acţiunea ; ca gîndim mai mult pentru a utiliza in procesul mun­ staţiei de radioficare. Angaja­ mune.
nişte adevăraţi comunişti. cii mai puţin efort fizic obţinind în acelaşi timp mentul ei de a se încadra în Sfatul omeniei din comuna
Sectorul Valea Morii are in permanenţă de re­ productivitate sporită — iată o comandă socială muncă, de a-şi schimba' felul de Brănişca reprezintă o experienţă
zolvat probleme grele de producţie, de productivi­ definitorie pentru cincinalul revoluţiei tehnico-şli- viaţă este acum cunoscut de toţi
tate, de preţ de cost. In faţa lor, comuniştii de inţifice căreia comuniştii de la Valea Morii îi concetăţenii săi. Cu toţii îi aş­ bună, o experienţă care, după
aici nu au dat înapoi. Dimpotrivă. Situaţia i-a răspund cu spirit revoluţionar manifestat in fapte. teaptă împlinirea. cum s-a văzut, mai poate fi îm­
făcut îndrăzneţi căutători ai noului, l-am solicitat Sfatul părintesc al celor din bunătăţită. Important este că
comunistului Voicu Corinda, şeful sectorului Valea Sfatul omeniei, din Brănişca, a se caută forme diversificate prin
Morii, să definească prin citeva trăsături colectivul VIOREL DOB1RCÂU „căzut" în cele mai dese cazuri care să se acţioneze asupra con­
sectorului acesta. Marea sa receptivitate la nou secretarul Comitetului de partid de la atelierul ştiinţei cetăţenilor, forme oare
cred că este dominanta sa caracteristică — spunea pe teren fertil. V.J., un tîoăr că­ să ajungă cît mai repede şi cît
dinsul. De fapt inginerul Corinda însuşi este un electromecanic Barza, locţiitor cu munca de ruia şcoala de reeducare a mi­ mai aproape de sufletul celor
îndrăzneţ căutător de nou şi nu o dală in apli­ propagandă în comitetul de partid a! I.M. Barza norilor nu reuşise să-i cultive care au nevoie de el.
destul de temeinic respectul fa­
ţă de muncă, dorinţa de viaţă ION CIOCLEI
©tica noastră—etiea muicii
AL NOSTRU
Oameni în oglinda adevărată Haideţi să ne plimbăm îm­
preună. Prin Deva, prin Hu­
nedoara, prin Ilia şi Geoagiu,
prin Haţeg... Pe unde doriţi. Ce
a faptelor vom vedea întîi şi întîii ? Noul!
Acest nou înseamnă autogări,
şeoli, spitale, magazine, case
Sfirşit ' de lună. Inginerul Marin ce „atacă" un nou parchet, atunci
Băltăţeanu, şeful Secţiei forestiere cind unele formaţii acuză lipsurile de cultură, străzi, bulevarde,
de exploatare din Haţeg şi secre­ inerente ala începutului organiză­ parcuri, zone verzi, tranda­
tarul organizaţiei de partid Slelian rii muncii. Cum procedaţi ? firi, flori... Totul pentru noi.
Voicu comparau cifre, rezultate. — Din experienţa mea şi a to­ Pentru mine, pentru dum­
Situaţia pe 9 luni este bună. In­ varăşilor mei ştiu cită însemnă­ neata, pentru dumneavoastră.
dicatorii de plan la producţia glo­ tate are buna organizare a lucru­ Pentru noi cei de astăzi,
bală şi marfă, depăşiţi, producti­ lui. pregătirea minuţioasă a fron­
vitatea realizată. Forestierii din tului de muncă. La parchetul care pentru cei ce vor veni după
întinsele parchete ale Haţegului au urmează a fi atacat, montăm insta­ noi. Să ne oprim la autogara
irimis industriei peste plan 250 mc laţiile de scos-apropiat, amenajăm Deva. Nouă, spaţioasă, con­
buşteni şi ruşinoase, 320 mc di­ poteci de acces, adăposturi de ci fortabilă. Pusă la dispoziţia
verse specii de buşteni, 100, mc pentru muncitori precum şi cabane noastră, tuturor. Bănci e-
lemn răşinoase pentru celuloză, şi tot echipamentul necesar. Un legante, a îmbrăcate în piele.
320 mc lemn pentru construcţii, loc important il ocupă aprovizio­ Acţiune a tineretului de colectare a fierului vechi pe şantierul de la
700 mc lobde pentru P.F.L. ele. narea cu carburanţi şi bineînţeles C'liişciidaga. Dar o mînă iresponsabilă a
Cine sint aceia care minuind cu cu alimente. In rest nu mai trebu­ scos cuţitul şi a tăiat îmbră­
s
pricepere şi hărnicie fierăstraiele ie decît muncă. Iar lucrul il faci cămintea de piele. A distrus
mecanice, farticularele, tractoarele, cu tragere de inimă dacă ai ce ' ceea ce e al nostru. Grup
trimit depozitelor,, fabricilor de trebuie. Nu da puţine ori am lu­ Cetăţmm—im tMw 4® onoare. sanitar nou în centrul Devei,
mobilă, întreprinderilor, lemnul — crat izolaţi. Dar ne-am făcut trea­ lîngă „Ulpia". La o lună după
acest material atit de valoros? Ni ba cum trebuie întotdeauna. m k>mm c® săd purtăm mîmSrm? ce ne-a fost pus la dispoziţie
se recomandă să-l cunoaştem pe La virsta sa de 56 de ani, Şt.
