Page 6 - Drumul_socialismului_1976_10
P. 6
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI @ NR. 6136 © MARŢI, 5 OCTOMBRIE 1976
• ' ' F V • • -ivE xo/y.-ţ-'
m
carnet cultural
hm culturii si educaţiei socialiste „Sarmis 16“
POET HUNEDOREAN „JUVENIS"
Prima săptămână a Lunii.cul rea scriitorului Vasile Andru ca, „Astra" din Braşov şi „Fa PREMIAT
turii şi educaţiei socialiste „Sar din Iaşi şi redactorului Bogdan milia" din Oradea. La Casa de cultură din
mis ’76“, intitulată „Săptămîna Rădulescu, de la editura „Emi- Tot în această săptămînă vor (La Concui-sul naţional de poe Deva s-a deschis clubul „Ju-
manifestărilor politico-ideologi- nescu" ; deschiderea festivă a rula la Hunedoara filmele artis zie „Nicolae Labiş", ediţia a venis". In cadrul manifestări
ce“, s-a încheiat sîmbătă 2 oc decadei a fost organizată, de a- tice româneşti „Ceaţa", „Mere VIII-a, ce se organizează anual lor. din prima reuniune şi-au
tombrie. Dintre acţiunile cu un semenea, la Hunedoara şi Deva roşii", „Dincolo de pod", „Un la Suceava, premiul revistei dat concursul interpreţii de
succes deosebit am consemnat de ctăre Centrul judeţean de comisar acuză", „Evadai'ea", „Luceafărul" a fost atribuit muzică folk Diana Kreindler,
colocviile de istorie de la Ca librării. „Cursa" ş.a., iar la Petroşani, poetului Ioan Evu din Hunedoa
sa de cultură din Deva, expune Duminică a început „Săptămî Lupeni, Vulcan şi Petrila a în ra, membru al cenaclului „Fla- Petru Azaharioaiei, Gabriela
rile pentru tineret cu tema „Cu na literaturii, filmului şi arte ceput festivalul filmului docu Poantă, Rudolf Kleibel şi au
cerirea independenţei de stat a lor plastice". Printre numeroa mentar „Valea Jiului", ediţia recitat din lucrările unor
României — încununare a lup sele manifestări ce au avut loc a V-a. DESCHIDEREA poeţi români membrii cercului
telor de veacuri ale poporului s-a remarcat cea intitulată „Zi O manifestare interesantă se UNIVERSITĂŢII
nostru" ce au avut loc la sediile lele revistelor literare din Tran anunţă cea care va avea loc în CULTURAL-ŞTIINŢIFICE dramatic al Casei de cultură.
muzeelor din Deva, Hunedoara, silvania" — interesante întîl- 5 octombrie la Casa de cultură Mihai Herlea a prezentat cîteva
Petroşani, Orăştie şi Sarmizege- nii-i cu poeţi şi prozatori pe din Deva : un schimb de expe Vineri, 1 octombrie, la Casa noutăţi muzicale.
tusa ; simpozioanele de la Brad, marginea unor volume recent rienţă cu membrii Cenaclului de cultură din Deva s-au des Clubul „Juvenis" îşi v des
a
Hunedoara şi Petroşani având judeţean al epigx-amiştilor şi chis cursurile Universităţii cul- făşura activitatea în fiecare
ca temă „Hunedoara — vatră caricaturiştilor, urmat de o în tiu-al-ştiinţifice, instituţie cax-e marţi după-amiază.
milenară a vieţii politice şi cul tîlnire cu publicul, precum şi şi-a cîştigat de-a lungul timpu
turale româneşti, a luptei pen vernisajul primei expoziţii de lui un binemeritat loc în clima NOI PICTORI NAIVI
tru eliberare socială şi naţiona caricatură militantă. Iată şi pro tul spiritual al municipiului.
