Page 12 - Drumul_socialismului_1976_11

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI @

r
CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO ŞTIINŢIFICE PENT
ZOI
Cantin
bora tom
«tind C<
zonale
servicii
consum:
putea, l
PROIECTANŢII, BENEFICIARII, CONSTRUCTORII SA ACŢIONEZE FERM PENTRU disciplni
preocup,
La panoul de onoare a! fruntaşilor calitatea
TRANSPUNEREA ÎN VIAŢĂ A INDICAŢIILOR TOVARĂŞULUI NlCOLAE CEAUŞESCU acasă,
de lucr
MUNCITORI DE LA F.I.L. BRAD nitar a
PRIVITOARE LA REDUCEREA COSTURIL OR INVESTIŢIILOR ! a scos
oase : i
vechi, n
seda, co:
La C.T.E. Mintia s-ai evidenţiat importante masă. 1
respons:
Acliim,
1 000 lei
rezerve sie economisire a metalului si cimentului Aurelia
Conduce
din Dc\
distanţă
Pe platforma Centralei termoe­ nor soluţii care pot constitui exem­ tor. Ele vizează raţionalizarea sche­ „n-a vă
lectrice de la Mintia se produc, în ple şi pentru alte investiţii. melor tehnologice, adoptarea unor şi nici
ponsabil
fiecare lună, în fiecare decadă, — Analizele minuţioase făcute de soluţii constructive care să elimi­ trol să-;
milioane de kilowaţi-oră energie un colectiv larg, format din pro­ ne ceea ce nu este absolut necesar, se îndri
electrică în plus, cu însemnate e- iectanţi de la I.S.P.E. Bucureşti, folosirea intensivă a capacităţilor la perif
conomii de combustibil. Totodată, reprezentanţi ai beneficiarului, con­ existente.
aici se desfăşoară o intensă acti­ structorilor şi montorilor, la care a — Acţiunea de deosebită impor­
vitate de investiţii, de dezvoltare. participat şi secretarul comitetu­ tanţă economică şi politică de re­
Valoric, realizările pe 10 luni nu a- lui de partid — arăta tovarăşul in­ examinare a costurilor investiţii­
coperă în întregime planul. Fizic, giner Florea Bereş, director teh­ lor şi reducerea lor la strictul ne­
ceea ce este foarte important, s-a nic la I.E.C. Deva — au condus cesar, iniţiată şi impulsionată de
creat un devans la obiectivul de Ia o reducere substanţială a cos­ secretarul general al partidului, DAC*
bază — grupul 5 — de -circa două turilor la lucrările de dezvoltare în are o deosebită însemnătate pen­ Şoferu
luni. Notăm, de asemenea, că în curs de realizare şi, îndeosebi, a tru întronarea spiritului revoluţio­ auto cum
prima linie a eforturilor pentru pu­ celor din următorii ani ai cincina­ nar, novator şi totodată realist în gea în c
nerea în funcţiune înainte de ter­ lului. în scurta perioadă care a activitatea de proiectare şi execu­ IO AN FLOREA, MARIANA CAZAN, tlinită c
întâlnit
men a obiectivului se află forma­ mai rămas din 1976 vom realiza o ţie — concluziona tovarăşul ingi­ de ecliLuâ lăcătuşi la secţia umbrele lustruitoare de mobilă tnoştlnţe
ţiile conduse de constructorii Ni- reducere a costurilor totale de -in­ ner Ieronim Rusan, directorul cabină,
colae Şerbu şi Ştefan Gagyi, de vestiţii, in urma acestei acţiuni, de I.E.C. Deva. Au devenit notorii dat jos.
montorii Martin Theis, Ion Ilea, 17,5 milioane lei, din care 14 mi­ timiditatea, soluţiile „bătătorite" druma,
Alexandru Otvos, Andrei Andraş, lioane lei la construcţii-montaj. Se din proiectare, precum şi faptul verseze
Alexandru Cămărăşan, Iosif Feren- vor economisi peste 300 tone me­ că în construcţii se merge pe co­ accident
era mul
czi şi alţii. Operaţia prioritară — tal şi aproape 500 tone ciment. în eficienţi nejustificat de largi.
cit pe î
după părerea tuturor factorilor de ce priveşte investiţiile pentru gru­ Aceasta este şi părerea tovarăşu­ copil ! l
pe şantier — este închiderea pînă pul energetic nr. 6, aici se va rea­ lui inginer Dinu Silion, şeful şan­ să cuno.