Ştefan lenăşoni, maistru, şef da lenăşoni este un bărbat in plină ■ - ■ nu mai seamănă cu ce a fost
parchet, unul dintre cei mai vechi putere. Zilnic străbate 10—15 km în prima zi. Mîini ale unor
forestieri, a cărui formaţie de lu­ prin parchetele Nisipoasaţ Valea Preocupările deputatului oameni certaţi cu normele
cru este in fiecare lună evidenţia­ Jurii, Zeicani, sau Valea Mare. A- comportării au distrus robi-
tă in întrecere. l propiat de oameni, se preocupă cir neţi, ţevi, oglinzi. în parcuri,
Comunistul Ştefan lenăşoni s-a o grijă deosebită de viaţa lor. li în Haţeg, cartierul Victor Ba- lar. A urmat o 'adunare cetăţe­ pe străzi şi bulevarde s-^u
legat cu toată fiinţa sa de mese­ este greu să spună care sint cei beş poate fi considerat „oraşul nească cu alegătorii şi reprezen­ montat lampioane noi, fru­
rie, o face cu pasiune şi dăruire. mai destoinici muncitori. „Toţi sint nou" al celor ce au ridicat aici tanţii S.G.C.L.-ului, întocmirea
In formaţia sa de lucru sint 25 de buni", li numeşte totuşi pe Gheor- case proprietate personală. în a- unui deviz, începerea lucrărilor moase. Noaptea, înrăiţi în
oameni, din care cei mai mulţi sînt ghe Vizi, fasonator mecanic, Petru propiere se află însă situată şi pentru introducerea apei potabile ale băuturii îşi încearcă tirul
localnici. Este cunoscut in toate Foarce, corhănitor mecanic, Vaier din reţeaua oraşului. în bună cu pietre, lovindu-le şi dis-
parchetele forestiere pentru disci­ Drăghiu, mecanic de funicular, autobaza de transporturi auto, iar trugîndu-le. Deşi- sînt ale
plina şi conştiinciozitatea sa. Aces­ maistrul Pantilie Grămadă şi trac­ reziduurile uleioase şi alte produ­ parte cetăţenii au contribuit cu noastre.
te caracteristici le-a transmis toristul Filan, Rusalin. Accentuează se de acest fel rezultate de la re­ bani şi muncă. Unde şi cînd îşi săvîrşesc
fiecărui om din formaţie. Stărui­ pe cuvîntul „mecaitic". Azi, fores­ mize şi ateliere se infiltrau în în sute de curţi şi oase din faptele antisociale aceşti in­
tor in activitatea sa, şeful de par­ tierul nu se mai luptă din greu cu pământ, resimţindu-se apoi în cartierul Victor Babeş ajunge a-
chet pune mare preţ pe mecani­ toporul şi ţapina. Toţi au învăţat apa din fîntînile- oamenilor. oum apă curată şi bună. Deşi pu­ divizi ? în codru ? Nu ! Ei
zarea lucrărilor. In prezent are în să minuiască utilajele forestiere. ne faptul numai pe seama oame­ sînt printre noi, iar noi toţi
dotare 4 funiculare, 3 tractoare şi Se înviorează brusc cind îl între­ Cu citva timp în urmă un' om nilor şi a consiliului popular, de­ avem datoria să-i facem să
6 fierăstraie mecanice. Utilajele în­ băm de valorificarea superioară a trecea pe străzile cartierului, in­ putatul Aristică Spătaru îşi aire priceapă că - nu-i omeneşte
totdeauna bine întreţinute şi revi­ masei lemnoase. Noi ferim fiecare tra prin curţi şi cerea permisiu­ să distrugă ce s-a făcut cu
zuite nu se defectează, nu creează copac de frecarea lui cu piatra nea să guste din apa fîntînilor, meritul său în rezolvarea acestei mari eforturi şi sacrificii. Do­
goluri in producţie. care-l rupe, ii pierde din calităţi, se întreţinea cu oamenii. Lucru­ justificate cerinţe edilitar-gospo- vedim înaltă înţelegere şi
— Utilajele nu numai că fac valorificăm fiecare bucată de lemn. rile se confirmau şi acesta nu dăreşti. Actualmente îl preocupă
munca mai uşoară, dar o şi spo­ Infruntind intemperiile vremii, o ajunsese aici întîmplător. Aris- iluminatul public al străzilor din dragoste faţă de bunul ob­
resc. De aceea in parchetele de formaţie de lucru se află mereu in tică Spătaru — directorul casei circumscripţie, care „şchioapătă", ştesc, faţă de bunul nostru
care răspund, punem mare preţ pe fruntea întrecerii. Faptele lor de de cultură — este de fapt depu­ amplasarea nepotrivită a unor al tuturor, arătindu-i pe a-
utilizarea lor la întreaga capacitate, muncă reflectă o inalt&i conştiinţă chioşcuri care se folosesc în zi­ ceşti indivizi, supunindu-i
— ne spunea Ştefan lenăşoni. muncitorescă, hotărîre şi abnega­ tatul circumscripţiei orăşeneşti oprobriului public.
— Formaţia dumneavoastră de ţie in înfăptuirea sarcinilor de nr. 14 Haţeg. Opiniile oamenilor lele de tîrg, amenajarea unor zo­ GH. I. NEGREA
lucru işi depăşeşte sarcinile de producţie. şi realitatea situaţiei au fost fă­ ne verzi etc.
plan chiar şi in prima lună după S. CERBU cute cunoscute consiliului popu­ P. FLOREA