lă, pentru unitate şi indepen gramul altor expoziţii : la De Cei peste 2 000 de cursanţi Colecţia de pictură naivă
denţă". Tot dintre manifestările va, o expoziţie de carte cu te îşi vor desfăşura activitatea în
cu caracter istoric sînt de men ma „Drum de glorii" (5 octom anul 1976—1977 în cele 30 de Ştefan Safian de la Casa de
-
ţionat : deschiderea la Petro brie), iar la Haţeg, tot o expo cursuri de cultură generală, trei cultură din Bi ad s-a îmbogăţit
şani a expoziţiei de carte dedi ziţie de carte cu tema „Lupta de limbi străine şi zece cercuri eu noi luci'ărl din Ţara Zaran-
cată anului 1907, simpozioanele pentru independenţă şi drepta tehnico-aplicative. dului. Sînt semnate de noi re
de la Dobra, Ilia şi Geoagiu de te socială oglindită în litera
dicate aceluiaşi eveniment sau tură" ; Galeriile de artă ale ANTOLOGIE DE POEZIE prezentanţi ai artei populare
simpozionul „Momente semnifi fondului plastic din Deva vor CONTEMPORANA naive — Traian Pleşa, Gheorghe
:
cative din lupta comună a po găzdui expoziţia „Realităţi hu- ROMANEASCA Ban şi eleva Nicoleta Stan de
porului român şi a naţionalită apărute. La Casa de cultui'ă din nedorene oglindite în arta plas la liceul „Avram Iancu". Lu
ţilor conlocuitoare împotriva ex tică (6 octombrie) ; la Muzeul Joi, la Clubul „Siderurgistul"
Deva au venit la întâlnirea cu
ploatării sociale şi asupririi na publicul şi cu membrii cenaclu judeţean se va inaugura colec din Hunedoara, a avut loc o crările „La fîn“, „La îmblăcit",
ţionale", ce au avut loc la Cris- lui „Ritmui'i" poetul Adrian ţia de artă plastică contempo seai-ă de „antologie de poezie „Piaţă la Brad", „Spre Mihăi-
tur şi' Romos. Dintre manifes Popescu, prozatorul Eugen Uri- rană (8 octombrie), iar la sim contemporană românească", cu leni“, „Dealu Fetii" etc. se
tările cu alte teme sînt de con caru şi criticul Petru Poantă, pozionul ce se va organiza cu participarea scriitorului Ghcor-
semnat expoziţia de „ex-libris- această ocazie şi-au anunţat ghe Filip din Bucureşti şi a bucură de o largă apreciere
uri“ de la Deva, dezbaterile pri de la revista „Steaua" din Cluj- participarea un grup de critici membrilor cenaclului „Flacăra". (ION COTOI — Brad).
vind documente ale Congresului Napoca, pi-ecum şi criticul Ma din Capitală.
xim Danciu, de la revista
educaţiei politice şi al culturii „Transilvania" din Sibiu, care Literatura va fi masiv pre
socialiste ce-au avut loc la nu au citit din lucrările lor. Au zentă pe afişul săptămînii : şe
meroase cămine culturale sau citit, de asemenea, din cele mai zătoarea literai-ă „Omagiul Hu
spectacolul muzical-literar sus nedoarei" (5 octombrie, la_ Casa
ţinut de cenaclul „Flacăra" din recente creaţii cenacliştii deveni de cultură din Hunedoara) ; un Argumentul statirnieiei—încrederea reciprocă
Hunedoara la librăria nr. 14, cu Miron Ţie, Petrişor Ciorobea, recital de poezie patriotică sus
ocazia deschiderii festive a ex Gh. Constantin Naidin, Ecateri- ţinut de membrii cenaclului sa are argumente in încrederea
poziţiei de carte „Republică na Staicu şi Tiberiu Vanca, iar „Ritmuri" la Termocentrala cu care sătenii l-au ales în mai
biruitoare". partea muzicală a fost susţinur- Mintia ; şezători literar-muzica- multe legislaturi deputat, i-au
La 1 octombrie, după cum tă de talentaţii membri ai clu le la Orăştie şi Geoagiu-Băi (6 încredinţat conducerea unor lu
se ştie, a început în întreaga bului „Juvenis" de pe lingă Ca octombrie); întîlnire a sci-iito- crări obşteşti, iar comuniştii l-au
ţară tradiţionala „Decadă a sa de cultură din Deva. rilor Letay Lajos şi Domokos primit in mijlocul lor încă in ur
cărţii româneşti". Px-intre pri Aflăm că duminica viitoare, Geza cu publicul, la căminul mă cu un sfert de veac.