la 15 noiembrie a spaţiilor care tre­ liza o reducere de 30,2 la sută fa­ tierului energomontaj Mintia : Iile de
buie încălzite sau unde îngheţul ţă de prevederile proiectelor a — Acţiunea este bine venită. încă nea gaf
poate pricinui greutăţi. Şi mai sînt cheltuielilor construcţii-montaje, de din faza de proiectare trebuie să
şi probleme de asigurare a unor 19,25 la sută la consumul de ci­ se ia măsuri ferme pentru o ju­ CAR
utilaje, care cad în sarcina bene­ ment şi de 33,D La sută la oţel be- dicioasă dimensionare a elemen­ ŞI C
ficiarului. . ton, se vor economisi, între altele, telor de construcţii in principal, Car tio
în cadrul activităţii de investiţii peste 2 300 tone ciment, peste 1 000 precum şi a celor de montaj. A- cunoaşte
de pe această importantă platfor­ tone oţel-beton şi profile metalice, vem destule exemple, aici la Min­ rc : blo»
mă industrială a judeţului a avut 2,1 km de conducte şi se va reduce tia, de spaţii supradimensionate, niveluri
forţa bile
1
loc în aceste zile — ca răspuns la cu 1,25 ha, adică cil 16,7 la sută, de trasee tehnologice care pot fi nat nun
chemarea secretarului general •faţă de proiect, suprafaţa de te­ radical raţionalizate fără a impie­ ciale şi
al partidului, tovarăşul Nicolae ren ocupată. ta funcţionarea normală a centra­ în acest
Ceauşescu, de a reduce substanţial Aceste reduceri ale costurilor in­ lei. mulţi ce
eostui investiţiilor — o amplă ac­ vestiţiilor la C.T.E. Mintia — de ...Se aşteaptă, de acum, a doua tiile poş
ţiune de asidue şi responsabile cău­ circa 144 milioane lei în cincinal, etapă a acţiunii — realizarea efec­ scrisoar*
mergi p
tări şi analize din partea proiec­ adică echivalentul a 2 000 aparta­ tivă a economiilor preconizate încă eu“, „IVI
tanţilor, beneficiarului şi construc­ mente cu 2 camere — nu vor a- din acest an. MIRCEA TUDOR, ILEANA TAMAŞ, tierul D.
torilor, soldate cu evidenţierea u­ fecta procesul de producţie în vii­ I. MiRZA lăcătuş la secţia mecanică şefă de echipă la secţia umbrele buie să
poştă.
IT*
întrecerii socialiste La e. m. Aninoasa Hcgifzarea planului fizic impune măsuri şi acţiuni A ţi un.
seul Brt
Valea Di
petru —
mas susţinute pentru creşterea productivităţii muncii in abataje nu vă p
rile de
CU PLANUL ANUAL cepere şi răspundere agregatele, şi n-ar
ÎNDEPLINIT respectînd cu rigurozitate tehno­ Sectorul I al E.M. Aninoasa deţine rere şeful sectorului I, ing. Virgil nificale în abataje. De asemenea, Drumuri ]
logiile de lucru, organizîndu-şi te­ ponderea in producţia exploatării. Costinaş. In această privinţă, am re­ trebuie să insistăm asupra întăririi gropi şi
meinic munca pe cele trei Aici lucrează mineri cu experienţă, zolvat deja problema transportului disciplinei muncii sub leale aspecte­ de pe ir
Au rămas puţine zile pînă la ca brigadierii Ilie Nicolae, Vasile le sale : prezenţa la şut şi reducerea sint vec
încheierea anului. Colectivele de schimburi, cocsarii hunedoreni au Burlec, Iosif Presecan, Ioan VLaşin, pe benzi, ne preocupăm de îmbu­ respectarea ani şi a
prin absenţelor nemotivate,
susţinerii,
calităţii
nătăţirea
realizat, de la începutul anului,
oameni ai muncii hunedoreni dau maistrul principal Ioan David, şefii grinzi metalice, de soluţionarea ope­ tehnologiilor de lucru şi buna ex­ deloc lui
asaltul hotăritor, acţionând cu o producţie suplimentară de cocs de schimb Ioan Sularea şi Nicolae raţiei de încărcare a cărbunelui eu ploatare a agregatelor, îmSbunătăţirea face ziln
cat " in
înaltă responsabilitate pentru în­ de peste 17 000 tone. De menţio­ Cibu, mulţi alţii ; aici — ea şi la ce­ combina, ca şi a aceleia de curăţire calităţii cărbunelui extras 4 *. şasiul ru
nat că acest spor de. producţie a
deplinirea şi depăşirea sarcinilor fost realizat în condiţiile economi­ lelalte sectoare, sau poate mai mult a cărbunelui după puşcare, a altora, Iată măsuri menite să conducă la vităm
de plan pe primul an al cincina­ decît la altele — există toate con­ specifice lucrărilor miniere". „Aces­ creşterea productivităţii muncii in a- drumuri
Aninoasci,
batajele
valabile
măsuri
lului revoluţiei tehnico-ştiinţifice. sirii unor însemnate cantităţi de diţiile ca planul să se facă, randa­ te măsuri tehnice trebuie însoţite în­ nu numai pentru sectorul I, ci şi populare
să de altele . de ordin organizatoric
Organizîndu-şi temeinic munca, cărbune şi energie electrică, de mentele să crească, oamenii să cîş- şi de disciplină a muncii — sublinia pentru' sectoarele III şi V, unde de tămăria-<
tige bine şi toată lumea să fie mul­
alte materiale.
