Page 14 - Drumul_socialismului_1976_11

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 141 © MARŢI, 9 NOIEMBRIE 1976

scena Casei de cultură a sindicatelor
două spectacole de muzică folk şi
Mai multe coruri, eu un poezie patriotică.
Printre cei care au evoluat s-au re­
CONCERT CORAL marcat soliştii Constantin Le vin schi,’
Cornel Bivolar, Maria Schiller, Ho-
Simbătă şi duminică, la Hunedoa­ ria Polihovici, Marius Pienaru, Ma­
repertoriu militant şi o înaltă natul 4 * din Timişoara, dirijat da ri cică Moca nu, Osvaldo şi Mânu el'
ra şi Deva, corul Filarmonicii „Ba­
(Chile), studenţi la I.M.P., şi forma­
Diodor Nicoară, a prezentat concer­ ţia de muzică uşoară „Compact 44 din
te corale ,.a cappella**. Programul a Petroşani. Au recitat Maricica Zaha-
cuprins piese corale din Renaşterea ria, Cornelia Olaru şi Mircea Bujo-
ţinută interpretativă noscute compoziţii corale româneşti.’ rescu. Regla „Ateneului tineretului 44 ,
italiană şi franceză, precum şi cu­
a aparţinut lui Gheorghe Negraru.
premiera editoriala caravana muzeistica
Prin însuşi specificul industrial vingător şi profund umanism. ra, nu a reuşit să respecte linia La librăria Milial Eminescu din
In
dedicata
manifestărilor
cadrul
al judeţului nostru, muzica cora­ Constituind de fapt un preludiu melodică. In această ordine de Deva, a avut loc în prezenţa auto­ aniversării Centenarului independen­
lă hunedoreană a cunoscut în pentru Festivalul „Cîntarea Româ­ idei va trebui să se muncească rului, scriitorul Iv Martinovici, lan­ ţei de stat a României şi a şapte
■ultimul timp un simţitor reviri­ niei", formaţiile din judeţul Hu­ mai mult pentru aducerea în to­ sarea volumului „Am lăsat graurii decenii de la răscoala ţăranilor din
ment, şi-a cîştigat un public larg nedoara trebuie în continuare să nalitate a corului căminului cul­ să zboare 44 . 1907, la căminul cultural din Brănis-
De
cu
asemenea,
şi statornic. Desigur că acest fapt înalţe ştacheta pretenţiilor, insis- tural din Dobra, şi pentru o ne­ premiere editoriale, prilejul acestei ca, prof. Maria Vîrtopeanu şi Maria
scriitorul
s-a
îmbucurător reflectă preocuparea tîndu-se pe perfecţionarea măies­ cesară şi aşteptată primă audiţie înlîlmit la Hunedoara cu elevii licee­ Sălceriu de la Muzeul judeţean au
sporită a factorilor de cultură şi triei interpretative, alegerea unui a corului minerilor de la Pe­ lor nr. 2 şi sanitar. conferenţiat despre „Independenţa
oglindită în literatură şi artă plas­
a specialiştilor, cît şi efectul u- repertoriu adecvat şi, mai cu troşani, care la vizionarea _ din tică 44 , iar prof. Veronica Picioruşi şi
nor concerte, concursuri şi fes­ luna trecută, s-a prezentat ‘ sub ATENEUL TINERETULUI Constau'in Ne leg a. la Cinciş-Cerna
tivaluri corale organizate pe plan forma unui cor de femei pe voci au vorbit despre „Lupta de veacuri
■local, Ia nivelul oraşelor, muni­ egale. Se aşteaptă cu interes pre­ Vineri şi duminică, cenaclul tinere­ a ţărănimii pentru libertate, drepta­
cipiilor şi al judeţului. zenţa periodică pe scenă a coru­ tului din Petroşani a prezentat pe te socială şi unitate naţională 44 .
