Page 4 - Drumul_socialismului_1976_10
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI © I
şi edm
Pin ertalta
întrecerii socialiste
■ 45a.MILIOANE LEI PESTE PLAN
(Urmare din pag. 1) educarea
Vineri, 1 octombrie, a avut loc plenara Comitetului de partid de să organizeze corespunzător forţe nou anga
la C.S. Hunedoara, lărgită cu activul, care a analizat stadiul aplicării le de muncă, să • crească conlucra La I.J.I.L. Deva, întrecerea so Eu aşa procedez cu fiecare. Am ţaţele în
măsurilor de creştere a producţiei de piese de schimb şi reducere a rea intre uzine în acest domeniu. cialistă pentru îndeplinirea sar
efortului valutar, precum şi de executare în bune condiţii şi la timp S-a cerut o preocupare mai mare cinilor de plan şi a angajamen instituit chiar o regulă nescrisă la începu
a reparaţiilor capitale şi mijlocii la utilajele şi agregatele siderurgice. şi pentru ridicarea calificării oa telor asumate în acest prim an în brigadă de a ne consulta, a- mult de
juta, înţelege. A.şa am ajuns să peste plai
Ceea ce s-a detaşat in primul rînd la această analiză, care a menilor care lucrează în acest sec a-1 cincinalului revoluţiei tehnico-
vizat o arie largă de probleme de primă importanţă, este modul de tor, dc care depinde calitatea mun ştiinţifice se desfăşoară cu în fim lună de Jună fruntaşi pe ex nemotivat
pregătire şi desfăşurare a plenarei de activ — practică ce se impune cii depuse. Desigur, participanţii sufleţire şi eficienţă. îndepli ploatare, să avem acum, după 9 Constau
a fi folosită şi de alte organe de partid in adincirea analizei compe la dezbateri intre care tovarăşii luni din acest an, un spor de gadă, sect
tente a activităţii economice. Astfel, conducerea uzinei nr. 5 — uzina loan Cioroianu, Andrei Schwartz, nind sarcinile de plan pe cele producţie de peste 6 000 tone căr ce Negru,
care produce piese de schimb şi efectuează -reparaţiile şi a cărei Dumitru Dună, Viorel Neag, Con 9 luni ale anului cu 20 de zile bune, să reducem considerabil ne să-i cuno;
activitate a fost analizată — a întocmit referatul asupra activităţii stantin Naghi, Dan Roşulescu, loan mai devreme, colectivul I.J.I.L. motivatele şi abaterile de la pentru a
depuse nu numai în acest an, ci cu o largă retrospectivă în cincinalul Dinu şi alţii au făcut numeroase Deva înregistrează o producţie
trecut şi viziune de viitor. Comitetul de partid şi consiliul oamenilor alte observaţii şi propuneri, pe ca suplimentară de aproape 45 mi N.T.S., să sporim randamentele fiecare. E
muncii din C.S.H. au elaborat un proiect de plan de măsuri politice re plenara le-a reţinut cu atenţie. lioane lei, concretizată intr-un pină la 10 tone de cărbune pe vorbesc c
si tehnico-organizatoricc in aceste domenii. Ambele materiale, însoţite Pe baza analizei făcute, a pro post. că la mir
de grafice, au fost studiate cu 2-3 zile mai devreme, pe secţii şi uzine, punerilor şi sugestiilor participan important volum de produse fi Dumitru Costinaş, şef de bri felurile.