Sarcinile trasate de Congresul
mele acţiuni desfăşurate în ju cultural din Deva şi tot o în educaţiei politice şi al culturii
deţul nostru în cadrul decadei, vor fi prezenţi la întîlnire poeţi, tîlnire la Hunedoai'a a publi
amintim : la Ribiţa, a avut loc prozatori şi critici de la revis cului cu scriitori şi poeţi de socialiste au stirnit un puternic
o masă rotundă cu participa- tele „Tribuna" din Cluj-Napo- limbă germană (8 octombrie). ecou în conştiinţa sa de comu
nist, care nu se împacă cu starea
de automulţumire. Dialogul pe
care îl poartă cu cetăţenii pe
marginea acestor importante do
Album pionieresc pionierii şi şcolarii din unităţile cumente ale spiritualităţii româ
participante. neşti este deosebit de viu. S-a
ajuns, astfel, ca la nivelul unui
cămin cultural afiliat să se des
„DE TRECI CODRII Manifestările din 3 octombrie S-AU DESCHIS făşoare o muncă susţinută, con-
DE ARAMA" s-au desfăşurat pe platoul de la CASELE PIONIERILOR stind din dezbateri, expuneri pe
cabana Rusu şi au cuprins între- marginea documentelor de partid,
Aşa s-a intitulat duminica cul- cei'i sportive, probe sanitare, con La 1 octombrie, în majorita dialoguri vizind legislaţia socia
listă ; formaţia de teatru să pună
tural-sportivă (ajunsă la ediţia a cursuri muzicale ş.a. Ele au avut tea localităţilor judeţului au a- periodic in scenă piese noi, ta
Vil-a), organizată de către Con vut loc festivităţile prilejuite de
ca scop antrenarea pionierilor şi Cornel Cleşiu este, de 26 de raful, grupul vocal, echipa de
siliul municipal Petroşani al Or şcolarilor la practicarea turismu deschiderea caselor pionierilor. ani, ceea ce pregătirea, misiunea dansuri, soliştii vocali şi instru
ganizaţiei pionierilor şi dedicată socială şi sensibilitatea sufleteas mentişti să aibă nenumărate in-
lui, aplicarea unor elemente de De remarcat că în anul şcolar că i-au cerut să fie — învăţător tilniri cu publicul din Dumbrava
marilor aniversări ale anului vii 1976—1977, la casele pionierilor in satul Dumbrava de Jos (Ribi de Jos şi din alte 20 de localităţi
tor : 100 de ani de la cucerirea pregăth-e pentru apărarea patriei, — loc de desfăşurare a unor mul ţa) şi un permanent animator al ale judeţului. Sint toate acestea
independenţei de stat a Româ călirea fizică şi morală, cultiva tiple şi complexe activităţi •— activităţii cullural-educative Şi argumente ale statorniciei, dovezi
niei şi 70 de ani de la răscoala rea dragostei faţă de frumuseţile ponderea cercurilor tehnico-apli- artistice din aşezarea pe care n-a ale încrederii reciproce. (MINEL
ţăranilor din 1907. patriei, întărirea prieteniei în-ti-e cative va fi de peste 70 la sută. părăsit-o niciodată. Statornicia BODEA).
Se vor împlini in curînd 70 de
ani de la marea răscoală a ţărani 1907 - 1977. ŞAPTE DECENII DE LA MAREA RĂSCOALĂ A chestia ţărănească decit intr-un fel
cu totul întimplălor, fără dc ur
lor, care s-a înscris în istoria Ro mare şi fără să caute a urmări im
mâniei ca unul din momentele sa plicarea unui sistem întreg do mă
le cele mai însemnate. Aniversînd ŢĂRANILOR DIN ROMÂNIA suri care ar ridica starea ţăranului
evenimentele petrecute cu şapte /
decenii în urmă, poporul nostru român".
Impresionat de stările de lucruri
omagiază lupta revoluţionară a ţă începutul furtunii..» (I) existente în viaţa satului românesc
rănimii, memoria miilor de ţărani din preajma anului 1907, marele
căzuţi în această mare încleştare istoric Nicolae Iorga scria : „Sta
socială. ^ rea de lucruri sălbatică nu se va
De-a lungul veacurilor, ţărăni ieşte prost datorită... eliberării sa un manifest intitulat „Patruzeci de Marinescu au dezvăluit de nenu
mea a fost condamnată să ducă o le înainte de vreme de obligaţiile ani de sărăcie, de robie şi ruşine" mărate ori exploatarea cruntă a schimba decit atunci cind se va
zgudui din temelii prezentul, cind
viaţă neînchipuit de grea. Lipsa iobăgeşti, cum că ţăranul „nu era în care erau demascate mizei-i şi ţărănimii. De asemenea, o mare o clasă luminată şi dezinteresată
a
de pămînt şi unelte, exploatarea apt" pentru a fi proprietar liber. suferinţele ţărănimii. Militanţi cu parte a intelectualităţii satelor, in va răscoli pătura ţărănească, cind
moşierilor, privarea de cele mai e- In opoziţie cu aceştia, numeroşi noscuţi ai mişcării socialiste, ca fluenţată de ideile socialiste, a aceasta însăşi va fi în stare să
lementare drepturi au determinat oameni de ştiinţă şi cultură, poli M. Gh. Bujor, I. C. Frimu. Dimitrie desfăşurat o vie activitate de pro ceară şi să apere dreptul ei sfint
masele ţărăneşti să se ridice de ticieni, ziarişti luau in dezbatere pagandă in rîndul ţărănimii. şi se va ridica inlăturind putre
seori la luptă. Răscoala de la Bo- problemele din lumea satelor, fă Âpar lucrări demascatoare lega gaiul şi regenerînd societatea
bîlna, războiul ţărănesc din 1514, ceau propuneri, aduceai} la cu te de viaţa ţărănimii sub semnă
răscoala iobagilor condusă de Ho- noştinţă opiniei publice traiul mi tura unor autori competenţi, noastră.