Concertele şi festivalurile artis­ lui de cameră de la Brad şi a
tice : „Românie, ţara mea de glo­ altor formaţii de acest gen.
rii", „Eroi au fost, eroi sînt încă", O emulaţie lăudabilă în activi­ Biblioteca din Romos: |jn lacăt pasat k la
„Craiul munţilor", organizate la tatea corală s-a observat şi în
Deva. Hunedoara, Petroşani, cit scoli, prin apariţia unor noi co­
şi programele radioteleviziunii ruri la clasele I—IV şi V—VIII
au contribuit la formarea gustu­ cu activitate intensă şi ţinută unul la altul, căruia i s-a pierdut şi... cheia!
lui pentru muzica corală, la creş­ artistică ridicată. Se detaşează
terea exigenţelor, arta corală hu­ corul Liceului pedagogic din De­
va, dirijat de profesorii Ionel
nedoreană integrîndu-se cu forţa Vă prezentăm, mai întîi, un desfăşurător al întâmplărilor petre­
educativă în arsenalul de metode Munteanu şi Gheorghe Bercea, cute la biblioteca din Romos : Fină în anul 1972, cînd fosta biblio­
şi mijloace eficiente de educare care, la concursul coral „Româ­ tecară, tovarăşa Paraschiva Dunu, s-a pensionat, biblioteca era frun­
nie, ţara mea de glorii", a obţi­
militant-revoluţionară a maselor. seamă, pe caracterul de masă, ca nut locul I pe ţară, iar acum se taşă pe judeţ. Urmează alţi doi ani buni, 1972 — ianuarie 1974, peri­
principală cerinţă a selecţiei.
Consfătuirea organizată pe plan pregăteşte pentru a reprezenta oadă în care funcţionează — cu normă întreagă (s.n.) — ca bibliotecară
judeţean cu profesorii de muzi­ Este îmbucurător faptul că judeţul la concursul „Drum de tovarăşa Taliana Câtăniciu. Schimbarea normei întregi în indemni­
că şi dirijorii a avut darul de şi-au reluat activitatea, la nive­ glorii". Dar există încă destule zaţie, în ianuarie 1974, face ca biblioteca să fie predată învăţătorului
a stimula muzica corală, de a o- lul exigenţelor cu care ne-au o- localităţi şi şcoli cu sau fără tra­ loan Todor, In toamna Iui 1974 pleacă bibliotecarul la Pischinţi şi bi­
rienta alegerea repertoriilor, iar bişnuit, corurile Casei de cultură diţie în activitatea corală, dar blioteca rămine a nimănui. Deşi au loc îndelungi insistenţe, rugă­
prin repartizarea unor specialişti, Orăştie, Clubului „Siderurgistul" fără coruri, ori cu formaţii im­ minţi, certuri etc. — biblioteca fiind închisă pînă în martie 1975, cînd
dirijori şi profesori în unităţile Hunedoara, că se fac paşi buni în provizate care cîntă ocazional. revine bibliotecara Tatiana Câtăniciu — fostul bibliotecar nu-şi face
economice, instituţii şi şcoli s-a direcţia împrospătării cu voci ti­ timp să vină la predare, nu se întocmesc forme de predare-primire
asigurat o creştere numerică, dar nere a corului mixt al cadrelor Festivalul naţional „Cîntarea între cei doi. In perioada martie — septembrie 1975 funcţionează bi­
şi calitativă, a formaţiilor corale didactice Deva. Ar fi de dorit o României" trebuie să determine bliotecara Taliana Câtăniciu care este retribuită cu indemnizaţie. Are,
mai multă preocupare pentru
din judeţ. Aşa se explică faptul mai atentă preocupare din partea crearea şi instruirea unor noi de fapt, două indemnizaţii : una de la bibliotecă, alta de Ia şcoală,
că la Festivalul coral ..Eroi au organelor locale pentru îmbună­ unde între timp ocupase postul de secretară. Ce muncă cu cartea a
fost, eroi sînt încă", organizat la tăţirea activităţii corului căminu­ formaţii corale din partea tutu­ desfăşurat în vremea aceasta n-am putut vedea. N-am găsit fişele
Deva în mai 1976, critica muzica­ lui cultural din Ilia ş i a c e l u i a l ror profesorilor de muzică din cu evidenţa cititorilor. în septembrie 1975, deci acum un an şi două
