Page 30 - Drumul_socialismului_1976_10

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr- 6 139 ® MARŢI, 26 OCTOMBRIE 1976

Luna culturii si educaţiei socialiste „Sarmis 76“ 25 octombrie - Ziua Armatei

Republicii Socialiste România
O săplămînă a muzicii şi teatru­ eroi" s-a intitulat reuşitul spec­ cală a fost susţinută de cifiva
lui, a patra şi ultima din cadrul tacol de poezie şi muzică folk, ce membri ai tarafului Casei de cul­
lunii culturii şi educaţiei socialiste a avut loc la Casa de cultură din tură din Deva (V. Tarnoveţki, C. La 25 octombrie, poporul nostru poduri au contribuit la eliberarea
'„Sarmis ’76“, a înscris pe afişul ei Deva. -Spectatorii, majoritatea ti­ Stoica şi D. Corchiş). De aseme­ sărbătoreşte Ziua Armatei Republicii părţii de nord-est a Austriei.
o seamă de evenimente artistice neri din municipiu, au aplaudat, nea a cîntat Sînziana Moldovan, Socialiste România, în atmosfera do In luptele purtate împotriva maşi­
remarcabile. uneori in rafale,' o poezie de cali­ iar Aurel Alic i-a zis din frunză. vibrantă angajare pentru înfăptuirea nii de război hilleriste, au participat
Programului adoptat de col de al XI-
tate şi o muzică aşişderea. Poeţilor-ţărani li s-a acordat aproximativ 540 000 de ostaşi români.
CONCERTE SIMFONICE lea Congres al partidului privind In focul acţiunilor duse pe alinia­
După cum era de aşteptat, s-a trofeul „Sarmis ’76“, precum şi făurirea societăţii socialiste multila­
La Hunedoara şi Deva, melo­ impus Ioan Evu din Hunedoara, diplome. teral dezvoltate şi Înaintare a Româ­ mente succesive, de la Marea Nea­
manii au venit in număr mare să atit ca interpret cit şi ca poet (re­ niei spre comunism, pentru Îndepli­ gră pină în apropiere de Praga şl
Viena, insumînd în adîncime apro­
asiste la deschiderea stagiunii cent a fost distins cu premiul re­ ÎNCHIDEREA SALONULUI nirea exemplară a sarcinilor primu­ ximativ 1 800 km, trupele române
Filarmonicii din Cluj-N apoca. Con­ vistei „Luceafărul", la concursul HUNEDOREAN AL CĂRŢII lui an al cincinalului, revoluţiei teh- au eliberat peste 3 800 de localităţi,
certul a cuprins lucrările „Mio­ naţional de poezie „Nicolae nico-ştiinţifice — etapă importantă in dintre care 53 de oraşe importante*
riţa", baladă-oraioriu de Sigis- Labiş"). Vibrante poezii au mai Deschis timp de două săptămini ridicarea ţârii pe noi trepte de pro­ au capturat peste 113 000 de prizo­
gres şi civilizaţie. în această zi, cu
nieri.
