Page 11 - Drumul_socialismului_1976_11

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6141 O MARŢI, 9 NOIEMBRIE 1976
Pag. 3

■In lamiiicr■■«xlgseiţeipr formarii omplul'aba, cu o înaltă ; cbaş&ilaţâ ffovbfa|2onqirG/''Sig>cSelcgS®q' ne'cerb
:
:
SĂ MUNCIM ŞI SĂ TBĂIM IN CHIP COMUNIST

vwv.-.v.v.v.v • Av.v.v.v.v.v.v.v.w.-.V.W• •■••••••••• WAV.wav.v- - • ••• -V.V.V.VA ■ • "■•'■v.v.vav.w.v.-a.' • • .V..-.v.v. V.V.V.V.Vc. MV.WA-..AW.V. •••••.•• V.V.V..V.- -.- • • -V..mv.vXv^pVAV.v..v • ■ • ■ ■ -N •••• v••• • fgfjj&l&• • s*»V.VMW A *••••• ■ ••••-• ■•■•••• ••••

t
I Pentru fiecare comunist, pentru fiecare cetăţean, munca este o datorie funda- ^
Rosturile unei vieţi J mentală, de onoare. Fiecare trebuie să dea dovadă de o înaltă conştiinţă profesio- ^

s t nală, competenţă, spirit creator, dăruire şi pasiune în muncă, totodată, trebuie să (
adevărate ; manifeste combativitate şi intransigenţă faţă de manifestările de indisciplină, super- \
ficialitate şi lipsă de răspundere în muncă".
(Din Codul principiilor şi normelor muncii şi vieţii comuniştilor,
Unui număr de 24 de oameni e nou pe la Crişcior. Pe unii ale eticii şi echităţii socialiste).
care lucrează de 30 şi de peste nici nu-i mai cunosc. Abia după J
30 de ani in U.U.M.R. Crişcior, ce-mi spun că mi-au fost elevi,
sindicatul uzinei şi organele oră­ ucenici, copii adevăraţi la
şeneşti de partid Brad le-au or­ U.U.M.R., îmi aduc aminte de ei.
ganizat, de curind, o frumoasă şi Azi sînt maiştri, ingineri, condu­
emoţionantă festivitate. 24 de cători in producţie. Munca ade­ O îndatorire d© onoare a fiecărui cetăţean
bărbaţi, cu timplele ninse de vărată i-a propulsat sus, pe sca­
scurgerea vremii, care şi-au fă­ ra devenirii“.
cut din muncă un crez, un mod Aprecierile aparţin maistrului
de viaţă. Urmaşi ai moţilor de principal Adam Benea, şi el cu
altădată, care-şi purtau prin ţa­ 36 de ani bătuţi pe muchie la Munca productivă» utilă, pentru
ră doniţele şi ciubărele încărcate U.U.M.R. Crişcior. Dar asemenea
ochi cu tristeţe şi cu grijile zilei aprecieri despre rosturile vieţii
de miine, cei 24 de veterani ai adevărate, trăită intens numai
U.U.M.R. Crişcior participau, ală­ prin muncă demnă, cuvinte des­ sporirea bunurilor materiale
turi de un mare număr de elevi pre conştiinţă revoluţionară şi
şi pionieri de la şcolile din Gu- despre educaţia patriotică a ti­
rabarza, la o autentică şi vibran­ nerei- generaţii puteau rosti şi In întreprinderi, în mine sau pe nasul" in... cărţile de joc, care de decată. Acum o ţine una şi bună t
tă lecţie de educaţie politică, la ceilalţi veterani : Constantin Bu­ ogoarele judeţului lucrează zeci fapt nu i-au adus decât amenzi. nu lucrez decît la I.M. Barza, la
o interesantă lecţie despre mun­ cium şi Ioan Faur, Nicolae Iga de mii de tineri, oameni ai mun­ Societatea a căutat să-l ajute în vechiul loc de muncă. Dar ortacii
că şi viaţă, despre frumuseţea şi şi Aron Iga, Nicolae Negrea şi cii de cele mai diverse profesii, mai multe rînduri, oferindu-i locuri îl cunosc -prea bine...
