Page 5 - Drumul_socialismului_1976_10
P. 5
i © MARTI, 5 OCTOMBRIE 1976 Pag. 5
| „ÎNCHIS. PRIMIM MARFĂ !“ ţ,
\ Deşi este cunoscut de că- \ PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII CONSILIILOR POPULARE
k tre şefii de depozite şi res- ţ
? ponsabilii unităţilor comercia- ,
' le că aprovizionarea magazi- J
. !• \ .nelor se face in afara orelor \ Adunările cetăţeneşti—organisme ■ sare aeipră participarea
SQGlmilSÎci l de program, totuşi, în multe l
------------------------- * locuri magazinele întîmpină / maselor la conducerea treburilor de stat şi obşteşti
■ , ţ pe cumpărători cu uşile pe 1
UifîSSSSBlfSS { care scrie : „închis. Primim i
WCSSUaBuG j „,„,4-1. t „; |„ „,„i„ 1 n > Instituţionalizarea adunărilor şi înfăptuirea programelor de nări ale cetăţenilor pe sate şi supuse dezbaterii publice, sub-
iiiuiiu . jui, iu oreiu iu,ou, i
executarea
educaţie magazinele de galanterie nr. *«. cetăţeneşti prin Legea de or măsuri ’ şi privind bune condi- la nivel de comună schiţa de liniindu-se sarcinile ce revin
locuitorilor din -comuna noas
sistematizare, planul de dezvol
6 şi mercerie din Hunedoara ţ ganizare şi funcţionare a con
la
în
timp
erau închise. Primeau marfă, i siliilor populare — organisme ţiuni a lucrărilor agricole, tare economico-socială în pro tră în traducere'a lor în viaţă.
deosebi a celor Aşa se întîmplă şi în alte o- ? care asigură participarea di dezvoltarea zootehniei, pomi- fil teritorial pe perioada 1976— Adunările cetăţeneşti — a-
;
tinerilor. Rezul- raşe ale judeţului. De ce nu 1 rectă, nemijlocită a maselor, culturii, legumiculturii, amena 1980, precum şi programele cest cadru larg democratic şi j
ie sînt bune, de se respectă o măsură bună, ţ la conducerea treburilor de stat jarea bazinelor hidrografice, privind creştere animalelor, reprezentativ — asigură par
a
lui am dat m.ai luată mai de mult, şî care i şi obşteşti — este o expresie dezvoltarea patrimoniului fo legumicultura, fondul forestier, ticiparea activă şi efectivă a
■ne de cărbune vine în sprijinul servirii cetă- ' a largului democratism al orîn- restier, îmbunătăţiri funciare îmbunătăţirile funciare ş.a. La maselor la conducerea treburi
avem cam multe tenilor ? ţ duirii noastre socialiste. Adu şi altele. De asemenea, ele. adoptarea acestora de către lor obşeşti şi controlul po
50... nările cetăţeneşti au menirea . ascultă şi dezbat rapoarte asu consiliul popular s-a ţinut porului asupra activităţii orga
omon, şei de bri- „FANTOMELE" să asigure participarea mase pra activităţii desfăşurate de seamă de propunerile şi- obser nelor locale ale puterii şi admi- ,
: Aşa-i cum zi- DIN PLANTAŢIE ţ lor, intr-un cadru organizat, consiliul popular, dări de sea vaţiile făcute de cetăţeni. nistraţiei de stat. în acest |
? oameni trebuie la dezbaterea problemelor prin mă din partea delegaţilor să De curînd au avut loc adu fel se -asigură îndeplinirea o-;
Sntîi foarte bine \ k cipale ale dezvoltării econo- teşti ai consiliului popular, nări populare ale cetăţenilor în perativă şi eficientă a atribu- j
. să procedezi cu l Constantin Bîrna, în călită- ^ mico-sociale a localităţilor. hotărîri, potrivit legii, în pro care s-a dezbătut şi votat con ţiilor ce ‘revin consiliului I
_.............. .