mund Toduţă şi Simfonia a V-a citit poeţii Eugen Evu, Valeriu la Casa corpului didactic din Deva, 32 de ani in urmă, după Încleştări Strălucitele fapte de arme şi spi-
în do minor op. 67 („Destinului") de Bărgău, Florina Jianu şi au cîn­ miercuri 20 octombrie, primul sa­ grele şi pline de sacrificii cu duş­ r ^ u l de jertfă dovedite de ostaşii
Ludwig von Beethoven. In prima tat frumos Mariana Pindaru, Lia­ lon hunedorean al cărţii s-a manul fascist, trupele române, lup- români s-au bucurat de o înaltă
parte a concertului au cîntat so­ na Kreindler, Florentin Budea. Au închis. Cu acest prilej s-a orga­ tind alături de trupele sovietice, au preţuire din partea poporului nos­
prana Emilia Petrescu, mezoso- mai cîntat Nicolae Erdely, Petrişor nizat o reuniune literar-muzicală eliberat întregul teritoriu ai ţării. tru, fiind in acelaşi timp apreciate
Armata Republicii Socialiste Româ­
prana Marlha Kessler şi tenorul Azaharioaiei (un bun chitarist !), a cenaclurilor din judeţ. Prezentaţi nia — una din marile realizări ob­ de către popoarele coaliţiei antifas­
Mihai Zamfir. In partea a doua, Rudolf Kleiber şi Alexandru ţinute de poporul nostru sub condu­ ciste, de către opinia publică pro­
adică la simfonia beethoveniană, Cazan. de către scriitorul Radu Ciobanu, cerea Partidului Comunist Român — gresistă din întreaga lume. Trupele
române au fost citate prin numeroa­
au citit din versurile lor poeţii Iv
din motive neînţelese, dirijorul „GÎNDURI DRAGI EROILOR Martinovici, Eugen Evu, Valeriu este purtătoarea şi continuatoarea se ordine ale Ministerului de război
Emil Simon a scurtai prima Bărgău, Ionel Amăriuţei, C. Gh. demnă a măreţelor tradiţii de pa­ şi Marelui stat major al armatei ro­
parte.. INDEPENDENTEI SI RĂSCOALEI Naidin, Traian Filimon, Ecate- triotism şi spirit de jertfă dovedită mane, prin 7 ordine ale Comanda­
„Eroii întregirii" a fost titlul DIN 1907" de înaintaşi in momentele grele prin mentului Suprem Sovietic, prin 21
concertului simfonic prezentat la Sub acest generic, poeţii-ţărani rina Staicu. In cadrul reuniunii care a trecut patria noastră. Ea du­ comunicate de război sovietice, sute
ce cu cinste mai departe strălucite­
de mii de militari au fost decoraţi
a avut loc şi lansarea volumului
Deva şi Petroşani de orchestrele de au oferit un recital elevilor anilor de versuri „Muntele mioritic" al le fapte de arme înscrise în istoria cu ordine şi medalii româneşti; pes­
cameră ale Conservatorului din II-A şi II-B de la Liceul peda­ poetului hunedorean Eugen Evu. naţională de arcaşii lui Mircea cel te 1901)00 de ostaşi şi ofiţeri români
Cluj-Napoca, Liceului de muzică gogic din Deva. Au citit din lu­ Bătrîn, de plăieşii lui Ştefan cel Ma­ au primit distincţii din partea guver­
din Deva şi Casei de cultură din crările lor Gheorghiţa Măleanu CENTENARUL INDEPENDENŢEI re, de armatele lui Mibai Viteazul şi nului sovietic, iar cîteva zeci de mii
altor domnitori, care nu şi-au pre­
Petroşani. (Vilcea), Emilia Iercoşan (Arad), cupeţit nici sîngele, nici viaţa, pen­ din partea guvernelor Cehoslovaciei
şi Ungariei.
Nicolae M. Isac (Zlaşti), Sînziana tru apărarea pământului ţării împo­
SPECTACOL DE POEZIE Şl OGLINDIT ÎN FILATELIE •Contribuţia militară, jertfa de sîn-
Moldovan (Bălţa), Maria Oprea triva cotropitorilor. Ea continuă mi­ ge pe cîmpurile de bătălie, au situat
MUZICĂ FOLK
(Zdrapţi), Aurel Alic (Dăbîca), Duminică dimineaţa, la Casa de nunatele tradiţii ale pandurilor lui ţara noastră în rîndul participanţilor
Tudor Vladimirescu, ale eroilor sol­
„Vatră strămoşească, leagăn de Ivan Buştea (Ilia). Partea muzi- cultură din Deva s-a deschis o ex­ daţi din Dealul Spirii care s-au jert­ principali la lupta pentru înfrînge-
rea Germaniei hilleriste. în mesajul
poziţie filatelică închinată centena­ fit pentru cauza revoluţiei din 1848; lui I.V. Stalin adresat la 9 iunie 1945
rului independentei de stat a Ro­ ea este urmaşa legendarilor doro­ preşedintelui S.U.A., H. Truman, se
banţi — „români de viţă veche",
mâniei. Expoziţia, care cuprinde cum ii denumea bardul de la Mir- menţiona că România a participat
„activ la zdrobirea Germaniei hitle-
un mare^număr de mărci filatelice ceşti — care prin victoriile obţinute riste“, iar A.I. Vişin.schi, reprezentan­
si serii tematice aparţinînd mem­ la Plevna, Griviţa, Rahova, Smirdau tul Uniunii Sovietice ia Conferinţa
şi Vidin au cucerit în 1877 indepen­
brilor marcanţi ai filialelor Hune­ denţa de stat a României, a eroilor de pace de la Paris din 1946, remar­
ca Faptul că: „...România a acordat
doara şi Arad ale Asociaţiei Filate- de la Mârâşeşti, Mârăşti şi Oituz ca­ ajutor Naţiunilor Unite si în primul
liştilor din România, reprezintă li­ re în timpul primului război mon­ rînd Uniunii S o v i e t i c e . „ C o t i d i a ­
na din cele mai mari manifestări dial au apărat cu neasemuită vitejie nul englez „Times" sublinia in toam­
de acest gen din ultimii ani. Ea fiecare palmă din pămîntul tării. na anului 1944 că „...din punct de
istoria armatei noastre este legată
va fi deschisă pină în ziua de 31 nemijlocit de întreaga istorie şi lup­ vedere al forţelor militare care lup­
tă astăzi contra Germaniei hitleriste.