judeţ, îneît arta corală hunedo­
lă de specialitate afirma despre Casei de cultură Lupeni ; se cere, reană să-şi confirme tradiţiile şi luni, dînsa intră în concediu de maternitate. Pe bibliotecă se pune
corurile din judeţul nostru parti­ de asemenea, o mai judicioasă să se autodepăşească. lacătul. N-o predă şi n-o preia nimeni, pentru că n-a fost... predată
cipante la festival că au avut o studiere a partiturii la corul şi preluată de nimeni : „Cui dăm biblioteca ?“ — este întrebarea ce
Casei de cultură din Geoagiu,
frămîntă organele locale. In martie a.c. primeşte indemnizaţia de
aleasă ţinută artistică, emisie în­ care, Ia concursul coral „Craiul Prof. IOAN F1LIP bibliotecară Adriana Artean, tehnician veterinar. Dar nu deschide
grijită. cînt nuanţat, mesaj con­ munţilor", organizat la Hunedoa­ inspector şcolar biblioteca. O comisie încearcă să o predea Marianei Walter, cadru
didactic, dar se loveşte de alt refuz. Caz unic In analele comunei
Romos, chiar în cele ale judeţului. Romoşenii, oameni dornici de a
citi, a se instrui — dovada : înainte erau peste o mie de cititori per­
Pentru o educaţie In spirit revoluţionar, pentru un climat manenţi — n-au de unde împrumuta o carte. A cui e gestiunea bi­
bliotecii acum ? A nimănui. Todor n^a predat-o, Câtăniciu n-a pro- ,
luat-o şi nu o poate preda, Artean nu, Walter asemenea. Şi „pasarea"
acestei mingi continuă. Intre timp biblioteca a fost mutată intr-un
de ordine şi disciplină în şcoala! local corespunzător. Aici am pătruns cu ajutorul maistrului de la
şcoală, care a forţat uşa, cheia fiind pierdută. Unele cărţi sînt în
rafturi, altele pe jos. Urît şi condamnabil lucru. Vina pentru actuala
întregul proces instructiv-educativ revoluţionar, de angajare a acestora cantine şi să intervină energie în situaţie o poartă consiliul popular comunal, care asigură retribuţia
©sie posibil şi depinde de instaurarea intr-o activitate concretă, folositoare cazurile de abateri de la normele de bibliotecarului, dar nu-1 controlează ce activitate desfăşoară pentru a
in şcoala a unui climat de exigenţă, societăţii. disciplină şcolară. în acest caz, justifica banii, ca şi comitetul comunal de partid, biroul său. condu­
de asigurarea unei discipline ferme, Dar, dacă în coca ce priveşte baza prima condiţie ar fi prezenţa la pro­ cerea şcolii. Toţi s-au împăcat cu această atitudine intolerabilă a unor
de respectarea normelor de compor­ didactico-materială lucrurile stau gram a cadrelor didactice. Dar des­ cadre didactice de a refuza să desfăşoare muncă cu cartea la biblio­
tare şi de conduită civilizată, comu­ bine (am intîlnit In raidul nostru pre ce prezenţă poate fi vorba cî»d
nistă. internate şi cantine îngrijite, bine de pildă 17 cadre didactice de la tecă. O situaţie căreia trebuie să i se pună capăt de urgenţă !
Prin Ordinul 1085 din 18 septembrie gospodărite de elevi, cum sînt cele Şcoala generală nr. 1 Călău, în
a. c.. Ministerul Educaţiei şi Invă- de la Liceul „Decebal" Deva, Şcoala cursul a două trimeste din anul şco­ . GH. I. NEGREA
ţămîntului a elaborat o serie de generală Vaţa de Jos, liceele de chi­ lar trecut, au însumat un total de
măsuri în vederea asigurării res­ mie şi construcţii Deva ş. a.) nu tot 310 zile absenţe ? Există cazuri de
pectării stricte de către elevi a în­ aşa de bună este situaţia în domeniul cadre didactice de la Ohaba sau
datoririlor ce le revin pentru păstra­ ordinii şi disciplinei. Iată succint cî- Simeria care au depăşit 90 de zile ALBUM PIONIERESC
rea ordinii şi disciplinei, aplicarea teva aspecte. absenţe î...