sincer : unora le . tea sa de pădurar la Consi- i Ele sînt chemate să îndepli bleme privind realizarea unor tribuţia în muncă şi în bani popular în -conducerea, organi- i
tora cu aspi'ime, 1 liul popular comunal Crişcior, * nească o serie de sarcini în ce lucrări de interes obştesc, a locuitorilor pe 1977. In a- zarea şi planificarea economi- 1
oameni de toate ţ trebuie să facă şi pontajul ţ priveşte elaborarea, dezbate elaborarea schiţelor de sistema ceste adunări s-au prezentat ei, în traducerea în viaţă ai
oamenilor care lucrează în ţ rea şi adoptare planului dez tizare, asigurarea pazei bunuri informări privind realizarea politicii generale â partidului
a
*: ae-,brigadă, 1 plantaţii. Pe pădurar îl mun- J voltării economico-sociale în lor, gospodărirea fondului sil sarcinilor, au fost făcute unele şi statului nostru.
,,,ii: La noi în ţ cea însă o idee : cum să cîş- > profil teri-oriei, în stabilirea vic şi a păşunilor comunale. precizări în legătură cu legile
,r pentru fiecare i tige mai mult, fără nici o modalităţilor şi a măsurilor de In comuna noastră au fost adoptate de ultima sesiune a IOAN FILIP
.nar, decadal, zii- 1 trudă ? Pînă la urmă a găsit îndeplinire a lui, în elaborarea dezbătute şi aprobate în adu M. A. N. şi proiectele de legi primarul comunei Rapoltu Mare
inceşte, cît cîşti- ţ ce căuta. A pontat 10 oameni
ne, de cînd apli- t fictiv. „Fantomele" nu au ri-
ie simte o pasio-
între minerii din \ 0 ACŢIUNE REUŞITĂ DE CRUCE ROŞIE
rigada noastră şi > Calitatea servirii — un
la investiţii. ţ In ziua de' 28 septembrie Pădurean, Nicolae Schramer,
îdintele comitetu- . a. c. s-a desfăşurat în oraşul Iuliu Piscoi, Daniel Marconi,
pe mină : „Bri- i Simeria o acţiune de recoltare Ioan Sauer, Maria Pop etc. imperativ major al comerţului!
ie şi educaţie so- ţ postat că Bîrna le încasa ba a sîngelui de la donatori vo La buna pregătire a acţiunii
e acum un bun i nii. Şi totuşi cineva nu a fost luntari din Complexul C.F.R. s-a remarcat aportul medicilor Dezvoltarea continuă a reţelei Dînsa plecase după cumpărături la
s îl păstrăm şi-l 1 de acord ca pădurarul să În Ca rezultat al intensei acţiuni Tiberiu Dclapeta, Adrian Spi- comerţului de stat, îmbunătăţirea magazinul alimentar, la aprozar şi
:ijă. îl dezvoltăm ţ caseze peste 4 000 lei fără de mobilizare efectuată în săp- ciuc, Nicolae Schutz, a asis aprovizionării unităţilor au creat apoi la\pîine. S-a scuzat astfel:
„Vin dimineăţa la ora 6 şi nu pot
tă în munca pro- i să mişte un deget. Acum are tămîna Crucii Roşii de către tentului Ioan Rădulga, a ve condiţii pentru creşterea volumu
lui de produse desfăcute populaţiei să-mi cumpăr mîncare". Noi repli
icarea oamenilor. > la ce reflecta. personalul medico-sanitar şi chiului activist de Cruce Roşie şi o servire mai promptă, civiliza căm : De seara nu se poate faca.j
acum mai multă \ activul de Cruce Roşie, s-au Ioan Pîrvu de la I.M.M.R., tă, a cumpărătorilor. Calitatea ser pacheţelul? Oare siderurgiştii, mi-i
ir oamenii din t AMICI LA UN PAHAR putut recolta 77 prize de sînge, donator şi el. virii, însă, în multe unităţi comer neri-i, alţi oameni pleacă în timpul.]