de către membrii comitetului de partid şi tovarăşii din activ invitaţi ţilor planul de măsuri adoptat de zice. gadă, sectorul VI investiţii. Cînd Dai! r-
la plenară, precum şi de către membrii comitetelor judeţean şi muni plenara activului trasează ca o- am preluat iniţiativa lui Cojoca- sectorul t
cipal care lucrează în combinat. în acelaşi timp. din iniţiativa comite biective majore : ru — cu toate sensurile ei eco brigadă e
tului de partid şi cu sprijinul cineclubului „Siderurgistul", au fost • Axarea muncii polilico-organi- S-A APRINS LUMINA IN SAT cc sarcini
realizate un film şi diapozitive axate pe prezentarea „pe viu" a rezul zatorice pe folosirea la maxim a nomice şi educative, ne-am adu
tatelor şi îndeosebi a neajunsurilor, care au lărgit şi adîncit şi mai capacităţilor dc producţie, realiza Un moment cu semnificaţii pe nat toţi ortacii şi am ţinut un nic. Ştie
mult cadrul analizei. De asemenea, în sala în care a avut loc ple rea reparaţiilor de calitate şi la calea creşterii nivelului de civi sfat ca într-o familie de ,,10“, gă. De la
nara, au fost afişate panouri, grafice şi diagrame ajutătoare. termenele stabilite, creşterea pro lizaţie al satului hunedorean a cîţi sîntem noi în brigadă. Ne-am căm iniţi;
Plenara s-a deschis cu prezentarea secvenţelor filmate şi a as ducţiei de piese de schimb şi re propus să ne facem lunar planul, nantă înti
pectelor înregistrate pe diafilme, apoi s-a trecut la dezbateri. ducerea efortului valutar. avut loc recent la Godineşti — să nu avem accidente, să nu ab brigadă, î
Ce s-a realizat prin acest mod de organizare şi desfăşurare ? în e Urmărirea de către consiliul Zam. Cu trei luni înainte de sentăm nemotivat, să ne ajutăm alte brig
primul rînd, toţi participanţii au avut posibilitatea să cunoască din oamonilor muncii şi conducerile termenul planificat, datorită ac între noi ori de eîte ori este ne Ion Beli
timp problemele supuse analizei, măsurile ce se preconizează şi, deci, uzinelor ăi^udălizării intensive a ca tivităţii deosebite a echipei de voie. Şi ne ţinem de cuvînt. Nici lui sindic
să se pregătească temeinic pentru cuvînt. în al doilea rind, organul pacităţilor şl utilajelor de prelu electricieni de la lotul I al în 1975, nici anul ăsta n-avem gada de p
de partid şi consiliul oamenilor muncii au primit, în urma acestei crare, creşterii ppnderii pieselor I.R.E, Deva, condusă de comu
consultări, o seamă de propuneri şi observaţii utile pentru îmbogă turnate, forjate şi matriţate, cu nistul Ionel Bănăţan, s-a finali măcar o absenţă nemotivată, ne cialistă"
ţirea planului de masori. în al treilea rînd, s-a afectat timp mai mult adausuri minime de prelucrare, ex realizăm ritmic planul. cî.ştigat, j:
pentru ca participanţii la dezbateri să analizeze cu temeinicie com tinderii tratamentului termic, in zat electrificarea'satului. Colec Viorel Negru, şef de brigadă, dezvoltăm
plexul de probleme puse în discuţie,. să yină eu mai multe propuneri tensificarea acţiunilor de asimilare tivul întreprinderii apreciază a- sectorul IV : Eu am fost şef de deoarece
şi sugestii, mai bine documentate şi aprofundatei a pieselor ce se aduc din import. jutorul dat echipei de electricieni
schimb la „nea Miclea" şi numai ductivă, 5
o Organizarea unei intense acti Brigadieri
vităţi de propagandă şi muncă po pentru urgentarea lucrărilor de de 9 luni am fost promovat bri
gadier. Sîntem un colectiv de 18 personalii
O METODĂ CARE SE IMPUNE importului printr-un program sus litică de masă, de analize şi alte către locuitorii satului Godineşti, subordine
oameni şi lucrăm îmtr-un aba
ÎN ADINCIREA ANALIZEI COM ţinut de asimilări. acţiuni pe baza sarcinilor concrete în frunte cu deputatul Adrian taj cameră. Avem oameni capa dere. Un
PETENTE A ACTIVITĂŢII ECO Participanţii la dezbateri s-au ce revin siderurgiştilor hunedoreni Lascu (ing. loan Turtureanu, se bili, harnici, dar mai e dc lucru exploatări
în domeniul reducerii importurilor,
NOMICE referit însă mai mult, după cum cretarul comitetului de partid al
au dat orientarea şi materialele pe realizării reparaţiilor şi a producţi I.R.E. Deva). la capitolul disciplină, adică la lui Const