regulamentului şcolar, păstrarea în La Grupul şcolar al C. S. Hune­ Deci, la aproape două luni de la selor II—IV de la Şcoala generală
bune condiţii a bazei didactico-mate- doara purtarea uniformei şi a însem­ emiterea menţionatului ordin, in une­ „PE URMELE STRĂMOŞILOR" nr. 9 din Hunedoara şi-au desfăşu­
riale a şcolii. Operativ, conducerile nelor şcolii este facultativă. Prin le şcoli prevederile sale se aplică In cadrul acţiunilor politico-eciu- rat acţiunile de muncă patriotică la
de secţii au prezentat şi prelucrat a- cele două porţi ale şcolii, elevii in­ parţial, nu se urmăreşte aplicarea cative dedicate Centenarului inde­ înfrumuseţarea cartierului 1 Mai,
cest ordin cadrelor didactice şi aces­ tră şi ies cind li se năzare. Şi nu lui îndeaproape, „punct cu punct* 4 , pendenţei de stat a României, pe­ cartier în care se află şcoala lor
tea la rindul lor — elevilor. In rezumat numai elevii. în recreaţii, elevii Li­ întronarea in şcoală a ordinii şi dis­ ste 500 de pionieri din Deva au — ne informează pionierele Elisabe-
în
sala
audiat.
cinematografului
©ste vorba despre : comportare dem­ ceului „Decebal" din Deva pot fi ciplinei nu se poate realiza numni „Patria", expunerea dr. docent Oo- ta Sirbu şi Gabriela Szekely, de la
nă şi. civilizată atît în şcoală cît şi întilniţi pe bulevard. Există, fireşte, prin lectura în faţa elevilor a unor tavian Floca ..Pe urmele strămoşi­ Subredacţia „Tot înainte" din Hu­
în afara ei ; purtarea uniformei cu un portar, numai că n-a fost in­ pasaje din regulamentul şcolar sau lor". De asemenea, intilniri ale pio­ nedoara.
însemnele şcolii şi număr matricol ; struit ce să păzească... La Liceul dinlr-un ordin al ministerului. nierilor cu istoria au mai fost or­
se interzice la eleve folosirea fardu­ de chimie din Deva, un elev a in­ Programul de măsuri pentru apli­ ganizate la Muzeul judeţean şi la EXCURSII
rilor şi podoabelor : se interzice fu­ trodus băutură in cămin, fără ca carea hotărârilor Congresului al Biblioteca judeţeană. Pionierii de la Şcoala generală
matul. consumul de băuturi alcoo­ pedagogul de serviciu să încerce vreo Xl-lea al partidului şi ale Congre­
lice ; frecventarea localurilor publice „împotrivire"... In cadrul serilor de sului educaţiei politice si al culturii DEZBATERE Crişcior — ne scrie eleva Alexandra
Oprişa — au întreprins, sub genericul
este admisă nînă la orele 22,on si dans de la Casa de cultură din socialiste, în domeniul muncii ideo­ „Rolul organizaţiilor de tineret în „Pe urme de eroi", o excursie in
numai însoţiţi de părinţi ; nu este Deva, in alte asemenea locuri sau logice, politice şi cultural-educative înfăptuirea sarcinilor ce reies din satul natal ai lui Avram Iancu. Cu
permisă introducerea în Şcoli de pe stradă mai întîlneşti elevi şi eleve trebuie să mobilizeze cadrele didac­ acest prilej, la casa memorială. pio­
către eJevj a aparatelor de radio, ce se remarcă prin stridenţe în ţi­ tice. organizaţiile de oarti<1 din documentele Congresului educaţiei nierii au prezentat un program de
politice şi ai culturii socialiste" —
magnelofoane si casetofoane. nută şi comportare. şcoli nu numai spre îndeplinirea în s-a intitulat dezbaterea ce a avut cîntece şi versuri patriotice.