•mează cu încre- / din care 44 de la angajaţi ai In momentul de faţă întrea ciale lasă încă de dorit. Lipsurile serviciului prin oraş, după mîn- 1
slu : conducerea \ I.M.M.R., 20 de la lucrători ai ga atenţie se îndreaptă spre se datoresc şi unor responsabili de care ?
La cofetăria „Garofiţa" din Hu-.
licitat brigadieru- l Ionel Augustin şi Lazăr Staţiei C.F.R. Simeria Triaj. pregătirea viitoarelor donări magazine care nu-şi fac cu priso nedoara există o bună aprovizio
Solomon să vină / Balşa s-au cunoscut întîm- Cu această ocazie Ioan Pepe- de sînge, cea din 19 octombrie sinţă datoria, nu respectă obliga
ţiile ce le revin in unităţile cele nare cu toate cele necesare, spe- 1
zi, peste program, \ plător, la bufetul „Expres" nar şi Gheorghe Casoni au do de la Sîntandrei şi cea din 18 conduc. Susţinem cele argumentate cifice unei asemenea -unităţi. Din
itarea unei situa- 1 din Brad. Firi deschise, au nat sînge pentru a cincispre noiembrie din Complexul C.F.R. mai sus cu . cîteva exemple con păcate, aici, nu poţi vedea un co
. La rindul său, ? devenit repede amici. Şi cum zecea oară, Ioan Aron pentru Simeria. crete. pil, o femeie, servind o prăjitură..
itat de vorbă cu } un pahar invită Ja altul, I. Dr. CORNEL STOICA Magazinul auto-moto nr. 65 Hu Cei care doresc trebuie să le. ia .a-j
puns. cu toţii che- ţ Augustin, generos, i-a dat la a douăsprezecea oară, mai preşedintele Comisiei de nedoara- E trecut de ora 9 şi în casă. In sală, pe toa-te mesele au!
de lucruri a fost L. Balşa bani să mai ia „o multe persoane aflîndu-se acum Cruce roşie a oraşului magazin sînt doar cîţiva cumpără pus stăpînire fumătorii. Se fumează ,
i. ' T tură". Dar acesta a plecat la a zecea donare : Gheorghe Simeria tori. O vînzătoare brunetă, cu un ca în tavernă. Se vinde doar cafea |
şi ţigări. Responsabila Maria Albu j
, secretarul corni- k cu banii în buzunar. Păgu- ţ picior pe o ladă, fumează şi, ner se mira că noi nu ştim că în tot!
voasă, explică unui bărbat ce neîn
i al minei : Ar fi ? basul s-a luat după el pe ^ ţelegător e un tip care, deşi l-a oraşul cofetăriile au pus localurile |
la mina unde a 1 servit ou cauciucuri şi alte piese, lor doar la dispoziţia fumătorilor';
iţiativa „Brigada ţ stradă, unde „amicii" de pa- ) acum a uitat serviciile făcute. In şi a doritorilor de cafea ! Factoriij
i educaţie socia- , har au făcut un scandal „ca i ajutorul ei vine şi cealaltă vînză răspunzători din comerţul munici
vreo formaţie de 1 la carte". Pentru sîrguinţa lor / toare. Taifas în toată regula !' Du piului Hunedoara trebuie să inter-.
ro fi preluat. Pen- ţ de a se da in spectacol, mi- ! pă tejghea, numai chişloace şi be vină de urgenţă pentru ca şi cofe
condiţiile efecti- i liţia i-a recompensat pe loc. ţ ţe de chibrituri. Nici nu am ştiut tăriile să-şi păstreze pr-ofiluil. Alt
imin-uat mina Lo- ' ce să credem, o fi fumat vînzătoa- fel, să le schimbe firma !
rea atîtea ţigări sau nici nu s-a
Ţinuta lucrătorului din comerţ,
iză lună de lună \ CÎND NU SE RESPECTA măturat seara, la închiderea uni solicitudinea sa, fac parte Integrau-!
m, dacă numărul LEGEA... ţ tăţii. Am intrat la tovarăşa res tă din calitatea servirii. Deşi fie
otivate a scăzut ţ ponsabilă Viorica Spiridonidis, ca care lucrător are obligaţia să poar-.