octombrie.
tă a poporului român împotriva do­ România este în rîndul al patrulea,
Tot cu acest prilej s-a desfăşurat minaţiei străine, pentru apărarea in­ primele trei naţiuni fiind desigur
Rusia sovietică, Statele Unite alo
un interesant concurs cu tema dependenţei, formarea statului naţio­ Americii şi Marea Britanic.
„Lupta poporului nostru pentru in­ nal unitar şi apărarea suveranităţii în cei peste 32 de ani care au tre­
dependenţa naţională, oglindită în naţionale. Aşa cum sublinia to­ cut de la eliberarea patriei noastre
varăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul
filatelie", cu participarea unor e- general al partidului, preşedintele de sub dominaţia fascistă, s-a fău­
levi din judeţ. In final a cîştigat Republicii Socialiste România, co­ rit şi armata Republicii Socialiste
Cristian Epure, elev la Şcoala mandantul suprem al forţelor arma­ România, continuatoarea vrednică a
generală nr. 1 din Petroşani, care te, „ca un Vţr roşu trec prin întrea­ tot ceea ce zbuciumata -noastră isto­
ga istorie CT patriei legătura strînsă rie ne-a lăsat moştenire ca virtute
va reprezenta judeţul la faza in­ a oştirii cu poporul clin sinul căruia si dragoste de ţară în luptele pur­
terjudeţeană de la Sibiu. Pe locu­ s-a născut, identificarea cu idealu­ tate de popor secole de-a rîndul pen­
rile următoare s-au clasat elevii rile de libertate, dreptate şi neatîr- tru libertate socială şi naţională.
Dan Blendea şi Marcel Amza de nare ale maselor largi populare, ho- Strajă de neclintit a României socia­
la Şcoala generală nr. 4 Deva. tărirea nestrămutată de a apăra pă­ liste, a independenţei şi suveranităţii
mîntul străbun, dreptul poporului de ei, a cuceririlor revoluţionare, arma­
Aspect de la deschiderea expozi ţiei filatelice din incinta Casei de a-şl făuri viaţa după propria sa vo­ ta noastră, sub conducerea partidu­
cultură din Deva. Foto: N. STOICAN C. DROZD inţă". lui, nu precupeţeşte nimic pentru a
încă de la crearea sa, Partidul Co­ fi la înălţimea înaltei misiuni pe ca­
munist Român a acordat o atenţie re |-a încredinţat-o partidul şi po­
deosebită educării fiilor de munci­ porul.