Acţionînd în lumina indicaţiilor oare le-au studiat sau vizionat, la ei de piese do schimb. la lucru î
date de conducerea partidului,, per rezervele potenţiale care mai există pentru re
sonal de t o v a r ă ş u l Nicolae pentru ca aceste activităţi să se ţii în sul
Ceauş eseu, comitetul de partid şi îmbunătăţească mai mult. In a- brigadiere
consiliul oamenilor muncii al com ceastă ordine de idei s-a insistat oamenii, i
binatului, colectivul uzinei 5, în pe necesitatea încărcării mai de măria şi c
frunte cu comuniştii, s-au preocu pline a maşinilor-unelte din dotare, urgent re;
pat cu responsabilitate în perioada a capacităţilor de prelucrare, pe (Urmare din pag 1) tăţeniJor şi, de aceea, solicităm uă cadre de porţi, nu s-a montat
analizată de creşterea producţiei reducerea adausurilor de prelucra şi pe această cale de a ne spriji nici o uşă metalică, dar s-a des Andrei
de piese de schimb în vederea re re, recondiţionarea tuturor pieselor şedinţe al consiliului popular. Nu ni. Este numai şi numai inte chis cîmp larg de acces vîntului... telului de
ducerii efortului valutar, au acor care se pot refolosi, gospodărirea se mai termina şi oamenii ne so resul lor. La hala nr. 3 se tot „lucrează". inadmisib
dat toată atenţia efectuării la timp licitau-cu insistenţă locuinţe pro Punerea în funcţiune a centralei fost lans;
lor mai judicioasă, luarea de mă ...Exemplul de la Simeria, e-
şi în bune condiţii a reparaţiilor, mise de unităţile în care iucrea- xemplele di.n Valea Jiului şi Orăş- termice înainte de anotimpul fri de p rod ir
precum şi folosirii raţionale a for suri ferme pentru reducerea chel ză. I-am invitat la consiliul popu tie arată că, prin preocuparea guros este cu „cîntec" şi din cau listă" să i
ţei de muncă aferentă acestei acti tuielilor cu fabricarea pieselor de lar, le-am explicat că pentru a za beneficiarului care nu a asi lucru care
schimb (care au crescut) şi îndeo consiliilor populare, cetăţenii vii
vităţii Acest lucru a permis ca, pe primi locuinţe mai devreme este tori beneficiari ai locuinţelor fond gurat tot echipamentul necesar tru că, di
de o parte, să crească substanţial sebi pentru îmbunătăţirea continuă necesar, dată fiind lipsa de efec (şi a avut destul de mult timp la vului sens
volumul de piese de schimb şi u- a calităţii lor. în activitatea de re tive la constructor, să participe de stat pot da o utilă mână de dispoziţie !). nea îşi n
ajutor constructorilor.
tilaje confecţionate sau recondiţio paraţii trebuie să se tindă către fiecare cu 80-100 ore de muncă Asigurări sînt. „tn octombrie sarcinile <
nate, cu peste 10 000 tone faţă de pregătirea din timp de ansamble patriotică. Cu sprijinul lor în UN SEMNAL URGENT montăm toate porţile" spune absenţelor
1971, iar pe de altă parte să se şi subansamble pentru reparaţiile muncă necalificată şi calificată maistrul Petru Miclan, de faţă cu simţitor, <
asigure o funcţionare normală, la mijlocii în vederea scurtării dura (ca electricieni, instalatori etc.) au REFERITOR LA SITUAŢIA maistrul Ionel Giuglea, de la lo de la N.T
parametrii ceruţi, a agregatelor si tei de execuţie, să se respecte cu fost accelerate lucrăriJe. La fel DE LA I.M.M.R. tul 33 construcţii. Dar e greu de muncă, d;
derurgice, in condiţiile reducerii rigurozitate graficele întocmite şi s-a procedat şi la următorul bloc pus bază pe ele. Pentru că, de în abataje
cu 60 apartamente fond de stat. Bilanţul realizării investiţiilor exemplu, în ziua de 2 octombrie, te acestea
în sprijinul amenajării cămi de mărire a capacităţilor de ia hala de calibrare. întîrziată şi indiseutab
nului — grădiniţă părinţii inte producţie şi îmbunătăţire a con ea, nu lucra nimeni la elevaţie, ve. Prin
1975 — an hotărîtor pentru redresarea resaţi au răspuns chemării birou diţiilor de muncă de ia I.M.M.R. iar la porţi lucrau vreo 3-4 şi străduim
lui comitetului orăşenesc de partid Simeria pe trei trimestre este cam tot atîţia asistau. Şi, aşa, s-a planul şi,
şi biroului executiv participînd total necorespunzător. irosit o zi, care sc adaugă la al schimbul
eGonoffijoă a cooperativelor agricole în medie cu 50 ore de muncă pa Pe scurt, planul perioadei a tele şi altele. gur că v.