promovând larg progresul tehnic ţumită. La Aninoasa circulă şi o tovarăşul Nicolae Apostol, inginerul asemenea randamentele planificate tuiască
şi utilizând superior spaţiile şi LOCUINŢE PENTRU expresie, de mult dovedită de prac­ şef al exploatării. Mă refer, în prin­ nu se realizează, numărul absenţelor ce le au
drum şi
capacităţile de producţie, un nu­ tică : „Dacă sectorul I merge, mina cipal, la gospodărirea raţională a nemotivate şi al foilor de boală este bă. Astă
măr de 9 unităţi economice din OAMENII MUNCII işi face planul, dacă nu...“. Numai forţei de muncă şi, cînd spun asta, prea mare faţă de efectivele existente, un lanţ •
iar producţia de cărbune înregistrea­
că sectorul I nu merge prea bine de
judeţ raportează îndeplinirea şi multă vreme, n-au mers prea bine am în vedere omogenizarea forma­ ză lună de lună restanţe.
depăşirea sarcinilor de plan anu­ Alături de celelalte colective de nici sectoarele II, III şi V, aşa că ţiilor (din cauza numărului mare de La mina Aninoasa există şi o ex­ „DE
absenţe nemotivalc se descompletea­
ale la producţia industrială. în­ muncă din judeţ, şi constructorii mina a acumulat, de la începutul ză brigăzile, schimburile — n.r.), perienţă bună, a sectorului IV, unde,
tre acestea se situează întreprin­ acţionează cu hărnicie şi dăruire anului, un minus apreciabil la pro­ pentru a avea continuitate în ope­ pe luna octombrie, de exemplu, pro­ Teodor
derea de blănărie „Vidra" Orăş- pentru finalizarea la termen şi ducţia de cărbune. Tovarăşul Ştefan raţii şi răspundere clară asupra lu­ ductivitatea a fost realizată şi depă­ coloana
tie şi Fabrica de Industrie locală de bună calitate a obiectivelor Puican, secretarul comitetului de crului făcut, pentru repartizarea uni­ şită atît la abataje cit şi pe întregul a auto ba
din Orăştie, întreprinderea de re­ din planul pe acest an. Ei au pre­ partid pe exploatare, vorbea cu vă­ formă a efortului pe toti membrii sector, iar sporul de producţie obţi­ torit cu
nut — de peste 3 000 tone de cărbune
Familia i
ţele electrice Deva, Fabrica de dat pînă în prezent, din planul dită nemulţumire : formaţiei. Aşa cum se întimplă, de — urcă plusul sectorului, de la în­ rnonie ai
produse refractare Baru, sectorul anului 1976, un număr de 2 270 — Nu numai la sefciorul I, dar şl exemplu, la sectorul IV, sau, în ulti­ ceputul anului, la aproape 7 000 de lume pe
de producţie industrială din ca­ de apartamente şi aproape 1000 pe mină nu avem motive să nu ne ma vreme, şi la sectorul II, unde tone. un băieţi
facem planul lună de lună şi ch^ar
drul I.C.S. Hunedoara etc. Pînă de locuri în cămine pentru nefa- să-l depăşim, să nu creştem produc­ maistrul principal Petru Bîrleanu, ' La E.M. Aninoasa, există, aşadar, lev de ii'
la finele anului, aceste unităţi milişti. în aceste zile, în toate tivitatea muncii in abataje. Am de­ ajutat do colectiv, de meseriaşi des­ şi lucruri bune, experienţă pozitivă ; Apoi.. T<