cel al abaterilor re tocmai dădea dirpmul unui om, te ecuson vizibil, mulţi nu o fac -
al accidentelor de Contrar Legii nr. 7/71 şi a ţ cu o cutie de carton în braţe, pe şi folosesc tot felul de şiretlicuri 1 1
trecerea socialistă regulamentului elaborat de uşa din dos. întrebăm de ce vânză La magazinul de încălţăminte din
nai dinamică, toa- U.N.C.A.P., conducerea C.A.P. toarele n-au ecusoane. „Or fi ui Piaţa George Eneseu, din 3 vînză-'
tat să şi le pună". De ce este atîta toare, doar una avea ecuson, la ma
roade elocvente, Zdrapţi a angajat pe Graţian lipsă de solicitudine faţă de cum gazinul de galanterie două vînză
.e acestei iniţiati- Sturza şi George. Boglea la părători, de ce se fumează şi este toare mascau ecusonul cu gulerul
maţele ei noi ne secţia anexă, cu jumătate de dezordine ? „Măturăm imediat, ier- halatului, iar la magazinul eleetro- 1
: realizăm ritmic normă pentru a confecţiona taţi-ne, mai greşim şi noi". Răs tehnic le aveau în buaunaru-l de la i
îtă, să ne creştem la diferiţi cetăţeni porţi si punsuri „ferme",’ date de un res halat şi se vedea doar marginea de I
îine al minei. Si- garduri din fier, deşi ei sînt ponsabil în unitatea căruia tronea sus i „Electrotehnic".
Sînt cîteva exemple din cele care
i merge strună şi angajaţi ai I.M. Barza. Cei ză indolenţa şi dezordinea. (Şi în le-am desprins din carneţelele
i la toate Sectoa- doi, drept „recunoştinţă" pen magazie era gunoi !). noastre. Le supunem spre analiză
Ora 10,25. Responsabila (!) tu
irigăzile. Mai sînt tru bunăvoinţa conducerii tungeriei nr. 68 din Hunedoara, organelor comerciale în drept dkD
(
isuri, probleme, C.A.P., nu au înregistrat toa- Steluţa Sina.ciu, punea lacătul pe municipiul Hunedoara.
iţiativă noi avem ţ te comenzile prejudiciind co- uşă. Citim orarul. Scria clar că u-
pentru îndeplini- i operativa agricolă cu peste Deva — vedere din Micro 15. Noi blocuri şi spaţii comerciale puse la nitatea trebuia să fie deschisă pî SABIN CERBU
le plan şi. a anga- 1 5 000 lei. Acum regretă fapta i dispoziţia populaţiei. Foto : VIRGIL ONOIU nă seara tîrziu, fără întrerupere. ION CIOCLE1
nţă al angajaţilor. ş lor. Şi au de ce I ■ ® © ® o ® © o © © © © © © ® © © © © 0 © © o © o © o © © © @ © © © © @ ® o © ® © a 0 ® « 9 © ® © © a ® e ® © ® © ® © © o © © e © © i $ a © @ ©
itruu'idicarea gra-
idâ organizată de S NU RESPECTAT! ORARUL ? Schimb de experienţă cu cadrele de ÎN SPIRITUL LEGII SISTEMATIZĂRII
RU GHEONEA \
Pe uşa unităţii de legume i Toate construcţiile trebuie realizate cu
şi fructe nr. 4, str. Progresul, , conducere din administraţiile financiare
din Deva, orarul arată clar : ' respectarea strictă a prevederilor legale
ia si ■ însilozarea i deschis de la ora 7,00. U-
întregii producţii * nitatea se deschide însă la In zilele de 28 şi 29 septembrie a.c. părtăşit din experienţa proprie. Toţi In acţiunea de sistematizare a lo lucrări fără documentaţii şi fără au
asemenea dezidera- a avut loc la Deva un schimb de reprezentanţii judeţelor participante calităţilor şi de construcţii, datorită torizaţii. De asemenea, Popa Augus
preocupărilor manifestate de către
au subliniat, importanţa şi necesita
tin, din Cîmpuri Surduc — comuna i
taţi îndeosebi coo- . orele 8,00, chiar mai tîrziu. \ experienţă cu cadrele de conducere tea organizării în fiecare an a unor comitetele şi birourile executive ale Gurasada, a construit anexe gospo-
din administraţiile financiare din 17
ipoitu. Mare, Sime- ) Duminica rareori cînd e des \ judeţe, organizat de Ministerul finan asemenea schimburi de experienţă consiliilor populare, comisiilor loca ilărşti în afara perimetrului şi pe tui
agiu, Aurel V lai cu 1 chis, deşi acelaşi orar obligă ţelor, cu sprijinul Comitetului exe care permit ea în mod concret, la le de sistematizare, s-au obţinut în teren care nu-i aparţine legal, iar j
ăţi. Preocupîndu-se * lucrătorii unităţii la program faţa locului, să se vadă cum mun general rezultate bune. In centrele, Floroiu Nicolae, din Mintia — comu
\ cutiv; al Consiliului popular judeţean.