nierii detaşamentelor claselor a
Album pionieresc IlI-a şi a IV-a de la Şcoala gene­ tori şi ţărani din riudurile armatei caţii, în săli şi laboratoare — po
Pe cîmpurile de instrucţie, în apli­
in spiritul revoluţionar ai clasei mun­
rală nr. 4 din Hunedoara au pri­
citoare, a! maselor largi populare,
uscat, în aer sau pe apă — pretu­
mit în rindurile organizaţiei pio­ atragerii lor la lupta proletariatului, tindeni între hotarele României so­
nierilor pe elevii claselor a II-a a ţărănimii, a forţelor înaintate ale cialiste, ostaşii patriei confirmă prin
„MUNCA - DATORIE A gricole de producţie din Peştişu A, B, şi C. naţiunii pentru progres şi o viaţă măiestria dobîndită în pregătirea de
FIECĂRUI PIONIER" Mare. mai bună. luptă, prin participarea nemijlocită
în timp ce pionierii şi elevii Aici, pe locurile ce ne amintesc După victoria insurecţiei, armata la realizarea unor obiective ocono- 1
şcolii generale nr. 1 se aflau pe de strămoşii noştri, elevii Sorin română, umăr la umăr cu armatele mice. prin înalta lor conştiinţa, că
Sub acest generic se desfăşoară Ilca, Adrian Tudor, Lucia Sandu, sovietice, a luptat cu vitejie şi ab­ sînt gata oricînd să îndeplinească
în aceste zile de octombrie acţiu­ tarlalele din Peştişu Mare, colegii Gabriela Pascal, Sorin Miclea, negaţie pentru eliberarea părţii de sarcinile ce i-au fost trasate de Con­
nea patriotică de recoltare a po­ lor de la liceele nr. 1 şi 2 din Hu­ Ecaterina Boloji, Ciprian Hodor nord-vest a României smulsă din gresul al Xl-îea al partidului, de Con­
rumbului şi cartofilor din cadrul nedoara semnau prezenţa în cata­ trupul ţârii prin dictatul fascist de gresul educaţiei politice şi al culturii
logul muncii pe tarlalele coopera­ şi Adrian Prudan, împreună cu la Viena de la 30 august 1010. Cre­ socialiste, să execute fără şovăire
cooperativelor de producţie şi tivei agricole din Hăşdăt, ajutin- alţi colegi, au rostit cuprinşi de dincioasă cauzei drepte a luptei an­ ordinele comandantului suprem, to­
I.A.S. din judeţul Hunedoara, ac­ du-i pe cooperatorii de aici la re­ emoţie legămîntul pionieresc sub tifasciste, armata română a continu­ varăşul Nicolae Ceauşescu, să apere
ţiune lansată de Consiliul judeţean coltatul porumbului şi cartofilor drapelul patriei. at alături de armata sovietică ope­ cu fermitate cuceririle poporului îm­
al Organizaţiei pionierilor. de pe o suprafaţă de 10 ha. Un asemenea legămînt au de­ raţiunile militare pe teritoriile Un­ potriva oricărui atac imperialist. Pă­
Răspunzînd „prezent" acestei I5e asemenea, pionierii hunedorani pus şi elevii claselor a II-a de la gariei, Cehoslovaciei şi Austriei pină trunşi de sentimentele internaţiona­
lismului socialist, în strînsă unitate
la terminarea victorioasă a războiu­
chemări, pionierii municipiului s-au aflat în primele rînduri în şcolile generale nr. 5, 7 şi 9 dar lui In Europa. si frăţie cu armatele celorlalte ţări
Hunedoara au fost alături de pă­ cadrul acţiunii de înfrumuseţare a intr-un alt loc cu. însemnătate De ia 18 decembrie 1944 pină ta 12 socialiste, ei veghează necurmat cau­
rinţii şi fraţii lor mai mari, ute- municipiului, evidenţiindu-se şco­ istorică — Castelul Corvineştilor. mai 1945, in condiţii de anotimp şi za socialismului ş! a păcii.