utilitatea muncii făcute cu plăce- . Petru Toth, Traian Jurca şi care şi-au făcut din muncă un a- de muncă pe măsura capacităţii Sînt şi alţii care trăiesc din ce
re, cu dragoste, cu onestitate. Gheorghe Rusu, toţi ceilalţi. devărat crez. Stimaţi şi apreciaţi sale. A lucrat ca zidar la coope­ pot numai de pe urma muncii lor
„Dacă mă gîndesc că in cei a- Aici, la U.U.M.R. Crişcior, s-a de către colectivităţile în care lu­ rativa „Moţul". O meserie fru­ nu. Lucia Tanţa, Neeuiai Diaconii.
proape 40 de ani de cind lucrez format, în decursul anilor, o ve­ crează şi în societate, oamenii moasă, cinstită şi, de ce să nu spu­ Constantin Grancea se numără
în „uzina noastră“ (aşa-i spune ritabilă şcoală a muncii, pe care muncii se remarcă printr-o înaltă printre aceia care fac orice numai
conştiinţă, o comportare demnă
lăcătuşul Vidu Niţă Uzinei de au absolvit-o şi Ioan Oprişa, di­ în familie şi societate. în opoziţie să nu lucreze. Folosesc orice posf-
utilaj minier şi reparaţii Crişcior rectorul uzinei, şi Victor Almă- cu ei sînt unii oameni-, în toată bilitate nelegală, nu se căiesc de
— ra.r.), n-am lipsit măcar odată şan, secretarul comitetului de puterea, care fug de muncă şi sa­ greutăţile ce le creează celor din
nemotivat da la lucru şi n-am partid, pe care o frecventează tisfacţiile ei, se complac într-o jurul lor. Unii au şi copii care
primit nici o sancţiune, că am acum alte sute de „elevi", de situaţie jalnică, trăiesc pe banii cresc ca vai de ei, fără o educaţie
crescut şi educat sute de tineri, meseriaşi destoinici. 30 de ani e munciţi de părinţii sau rudele lor, sănătoasă, intr-un climat viciat.
pe care i-am iubit ca pe copiii mult, aprecia cineva, 30 de ani in stârnind dezaprobarea celor din Pînă acum toate încercările de a-4
mei, cred că este tot ce aş putea acelaşi loc de muncă e şi mai nem, bine retribuită. Dar nu i-a încadra într-o activitate uitilă au
spune despre pasiunea pentru mult ; iar atunci cind este făcu­ jur. plăcut. Cam în aceste ape se eşuat.
— Am stat de nenumărate ori
muncă si dragostea faţă de oa­ tă cu -pasiune şi simţ al datoriei de vorbă cu cei care nu se înca­ „scaldă" şi Laurenţiu Vatamaniuc. Adoptarea de către sesiunea Ma­
meni“ Meseriaş de excepţie, şef — înseamnă totul pentru om. El a lucrat la I.M. Barza, un co­ rii Adunări Naţionale a Legii pri­
de echipă şi azi controlor de ca­ „Ne-a unit aici, in această mare drează în muncă, într-o activitate lectiv de muncă binecunoscut in vind încadrarea într-o muncă uti­
utilă, ne spunea maiorul Emil
litate, comunistul Vidu Niţă este familie, sentimentul patriotic de Cicic, comandantul miliţiei oraşu­ judeţul nostru pentru capacitatea lă a persoanelor apte de muncă
doar unul dintre cei 24 de vete­ dragoste pentru glia noastră ză- lui Brad. Aproape toţi dau cam a- şi hărnicia sa. Dar nici lui nu i-a creează posibilitatea angajării în
rani de la U.U.M.R. Crişcior, răndeană, dorinţa de a ne şti celeaşi explicaţii : „nu am găsit plăcut munca cinstită. Era un a- activitatea productivă, utilă, a tu­
care şi-au împletit viaţa cu mun­ demni urmaşi ai moţilor de altă­ un loc de muncă corespunzător, devărat balast pentru ortacii săi. turor cetăţenilor apţi de muncă,
ca, familia cu uzina (sau invers). dată, gindul sincer şi curat de a dar o să mă angajez". Promisiuni A făcut rost de un certificat me­
Cu ochii umeziţi de emoţie, de fi utili societăţii, nouă înşine, făcute cu uşurinţă, pentru că ei se dical. Dornic de un cîştig uşor şi contribuind astfel la sporirea bu­
intensitatea momentului, ingine­ viitorimii. Aceste atribute — de gîndesc de fapt la un loc cit mai nurilor materiale, la creşterea
rul Vasile Lungu, şeful serviciu­ dragoste pentru muncă, de iubire călduţ, dacă s-ar putea să încaseze de chiul, a modificat certificatul continuă a avuţiei naţionale.