ămării pentru iar- ţ între 7,00 şi 10,00. Sesizată, \ în prima zi a consfătuirii au fost ceşte aparatul financiar de la muni civice, pe arterele principale de cir na Vcţel, şi-a construit o casă din
cărămidă în afara perimetrului lo
lia s-au îndeplinit i conducerea C.L.F. Deva a \ prezentate referatele : „Metode de cipii, oraşe şi comune, să se facă culaţie şi traseele turistice ale ju calităţii. Toţi cei în cauză au fost l
urmărire a executării bugetelor fo
deţului se construiesc numai case eu
un larg schimb de opinii între ca
prevederile la în- J cale şi planurilor financiare ale in drele de la administraţiile financiare 2 şi chiar 3 nivele, eu respectarea amendaţi şi s-au luat măsuri ca să
promis că va pune lucrurile \ prevederilor legale privind amplasa intre in legalitate.
stituţiilor de stat“ — judeţul Dolj ;
i'lor şi cepei, pro- * la punct. Asta aşteptăm şi „Metode de urmărire a realizării pla ale judeţelor şi să se preia tot ceea rea şi densitatea construcţiilor. Tendinţa de amplasare dezordonată
ce este bun din experienţa altora.
te fiind bine sor- ţ noi, cumpărătorii. De multă \ nurilor financiare ale întreprinderilor în încheierea acestui schimb de Se constată totuşi că în unele' lo a unor construcţii, îndeosebi a ane
xelor gospodăreşti, la unii cetăţeni* ,
subordonate consiliilor populare şi a
vreme ! (Dorel Bîra, Deva). \ experienţă a luat cuvîntul tovarăşul calităţi, deşi sînt elaborate şi apro trebuie combătută cu toată tăria.
planului financiar în profil teritorial"
bate schiţele şi detaliile de sistema
Iulian Văcărel, prim-adjunct al mi
— judeţul Braşov ; „Aplicarea meto tizare, prevederile acestora nu sînt Este absolut necesar ca pentru evi
!e furaje să nu \ delor moderne de calcul şi rezulta nistrului finanţelor care, după., ce a respectate şi traduse în viaţă de că tarea unor astfel de încălcări ale i
GATA RUGINIT tele obţinute în verificarea, centra subliniat condiţiile deosebite asigu tre t,oţi cetăţenii. Aceasta şi pentru, regulilor, scliiţe4or de sistematizare j
\ lizarea şi analiza dărilor de seamă" rate de gazde pentru buna organi şi a disciplinei în construcţii, să fie
osgrdă ! zare şi desfăşurare a schimbului de că nu se acţionează cu perseveren
— judeţul Prahova. în continuare au ţă de către toţi factorii de răspun prelucrate şi dezbătute din nou pre
In curtea magazinului să- ţ avut loc intervenţii pe marginea re experienţă şi a mulţumit organelor dere pentru a explica locuitorilor ne vederile legilor .şi actelor normative j
e strîngere a fura- tesc din Răchitova rugineşte t feratelor prezentate din partea re judeţene şi locale de partid şi de cesitatea de a se construi în toate care se referă la sistematizare şl
e ocupă locul prin- de multă vreme o mare gră- ) prezentanţilor judeţelor participante. stat pentru sprijinul acordat, a rele localităţile — aşa ccm prevede Legea construcţii. Totodată se impune ea*
vat reuşita schimbului de experienţă,
e de mecanizatori, După-amiaza, împărţiţi pe grupe, sistematizării şi disciplina în con toate consiliile populare, comisiile