toinici ea Ioan Borea, Simion Mo­
economice vor realiza peste sar­ localităţile judeţului, constructorii monstrat-o in octombrie, cînd am dat rarii, Gheorghe Bolunduţ, Nicolae există şi condiţii, dar mai cu seamă grijile fai
există oameni harnici si pricepuţi,
lui. Zi i
cinile de plan importante sporuri dau asaltul pentru terminarea o- şi un plus de cărbune peste sarcina Bokor, Petru Codrea, Dumitru Lu- care şi-au dovedit de atîtea ori cu­ De uici
de producţie. biectivelor din acest an şi pregă­ de plan. Insă luna asta iar am ple­ ca, Gheorghe Munteanu, a reuşit să rajul, abnegaţia, dăruirea în muncă. pînă la
tirea fronturilor de lucru pentru cat rău. Trebuie să facem ceva, să redreseze activitatea sectorului şi să Ei trebuie doar bine organizaţi, în­ I rirca din
anul 1977', în lumina recentelor găsim căi, mijloace, posibilităţi de dea în octombrie o producţie supli­ ţeleşi şi ajutaţi, mobilizaţi la acţiu­ iatului. I
PRIN CREŞTEREA sarcini stabilite de conducerea a ieşi din impas. mentară de 1465 tone de cărbune, în ne dinamică, susţinută, fructuoasă. a-1 potol
partidului privind reducerea cos­ „O primă direcţie o constituie me­ condiţiile realizării şi depăşirii sub­ Teodor Ş
PRODUCTIVITĂŢII muncii turilor investiţiilor. canizarea mai intensă — era de pă­ stanţiale a productivităţii muncii pla- DUMITRU GHEONEA ţ lui Sorii
în efortul general al unităţilor, ------------------------------------- \ de ce fa<
şi părint
economice de perfecţionare şi mo­
dernizare a activităţii, de sporire
a eficienţei economice, un loc (Recoltarea porumbului Cine va descurca unele probleme Satele
important îl ocupă preocupările Cirneşt
pentru creşterea productivităţii din sectorul extractiv al I.J.I.L. ? irae eh
aici se
muncii. Acţiunile şi măsurile în­ si transportul curenţi;
treprinse în această direcţie s-au singur
concretizat în realizări deosebite Secţia de bentonită de la Gurasa- potmolit din iulie la atelierul central becurih
în majoritatea colectivelor de (Urmare din pag. 1) Astfel este posibil ca zilnic să fie da a I.J.I.L. Deva asigură circa 70 al I.J.I.L. Prin dezafectarea a două Nu ma
muncă din judeţ. Astfel, sporuri­ depozitate la fermele de animale la sută din planul de producţie al cuptoare vechi şi construirea în lo­ la mas
le de producţie înregistrate pe peste 50 tone furaje. sectorului extractiv din întreprinde­ cul lor a unuia singur de mai mare ţile sîr
în urne c
re, el însuşi deţinind o pondere În­
cele zece luni ale anului de către Este de evidenţiat şi preocuparea După terminarea recoltării po­ semnată în economia acesteia. Per­ capacitate ar spori mult capacitatea e necej
de uscare a bentonitei brute şi s-ar
I.M. Barza, I.M. Hunedoara, cooperatorilor din Gigmău, Lăpuş- spectivele de dezvoltare sint promi­ reduce mult consumul de combus­ în loc.