De ziua ei, răspunzînd dragostei sl
ciştii, in lanurile de porumb şi pe lile generale nr. 1, 2, 4, 6, 7, 8, 9 Depunînd legămîntul in aceste teren deosebit de grele, armata ro­
terenurile cu cartofi ajutînd la şi 10 ca si cei ai liceelor nr. locuri ce amintesc de istoria po­ mână a desfăşurat operaţii militare încrederii cu care o înconjoară po­
întreaga
porul,
socialistă
naţiune
pe teritoriul Cehoslovaciei. în acest
recoltSt. 1 şi 2. porului nostru, noii pionieri s-au interval de timp, unităţile şi marile armata îsi reafirmă hotărîrea de a
Astfel, pionierii şi uteciştii clase­ angajat că vor învăţa pentru a unităţi române, totalizînd peste 248 000 sluji neabătut interesele poporului
lor a Vil-a A şi B, a VlII-a A şi LEGĂMINT LA DRAPELUL PATRiEI deveni constructorii ei de mîine. de oameni, au forţat prin lupte deo­ român, politica marxist-leninislă, in­
ternă şi externă pe care o promo­
B, precum şi cei ai claselor a IX-a sebit de înverşunate 4 cursuri mari vează cu consecvenţă Partidul Comu­
de apă, au cucerit 10 masive mun­
gi a X-a de la Şcoala generală nr. Monumentele istorice ale jude­ MIRELA JUNCU, IOANA nist Român, patria noastră socia­
ţului Hunedoara, locuri ce trezesc MÂGHERUSAN, SIMONA toase şi au eliberat 1 722 de localităţi,
1 din Hunedoara s-au alăturat co­ puternice emoţii, au răsunat din IOSIF şi CARMEN RUS intre care 31 oraşe. De asemenea, a- listă.
legilor lor din Peştişu Mare, re- nou de glasurile purtătorilor cra­ nalele războiului antifascist consem­
nează faptul că un regiment de caro
coltînd o suprafaţă de 15 ha de vatei cu tricolor. Astfel, în incinta de la Subredacţia „Tot de luptă român şi unităţi militare Colonel
porumb aparţinînd cooperativei a- forumului de la Şarmizegetusa, pio- înainte" din Flunedoara române de căi ferate, drumuri şi CONSTANTIN PINT1LESCU
„Unirea c!e la Alba lulia din După cum ne informează izvoa­
1 600 ţ-a înscris pentru totdea­ rele, la est de Carpaţi, unde se în­
una, cu litere de aur, în hroni­ «77-837. HM!» «MMI II IR! * MM! tindea cea de-a treia provincie ro­
mânească, Mihai nu a întîmpinat
cul ţării, acest act devenind un practic aproape nici o rezistenţă.
simbol strălucit, însuîleţitor pen­ „Au venit toată oastea cu ţara de
tru generaţiile care au aspirat i s-au închinat", glăsuieşte o
spre constituirea statului unic cronică. Existenţa şi în Mol­
naţional". Mihai tilearal si unitatea naţională a Tărilnr Romane dova a conştiinţei că locuitorii
ei sînt de acelaşi neam cu cei din
NICOLAE CEAUŞESCU > .> » Transilvania şi Ţara Românească
Roma — acesta e signor Mihai, II-lea al Austriei de a-şi în­ lupta popoarelor balcanice împo­ este un fapt sigur. O ştia cu mai
In amintirea poporului nostru va principele Valahiei". Alte foi vo­ tinde stăpînirea asupra terito­ triva stăpînirii turceşti. Fruntaşii
bine de un secol înainte Ştefan cel
rămîne de-a pururi vie personalita­ lante şi broşuri proslăveau faptele riilor de 1a Dunăre. Căutînd acestor popoare i-au oferit domnu­ Mare, cînd numea provincia de sud
tea lui Mihai Viteazul, totdeauna le­ de arme ale „marelui şi înfrico­ mai mult în stele decît în reali­ lui român conducerea luptei pentru de Carpaţi, în raport cu cea de
gat de ideea unităţii politice a ţă­ şătorului leu al Răsăritului". tăţile politice şi militare ale vre­ alungarea turcilor din Europa şi est „cealaltă Valahie".