lui producţie al uzinei, in care faţă de oameni, de răspundere retribuţia dar să nu facă nimic. medical. Faptul n-a trecut neob­
lucrează de 36 de ani şi ceva, civică şi demnitate comunistă — Or, acest lucru este imposibil ! Nu servat şi s-a trezit trimis în ju­ S. CERBU
priveşte frumosul dar ce Ir-a de puţine ori din rlndul acestor
fost oferit fiecăruia la acest plă­ şi-a continuat ideea tovarăşul „pierde vară" se „nasc" elementele
cut jubileu — o ingenioasă co­ Victor Almăşan — ne străduim certate cu regulile de convieţuire,
loană a infinitului in miniatură, să le cultivăm mai mult, mai cu legile statului nostru.
simbol al continuităţii muncii si adine, la toţi angajaţii colecti­ Tinărului Laurian Indrieş din
vieţii, nl bucuriilor- şi împliniri­ Valea Bradului nu-i place munca.
lor prin muncă. ..IC alît. de plă­ vului, să le imprimăm fiecăruia U.mblă mai mult brambura prin
cut să sfii că cei din jur te a- in conştiinţă un adevăr de ne­ oraşul Brad. Trăieşte pe spinarea
preciază. te respectă şi te ajută contestat al zilelor noastre şi a- celor de acasă. Peregrinările sale
prin localuri l-au dus pînă la ur­
la nevoie. De exemplu, eu, ori­ nume că socialismul îl construim mă la provocarea unui scandal
unde merg în ţară, nu există să cu oameni şi pentru oameni". pentru care a şi fost condamnat.
nu mă salute cineva, să mă în­ Cum pentru distracţii trebuie bani,
trebe de sănătate, despre ce mai DUMiTRU GHEONEA el a îndrăgit şi jocurile de noroc.
De nenumărate ori a fost găsit „cu
Despre o anume „fericire .,.
45
Scrisoarea pe urmele căreia am soţul se întoarce şi toiul se reia Ne întrebăm, în numele princi­
întreprins ancheta da faţă ne-a de la început. Aurelia H. scrie piilor care guvernează societatea
prilejuit citeva reflecţii asupra redacţiei cerînd ajutor. Soţul este noastră, dacă acest „joc" de-a fe­
modului cum încearcă unii să-şi chemat la miliţie unde dă o de­ ricirea şi de-a familia — din ca­
clădească fericirea : trecind pes­ claraţie că-şi va lăsa soţia in pa­ re 5 copii ce au dreptul legitim
te viaţa propriilor lor copii, fără ce. O lasă intr-adevăr. Intre timp la dragostea şi educaţia părin­
a se gindi că le rănesc sufletul. se stabileşte să dea fetiţelor o ţilor, trec, pe rină, de la un tată
Aurelia Hăncilă din Deva ne-a pensie alimentară de 330 lei. Mi­ la altul — nu se numeşte de fapt
scris, printre altele, că e despăr­ hai Lup dă 800 lei pe lună, co­ lipsă de răspundere faţă de soar­
ţită da soţ, că acesta o urmă­ piilor săi. Aceasta e situaţia in ta familiei, abandonarea obliga­
reşte şi o ameninţă mereu, im- prezent. Dar o situaţie cu totul ţiilor ce revin părinţilor in creş­
piedicind-o să-şi poală vedea li­ condamnabilă. Adulţii, in egois­ terea şi educarea copiilor ?