triotică şi chiar mai mult, aşa fost realizat la construcţii-mon- Pînă fac ordine tovarăşii din peste tot,
cum au făcut Alexandru Cără- taje în proporţie doar de 71 la conducerea I.C.C.F. Timişoara es rele, la Ic
guţ, Maria Dobrotă, Traian Nea- sută, iar pentru îndeplinirea pre te cazul să intervină cu toată e- greutăţi, i
gu, Emanoil Iordate şi mulţi al vederilor anuale — dacă se va nergia > Comitetul orăşenesc de In acea
ţii. De asemenea, la construcţia continua în actualul „ritm" de lu partid Simeria şi să se mobilize un solid s
creşei am avut o participare ac cru de către loturile I.C.C.F. Ti ze mult mai intens .şi beneficia rea sarcin
tivă prin munci patriotice. mişoara — ar trebui ca anul 1976 rul. Pentru că oamenii spun jamenlclo
Mai sînt însă unele lucrări şi să aibă cel puţin 5 trimestre... „Ne-au snart toată uzina şi să ve dului de c
la creşă, şi la cămin, şi la dis Fizic, stadiul este cam aşa : La deţi că la iarnă o să lucrăm in
La şedinţa de lucru de'la C.C. cine au obţinut, în condiţii ase pensarul oraşului care necesită hala nr. 1 au fost atacate opt frig". Masă
al P.C.R., din 27 februarie a.c., mănătoare, producţii cu mult su participarea în continuare a ce- porţi de acces, s-au executat do- |. MfRZA C
secretarul general al partidului, perioare la toate culturile, ceea
tovarăşul Nicolae Coauşescu, a ce explică în bună măsură preo
subliniat necesitatea de a subor cuparea pentru aplicarea dife (Urmarc din pag. 1) rea, viilor
dona toate eforturile organizaţii renţiată a tehnologiilor specifice. sămînţat, cu excepţia cîtorva zeci Cinci pieiuaţi seminţele fără pierd
lor de partid de la sate, ale lu „Explicaţii" s-au găsit şi pentru dc hectare, toate suprafeţele eli de legume.
berate de culturile timpurii. Acum,
crătorilor de pe ogoare pentru rezultatele, nesatisfăcătoare din Cu responsabilitate sporită ac hotărîtor pentru încadrarea semă repartizate ? *e sînt co
redresarea în acest an a coope zootehnie. Mai puţin s-a acţionat ţionează şi mecanizriitrii de la natului în epoca optimă este elibe peratorii c
•S.M.A. Deva. Directorul unităţii,
rativelor agricole rămase în ur şi s-a intervenit însă în direcţia ing. Liyiu Gîrbea. a ţinut să evi rarea eu maximă operativitate şi Această întrebare o adresăm con ria. Deva.
mă din punct de vedere econo înlăturării cauzelor care au con denţieze faptul că în secţiile de pregătirea imediată a terenurilor ducerilor cooperativelor agricole şi din alte
mic. Cu un asemenea deziderat dus la asemenea situaţii. mecanizare dc la C.A.P. Deva, Ilâ- ocupate cu sfeclă şi porumb (re din Ţebea, Sîntandrei, Băcia şi de asigura
se confruntă şi C.A.P. Bîrcea Mi Organizaţia de partid si consi rău, Cristur şi Şoimuş s-a organi- coltatul cartofilor s-a încheiat — Foit, unităţi care pînă ieri nu nă, la C.l
ca I zat lucrul cu tractoarele în schim n.n.). După recoltarea cartofilor şi-au preluat în totalitate cantită şi s-au dc
liul de conducere au analizat lu sau sfeclei, 1a C.A.P. Simeria, Bo- ţile do seminţe repartizate prin
Cum este şi firesc, în acţiunea nar situaţia economico-finaneiară buri prelungite, astfel reuşindu-se siloxarea i
de redresare rolul hotărîtor îl a C.A.P., însă analizele nn s-an să se asigure front de lucru pen dusele det
are efortul propriu al cooperato soldat cu măsuri, responsabilităţi tru semănători. Printre mecaniza tate.