rilor române. Geniul militar şi di­ Unind Transilvania şi mai apoi mii, împăratul se considera un ma­ de refacere a unităţii balcanice, Prin strîngerea la un loc a ce­
plomatic al marelui erou „strălu­ Moldova cu Ţara Românească, Mi­ re protector al popoarelor din a- aşa-numitul „plan bizantin". Cu lor trei ţări româneşti, Mihai Vi­
ceşte ca un meteor pe cerul po­ hai ridica pe o treaptă superioară, ceastă parte a lumii... Şi ca orice toate acestea Mihai a acceptat teazul a realizat prima unificare
porului român" — aşa cum subli­ în condiţiile vremii sale şi în func­ „protector", voia să-i alunge pe „planul dacic". Această alegere se politică a teritoriului românesc. In
nia marele nostru istoric A. D. Xe- ţie de cîştigurile spirituale ale se­ turci spre a le lua locul. Era a- explică în primul rînd prin con­ documentele emise din Alba lulia,
nopol El a realizat pentru prima colului al XVI-lea, ideea confede- jutat şi încurajat dealtfel de re­ ştiinţa comunităţii de neam, con­ centru de unde realiza conducerea
oară cu veacuri în urmă, printr-o rării ţărilor române pe care o pro­ gele Spaniei, dogele Veneţiei, du­ ştiinţa izvorîtă din identitatea de celor trei ţări, Mihai se intitula :
neabătută şi temeinică luptă, uni­ movaseră înaintea lui Mircea cel cele Toscanei şi de alţi’ principi origine, limbă şi religie a locuito­ „Io Mihai voievod, din mila lui
rea celor trei ţări române, în- Bătrîn, Iancu de Hunedoara, Şte­ apuseni, constituiţi în „Liga sfîntă". rilor din cele trei ţări, identitate Dumnezeu, domn al Ţării Româ­
chegînd cu sabia sa învăpăiată şi fan cei Mare, Ion Vodă cel Cum­ Se ştie că în anii de domnie a lui recunoscută chiar şi de numeroase neşti şi Ardealului şi a toată ţara
efortul mulţimii dornice de scutu­ plit şi alţi domnitori] Mihai -Viteazul s-a intensificat mărturii străine (latine, germane, Moldovei". De asemenea crearea li­
rarea jugului greu al stăpînirii o- Imperiul otoman se afla în cul­ poloneze, maghiare, ruse) începînd nei peceţi cu stemele reunite ale
tomane — Dacia românească. El mea gloriei şi a puterii lui. In ciu­ din secolul al XlV-lea. celor trei ţări, simbol al Daciei, în­
a făurit, cum spunea N. Iorga, „un da victoriei navale dobîndite de Izvoarele contemporane relatează tregite în vechile hotare, evidenţia
singur trup din România întreagă". apuseni la Lepanto în 1571, aspra că în împrejurări grele Mihai Vi­
Prin neastîmpărul tumultuoasei sale stăpînire otomană continua să în­ teazul îşi îmbărbăta ostaşi) cerîn- cristalizarea gîndului său de a fa­
ce din ţările române un singur or­
personalităţi a concretizat ideea u- negureze zorile oricăror nădejdi de du-le „să se poarte vitejeşte... pen­ ganism.
nităţii politice, devenind, prin pace şi de libertate nutrite de mul­ 77-• n 7 ? I rr y Ţ+7 cs tru salvarea naţiei lor şi a aceleia Unitatea făurită de Mihai Vitea­
veacuri, simbolul unităţii noastre te popoare. Lepanto a însemnat un a romanilor, din care mărturiseau zul a definit un program politic,
de stat. succes nefolosit de cei care l-au că se trag". Tocmai datorită aces­ căruia i-a rămas fidel tot ce a fost
Este de fapt şi momentul cînd obţinut. In anii următori, turcii 'Y / bo.t-.fi tei conştiinţe a unităţii de neam,
Mihai ajunge în culmea puterii şi şi-au continuat expansiunea. De a- victoria lui Mihai la Şelimbăr şi înaintat în societatea românească.
In ciuda duratei foarte scurte, o-
a gloriei. Henric al IV-lea, regele ceea, toate popoarele din această y)r)]jPS* b intrarea triumfală în Alba lulia au pera marelui domn s-a Impus ca
r
Franţei, îl lăuda : „planurile lui parte a Europei — români, un­ provocat, după cum arată izvoare­ simbol al luptei pentru unitate, fi­
cresc potrivit cu izbînzile". Mulţi guri, sîrbi, bulgari, greci, cazaci le vremii, puternice acţiuni de so­
ind cea mai sigură dovadă că ea
principi îl invidiau. „Dacă a fost — aspirau la libertate. Scrisoare autografă a lui Mihai lidaritate a populaţiei româneşti a exprimat o aspiraţie fundamen-
vreodată un principe în lume demn Lupta pentru libertate a papoa- Viteazul: „Şi Uolaru Ardealului din Transilvania cu oastea viteazu-
fflnrî/a rwArifuii