niştită de serviciu şi de cele două mul lor, par fericiţi. Dar copiii ? Principiile morale ale societă­
fetiţe mici pe care le are de cres­ Ce vină au ei că părinţii sînt ţii noastre socialiste nu acceptă
cut. La prima vedere s-ar părea iresponsabili faţă de soarta lor ? clădirea unor căsnicii pe neferi­
că soţul, numai soţul, ar fi vi- cirea copiilor, viitori cetăţeni dc
novatul, el ar trebui condamnat. nădejde ai ţării, care trebuie să
Cercelind insă mai in amănunţi­ Anchetă pe urmele fie crescuţi şi educaţi sănătoşi la
me, am ajuns în faţa unei situaţii minte şi la trup, crescuţi fără
mult mai complicate, la mijloc unei scrisori pecetea traumelor morale la ca­
fiind vorba nu numai de cele re i-au supus în copilărie nişte Comunistul Avram Ştreangă de la I.M.M.R. Simeria, sectorul vagoa­
două fetiţe, ci de 5 (cinci !) copii părinţi iresponsabili, egoişti... ne, se remarci prin calităţile sale de bun j>rganizator al muncii, neo­
care cresc nefericiţi. Nefericiţi La întreprinderea unde lucrea­ bosit animalor al întrecerii pentru o producţie de calitate.
din pricina părinţilor lor ! ză Aurelia H. ni s-a spus că e o DOINA COJOCARU Foto : VIUGIL. ONOIU
In urmă cu un an şi jumătate, muncitoare harnică, numai că şi
soţul Aureliei H. suferă o con­ cu actualul soţ mai are probleme,"'
damnare. In timp ce îşi ispăşeşte că au făcut ceva scandaluri.
pedeapsa, soţia îşi găseşte un alt „De ce ?“ — o întrebăm. „Din ge­
„soţ". După 11 ani de căsnicie ! lozie" — ne răspunde. Da, M.L. cu Biletul de voie - transformat Intr-un „paşaport" pentru chiul ?
Lucrurile se complică pentru că gelozia o chinuise 14 ani şi pe
noul soţ, Mihai Lup, îşi părăsise soţia lui, din cauza geloziei o
la rîndul său soţia şi pe cei 3 bătuse de nenumărate ori. „In­ — Care este, la dumneavoastră in ment Virginia Popovicl. In cazul an­ mici de taifasuri deloc profesionale.
Şi, simptomatic, servirea in unele u-
gajatei Marla Popuţi se pare că bu­
copii. După 14 ani de căsnicie ! trase spaima în copii — he spune întreprindere, practica privind unele nătatea se nunteşte slăbiciune, a- nităţi dc alimentaţie publică ale
Urmează o serie de întimplări, Ileana Lup. De multe ori tre­ învoiri din serviciu, tovarăşe ingi­ ccastă angajată apărînd învoită în O.J.T. suferă, deşi sînt „controlate"
unele aproape incredibile. Noua buia să fug, să dorm prin vecini. ner şef ? — l-am întrebat pe tova­ interes personal de trei ori in de­ adesea de unii asemenea funcţio­
răşul Nicolae Clătici, inginerul şef al
„familie“ părăseşte apartamentul Toate le-am indurat insă pentru I.J.G.C.L. curs de 10 zile. Biletul de voie însă nari.
familiei Hăncilă, timp de o lu­ copii şi pentru că ţineam la el, — Sinlem destul de severi în pri­ nu şi-l depune la „personal" spre a Direcţia comercială judeţeană are
nă slă chiar in apartamentul mi se părea că lumea nu are nici vinţa Învoirilor. Cele in interes per­ 1 se scădea din retribuţie timpul fo­ la poartă un om plătit în scopul do
proprietate personală al lui Mi­ un rost fără el. Acum ne-am li­ sonal se evidenţiază separat şi orele losit pentru sine. a cunoaşte în permanenţă cine din
afara instituţiei intră in instituţie,
hai Lup, alături de soţia şi copiii niştit şi eu şi copiii". Poate şi respective se scad din retribuţie. In Urcăm scările la O.J.T., în clădi­ dar şi cine din angajaţii proprii
acestuia. „Intr-o cameră stăteam Ileana Lup, ca şi ceilalţi de care privinţa plecărilor din sediul unităţii rea complexului Sarmis. Urcă o dată iese pe poartă şi în ce scop iese.