Interesul stăruit pentru reforma
ria. Cloşca şi Crişan, răfuirile din zer al ţărănimii. Frămîntările ţără printre care Radu Rosetti. Vasile agrară reflecta pe plan ideologic
1888, 1899, li‘90, 1904 constituie pa neşti au reprezentat o importantă M. Kogălniceanu, G. D. Creangă, încordarea situaţiei interne.
gini măreţe ale istoriei luptelor preocupare în activitatea Partidu Spira Haret, iar personalităţi Cercuri tot mai largi ale opiniei
revoluţionare purtate de ţărănime. lui Social-Democrat al Muncitori marcante ale ştiinţei româneşti, publice româneşti intuiau apropie
La începutul secolului al XX-lea, lor din România. în programele ca dr. Victor Babeş, Gh. rea furtunii ; aproape fiecare lu
viaţa social-economică şi politică sale, la diferite congrese, precum Marinescu sau Ion Cantacuzino au crare sau studiu subliniau necesi
a României era dominată de două şi la congresele socialiste interna subliniat lipsui-ile şi sărăcia în ca tatea efectuării unor schimbări ra
mari probleme, de rezolvarea că ţionale au fost prezentate propu re trăia marea masă a ţărănimii. dicale în situaţia ţărănimii, pentru
rora depindea viitorul ţării : pro neri şi soluţii concrete referitoare „Proprietarul şi arendaşul — scrie a preveni flacăra răscoalei. Astfel,
blema desăvirşirii unităţii naţiona la problema agrară. Mişcarea so dr. Victor Babeş în „Tratamentul Spira Haret, în broşura „Chestia
le şi, în al doilea rînd, problema cialistă a iniţiat chiar în anii pelagrei", comunicare ţinută în ţărănească" apărută cu o lună îna
agrară. 1898—1899 organizarea ţărănimii în plenul Academiei Române — ex intea izbucnirii răscoalei, arăta că :
Reforma agrară din anul 1864, cluburi pentru instruirea ei în spi ploatează ţăranul intr-un mod ex „această stare de lucruri dacă va
deşi a desfiinţat obligaţiile feuda ritul ideilor socialiste. în scurt traordinar, storcind de la el un mai dura, nu se va putea rezolva
le şi a împroprietărit ţăranii cu timp, satele în care au fiinţat clu venit mai mare decît erau chiar decit printr-o catastrofă".
mici loturi din pămînturile statu buri socialiste au devenit centre claca şi dijma in timpul robiei... Şi marea vîlvătaie, care a cu
lui, nu a lichidat marea proprie în care s-au desfăşurat acţiunile Această stare de lucruri împiedică prins ţara de la un capăt la al--
tate şi, deci, problema pămîntului revendicative ale ţărănimii înainte cu totul ridicarea stării sanitare şi tul, antrenind intr-un năvalnic şu
a rămas nerezolvată. de 1907, iar în timpul răscoalei în economice a ţăranilor şi ar trebui voi de luptă marca masă a ţărăni
'„Chestiunea ţărănească" era de a- aceste sate au fost înregistrate ce îndreptată de curînd". La fel. sa mii. a zdruncinat din temelii re
semenea terenul de înfruntare a le mai mari ridicări la luptă. vantul A, D. Xenopol, bun cunos gimul burghezo-moşieresc, înscri
diverselor curente ideologice şi în anul 1906, cînd se împlineau cător al vieţii ţăranului, scria : ind în letopiseţul istorici noastre
concepţii politice. Negînd realita patru decenii de domnie a lui Ca- „Toate cîrmuirile ce s-au strecu o pagină impresionantă. ________
tea, economiştii şi politicienii re rol I» cercul socialist „România rat la putere de la 1864, vreme de C. DROZD
acţionari pretindeau că ţăranul tră , muncitoare" din Bucureşti a editat 43 de ani nu s-au Îndeletnicit cu