madă de fier vechi. Ne-am I participanţii au făcut vizite de lucru sarcinile ce revin lucrătorilor din do locale de sistematizare, deputaţii în
ntim pe Aron Bra- Ia consiliile populare din Hunedoara, meniul financiar din documentele strucţii — numai pe bază de docu cadrul ‘circumscripţiilor lor, să exer
loştină, Vasile Pie- interesat despre „stăpînul" ei. ţ Congresului al Xl-lea, din cuvîntarea mentaţii şi autorizaţii. cite un control riguros pentru ca
Haţeg, Orăştie, Brad, Geoagiu, Uni-
Ca urmare, la controalele efectuate
•oiu, Ion Niţu, Ion Nu l-am putut afla cu pre- i Yea. Va ţa de Jos şi sarmrzegetusa, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secre recent de către .secţia de arhitectură nici un cetăţean să nu mai execute
răceanu, Francisc ciziă. Or fi tinerii satului, e- } unde au purtat discuţii asupra mo tarul general' al partidului, la Con si sistematizare a Consiliului popular nici o lucrare — fie că este vorba
de anexe gospodăreşti, adăugirea do
sfătuirea cu cadrele din domeniul
ierează cu spor la / levii şcolii ? Dar nu asta con- dalităţilor de acţiune privind reali ■financiarrbancar, din Degea finanţe judeţean, s-a constatat că se execută noi camere, sau alte extinderi, pre
zarea bugetelor locale, punerea în unele lucrări de construcţii fără res
nilor stabilite pri- \ tează. Cel mai bun „stăpîn" valoare şi atragerea de noi surse de lor, alte documente ,de partid şi he pectarea prevederilor legale. Astfel, cum şi construcţia unor locuinţe noi
; la C.A.P. Sîntan- i ar fi cuptoarele oţelărlilor. sporire a veniturilor statului, comba stat. Vorbitorul a evidenţiat marea Hodor Mircea, din Cîmp-uri |3urduc — — fără documentaţii şi fără autori
zaţii, în acest fel se asigură folosi
grijă ce trebuie manifestată ‘ pentru
Rapoltu Mare. De ? Pînă nu-i dă rugina de ca- terea evaziunii fiscale, etc. Au- fost buna gospodărire a fondurilor finan comuna Gurasada, Dane Valentin, rea cu chibzuială a fiecărui metru
vizitate şi monumentele istorice din ciare, introducerea şi folosirea meto Stoca ci Ionel şi Nicoară Ioan, din pătrat de teren din perimetrul eon-
fătate este ca în 1 păt...
zonele respective. delor de lucru moderne, realizarea Sîrbi — comuna Ilia, Pin tea Traian, struibil al localităţilor şi din propria
formaţiile de me- A doua zi, la Casa de cultură din bugetelor locale, a planurilor finan Gaspăr Petru, Măre*' Augusţfc.? clin gospodărie a fiecărui cetăţean, so,
:ituite pentru însi- Reporter »eva, au continuat intervenţiile pe ciare în profil teritorial, îmbunătăţi . Cătălina ItosifJ Ciur Ioan si întăreşte ordinea şi disciplina în a-
marginea referatelor, s-au exprimat rea muncii de planificare, ridicarea Todosiu Virgil, din Mintia' — ^mn- cest important domeniu de activitate*
ze cu randament j opinii asupra celor constatate _ ia nivelului si eficienţei întregii activi na Vet el, Burza Romul is, din Tătă- N. BADIU
consiliile populare vizitate şi s-a îm tăţi financiare. răşii — comuna Biujuc, au executat