cu noi femei cu plase Încărcate şi
pentru interese dc serviciu, exerci­
eu _ cu copiii, în cealaltă ei. Se am vorbit, îşi va reface viaţa. Dar tăm un control riguros asupra înde­ intră in birouri fără a mai bate la Despre primii se ştie tot. în privin­
întâmpla să ne şi întilnim la bu­ pe seama cui o fac ? A nefericirii plinirii sarcinilor pentru care anga­ uşă, semn că sînt ,yde-ale casei". ţa propriilor angajaţi evidenţa mat
cătărie sau la baie" — poveşteşte copiilor — fruct al unor căsnicii jatul respectiv s-a deplasat de Ia — Cum sînt urmărite la dv. învoi­ mult nu este decit este. Dealtfel, o
zîmbind amar Ileana Lup. Apoi destrămate, pentru care părinţii sediu, astfel incit să nu poată spune rile din serviciu, tovarăşe , director 1 angajată ne mărturisea : „Să ştili,
mai sîntem doar 2-3 care facem bi­
a venit soţul Aureliei din deten­ nu au dovedit responsabilitatea că se duce intr-un Ioc, pentru o l-am întrebat pe tovarăşul Aurel Mo- lete de voie cind ieşim din unitate
ţie. Au început certurile, scan­ normală şi necesară. Ce se pe­ problemă, dar de fapt să nimereas­ raru, directorul adjunct al O.J.T. în interes de serviciu sau personal".
—
O evidenţă proprlu-zisă nu ţi­
dalurile, ameninţările. Toate sub trece in sufletul acestor co­ că in alt loc, cu interese personale. nem. Ar fi şi greu, noi fiind Împăr­ Iată calea deschisă spre chiul şl
Un anumit grad de exigenţă se face
ochii copiilor. După o vreme pii cu ochii trişti cind trebuie să simţit in privinţa învoirilor ia ţiţi cu activitatea în două clădiri. dezorganizarea muncii : o cale care
Aurel Hăncilă este din nou con­ spună tată unui străin, ştiind că I.J.G.C.L. Ne-am convins despre a- Nu neapărat lipsa unei evidenţe, nu este in nici un c’* r/ •> •••- T'''ă
damnat. Cei doi se întorc în a- pe tatăl lor bun nu au voie să-l ceasta la biroul de personal, unde cit lipsa de exigenţă din partea u- muncitorului din mină sau de la
ma­
strung, prea multă !a*Kh
partament, găsesc pe cineva şi vadă sau — citeodată — nici nu se ţine evidenţa orelor de învoire în nor conducători de compartimente nifestă pe alocuri în o - -' ■ r oo-
fac un schimb de locuinţă. (Ile­ vor să-l mai vadă ? Ce suflet interes personal şl se scad din re­ in privinţa urmăririi atente a activi­ sirii timpului de lucru şi aceasta ar
gal. pentru că s-a făcut fără a- poate să aibă un părinte care se tribuţie. Iată insă şi fisuri în acest tăţii celor din subordine o acuzăm trebui să dea de simit* r'’’ 1 doratori­
noi aici. Nu rareori angajaţi al a-
cordul soţului !). Se mută deci gindeşte mai întîi la „fericirea" procedeu exigent. Compartimentul cestei unităţi sînt văzuţi pllmlbîndu-se lor unităţilor rcspce ,! ve ce altor»
„abonaţi" apare... abonat la aseme­
din Dacia in Gojdu. S-ar părea sa personală, refăcută alături de nea Învoiri. „Profită de bunătatea pe stradă sau în localuri de alimen­ in situaţia lor.
că aici şi-au găsit liniştea, însă un alt soţ, şi apoi la copii ? 1 mea" — se scuză şefa de comparti­ taţie publică, in compania unor a- TH. MARCUŞ