I.U.M. Petroşani, C.M. Deva au nic, Veţel, Cristur, Răduleşti, Roş­ rumbului — aprecia Mircea Ursu, ţătoare, iar solicitările de produse tibil special. Nu poate -fi, instalat
secretarul comitetului comunal de
fost obţinute exclusiv pe seama eam, Toteşti, Rîu de Mori şi partid Rîu de Mori, toate forţele sint din ce în ce mai mari. Sint su­ cuptorul rotativ pentru cil din iulie
creşterii productivităţii muncii. din alte unităţi pentru strîngerea ficiente motive ca problemele acestei atelierul central nu a confecţionat UNI
Pe perioada amintită din acest într-un timp scurt a întregii re­ sînt mobilizate la transportul şi secţii să stea în centrul atenţiei mai nişte role. Reducerea consumurilor In p
an, productivitatea muncii înre­ colte de porumb. depozitarea celor 400 tone furaje multor compartimente funcţionale de combustibil este o obligaţie daţii s-a de;
care au mai rămas în cîmp. Acţi­
din cadrul I.J.I.L. Lucrurile nu stau
gistrează în unităţile amintite Sînt însă şi cooperative agricole, uni de amploare la strîngerea fu­ insă asa. prin lege întreprinderilor, este cu- zată îi
vint de ordine în politica economicii
creşteri suplimentare de 13 la ca de pildă cele din Aurel Vlaicu, rajelor vom organiza, de aseme­ Discuţiile purtate cu comuniştii, cu a partidului. de par
A fost
sută, 11 ia sută, aproape 6 la su­ Ostrov, Ciula Mare, Unirea etc., nea, la C.A.P. Ostrov şi Clopotiva, oamenii muncii (cu ocazia analizei ...La Ilia, pe rampă, stau stocaţi Ţjrodus
unde se impun acţiuni energice în
făcute de un colectiv de sprijin şi
circa 20 000 mc de balast. Nu arc
tă, respectiv 9,6 ia sută faţă de vederea strîngerii grabnice a re­ urmărind finalizarea grabnică a Îndrumare al Comitetului judeţean de desfacere pentru că nu e sortat. S-au din pi
sarcina de plan. acţiunii şi evitarea deprecierilor partid asupra activităţii organizaţiei turnat fundaţiile, s-au pregătit ciu­ misele
coltei de porumb. De asemenea, la bună.
C.A.P. Unirea, Rîu de Mori, Os­ calitative a nutreţurilor. de partid de la secţia respectivă) au ruri, motoare pentru amenajarea u- le ? P€
scos la iveală o serie de nereguli,
nei staţii de sortare. Mai trebuiau
trov, Peşteana, Densuş, Sarmize- Urmînd exemplul unităţilor care pîine-la
17 000 TONE DE COCS getusa — să ne referim doar la au încheiat recoltatul porumbului care dovedesc că în anumite com­ confecţionate silozurile. Tabla şi pro- oăra r
partimente funcţionale la nivelul în­
începîn
PESTE PLAN cîteva exemple —, se mai găsesc şi transportul furajelor, se impune treprinderii se mai... incurcă iţele. filele existau în depozit, au fost co­ unităt 5
mandate în acest scop, dar cînd să
în cîmp cantităţi însemnate de fu­ ca în această săptămână să fie_în- De exemplu, pentru asigurarea des- se înceapă lucrul la siloz, ia tabla progi_.
Angajaţi cu toate forţele în în­ raje, însumînd cîte 200—500 tone treprinse măsuri energice în toate prăfuirii locurilor de muncă — pro­ si profilele de unde nu-s. Cineva dc ora 7
blema cea mai acută pentru condi­
trecerea socialistă ce se desfăşoa­ la fiecare unitate. cooperativele agricole în scopul ţiile de lucru ale mecanicilor de în­ la aprovizionare le dăduse direcţia... ora 8.
Haţeg.
finalizării grabnice a tuturor acţi­
prograi
în scopul impulsionării transpor­
Încurcăturile
acestea
Toate
sint
ră între uzinele combinatului si­ tului nutreţurilor din cîmp, ne spu­ unilor cuprinse în programele de treţinere şi preparatorilor de berfîo- produse de unii oameni angajaţi ai atît ce
nită — au fost aduse aici două filtre
derurgic hunedorean, muncitorii, nea secretarul comitetului comunal lucru ale comandamentelor locale mecanice. Unul a fost luat si dus la I.J.I.L. să rezolve treburile Întreprin­ cel de
ca să
tehnicienii şi inginerii din cadrul de partid Densuş, Băiuţ Drăghin. pentru agricultură, folosind cu ran­ Vaţa. O dată cu el — şi documen­ derii. Punem punct şi aşteptăm in­ tereseU
s-au luat măsuri de mobilizare a dament maxim timpul favorabil, taţia de instalare; dar nu şi motorul tervenţia conducerii I.J.I.L. pentru POPES
uzinei cocsochimice obţin succe­ de acţionare.
tuturor mijloacelor de transport întregul potenţial de forţe umane descurcarea operativă a lucrurilor.
Iată şi o problemă de mai bună
se deosebite. Exploatînd cu pori- din comună la această acţiune. şi toate mijloacele mecanizate. organizare a producţiei, care s-a Ua- C. IOANID