torii care dovedesc conştiinciozi
rilor pentru sporirea producţiei şi termene de înlăturare a nea tate şi hărnicie în îndeplinirea sar
agricole la hectar şi pe cap de junsurilor. Aşa se explică de ce cinilor încredinţate, am notat pe Mici un
animal. Din discuţia purtată cu s-n tărăgănat procurarea unor Alexandru Olaru. Iftodo Moldovan,
syeretarul organizaţiei de partid, scroafe de prăsilă şi înfiinţarea Nicolae Lupuţ, Gavrilâ Cosvan.
Nagy Pavei şi cu preşedintele unui sector de activităţi anexe Iosif Ţîr. Vasile Ifrim, Ton Pun
C A P., Iosif Oană, am reţinut că tea, Ghcorghe Doru, Trandafir Su- în i acţiui
industriale, măsuri prevăzute pen
unitatea a înregistrat uncie res tru obţinerea de venituri băneşti bs, Emil Suciu — să-i amintim jelor, în si b
tanţe faţă de prevederile pianu suplimentare. doar pe cîţiva dintre ei. De ase bîlna şi Foit s-au efectuat arături Agrosem. Spre exemplu, C.A.P. cipal. Fon
lui atît la producţia vegetală — Cit priveşte ajutorul acordat menea. mecanizatorii Silviu Olaru, şi sc pregăteşte patul germinativ. Sîntandrei are de preluat 20 tone între care-
Potrivit programelor de lucru sta
seminţe de grîu din soiurile Li
la culturile de cereale păioase. de unitatea patronatonre —I.M.C7 Nicolae Lungii,- ilie Dumitras, Au sovea n, Ai
rel Cîmpurean şi alţii, de ia S.M.A. bilite, în aceste zile cooperatorii belula, Lovrin şi Aurora. Cind au
cartofi, porumb şi sfeclă de za- Bîrcea — nu este nimic de re Dobra au (lucrat fără răgaz din din Sîntandrei, Petreni, Totia, Bă- de gînd preşedinţii şi inginerii şefi nar, Viere
Barbu i, lor
b r —, cit si în zootehnie, unde proşat. zori si pînă noaptea lîrziu la efec cia şi din alte unităţi îşi mobili din unităţile vizate să se hotă Acs şi alţ
există minusuri îndeosebi la e- Din cele relatate se desprin tuarea arăturilor pentru însămîn- zează forţele la recoltatul porum rască să preia întreaga cantitate
fec’.: vnl matcă (10 capete), iar de cu claritate că jumătăţile de ţări. • bului. de seminţe ? real izarca
vind insilo
producţia de lapte marfă se gă- măsură nu sînt suficiente în ac în ceea ce priveşte recoltatul
serte undeva la jumătatea sarci ţiunea de redresare economică a Maximă operativitate la cartofilor, un ritm mai susţinut se Legumele stnnse, valorifi cinei. Baci:
nilor contractuale pe anul 1976. acestei unităţi al cărei potenţial recoltat şi eliberarea! aşteaptă tn cooperativele agricole cate si însilozate fără maximă îr
Factor.: răspunzători de soarta productiv poate şi trebuie să fie din consiliile intercooperatiste Ha * toate uniţi
producţiei invocă drept „cauză o- mai bine valorificat. terenului ţeg şi Toteşti, unde pe suprafeţe pierderi canizatori
biretivă" seceta. Facem însă pre Cooperativele agricole din consi însemnate trebuie însămînţat grîu între acţiunile prioritare la or lozări să
cizarea cu unităţile agricole ve " N. riRCOS liul intcrcoopcratisţ Simeria au in- după cultura, respectivă. dinea zilei se situează şi strînge- sporit