Consemnăm cu satisfacţie că în Se ştie de multă vreme că toate cele mai bune condiţii a sarcinilor Excursii, avînd ca scop cunoaşte­
majoritatea unităţilor de învătămint cadrele didactice sînt obligate să anului şcolar 1976'1977, ci în special loc la Şcoala generală nr. 2 din rea istoriei patriei, au mai între­
h umed *> re no există un cRmîH de or­ participe la toate activităţile organi­ spre educarea elevilor în spiritul co­ Deva. prins pionierii şcolilor generale nr.
dine sl d’sciolină, se desfăşoară o zate cu elevii, să urmărească com­ munist, revoluţionar, spre un climat „SAPTAMINA HĂRNICIEI" 3 din Deva (pe Valea Oltului) şi nr.
mutică rodnică si continuă de edu­ portarea acestora în şcoală si în de disciplină fermă şi conduită civi­ Sub această deviză, pionierii cla­ 5 Vulcan. în Judeţul Hunedoara.
care a elevilor în spirit comunist afara şcolii, în internate, cămine şi lizată.
® 8 ® 8 0 ® ® 0 6 ® ® ® e 9 9 ® ® 8 ® 8 # ® e « ® ® © 8 ® @ s e ® ® e ® a 9 8 0 9 @ e ® 8 e ® s 0 © 0 ® 8 e 9 ® e 9 ® ® ® ® ® ® e ® ® s ® ® ® ® ® ® ® ® ® 0 9 ® ® ® ® ® ® ® ®
9
Unirea celor trei provincii ro­ care i-a dat-o Dimitrie Cantemir
mâneşti realizată de Mihai Vitea­ şi C. Brîncoveanu, atît pe linie
zul/ chiar clacă n-a durat în timp, politică, militară sau cărturăreasca,
fac cinste urmaşilor marilor luptă­
a constituit modelul pe care, în- ,1877-1377.liltlfil «WiilîEI USTAI ASUM tori pentru libertate şi unitate.
tr-o formă sau alta. urmaşii săi au Numai o dragoste puternică de
căutat să-l făurească. ţară ca a lui Constantin Brînco­
Acest lucru a fost posibil datorită veanu putea să-l îndemne pe aces­
faptului că procesul de formare a ta să spună sultanului atunci cînd
conştiinţei de neam se adînceşte Urmaşii lui Mih Viteazul fiul său cel mic a ezitat în faţa
tot mai mult şi el se conjugă cu morţii că ......din sîngele nostru n-u
cel al dezvoltării forţelor de pro­ fost nimeni care să-şi piardă cre­
ducţie pe un drum nou, pe care Gabriel Bethlem, ajuns în scaunul nia şi Transilvania — vor păstra mare pe care o are poporul nostru dinţa". Dimitrie Cantemir, deşi de­
sfîrşitul secolului al XVIII-lea îl Ardealului cu sprijinul lui Radu buna înţelegere de pînă acum ?". faţă de cultură, grija pe care o parte de ţară, îşi manifesta dra­
va consacra definitiv şi în ţara Mihnea şi al lui Ştefan Tomşa, a Acest secol, al XVII-lea, după poartă reprezentanţii săi pentru gostea neţărmurită prin lucrările
noastră : formarea noii orînduiri reuşit în scurt timp să-şi consoli­ cum se vede, păstrează vie în me­ păstrarea acurateţei etnicităţii şi sale strălucite in care prezintă
sociale, capitalismul. »în decursul deze domnia, să sprijine dezvolta­ moria urmaşilor marelui Mihai pe plan cultural. lumii un popor viguros, viteaz, ur­
acestei lungi perioade de încercări rea vieţii culturale, urmărind, du­ ideea unirii care începe să capete Circulaţia cărţii româneşti din- maş demn al Romei, care-i poartă
şi lupte necurmate, la care a fost pă cum el însuşi afirma, să înalţe valenţe noi prin încercări reuşite tr-o parte a ţării în alta, precum cu cinste numele acela de român.
supus poporul nostru — sublinia principatul la ceea ce a fost odi­ în demonstrarea genezei comune şi şi deplasările învăţăceilor demon­ Această luptă şi credinţă nestrămu­
tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, nioară vechea Dacie. unice a ardelenilor cu a munteni­ strează că asistăm la un proces tată a înaintaşilor l-a făcut pe ilus­
secretarul general al partidului In acest scop, principele transil­ lor şi a moldovenilor fiindcă, du­ complex de unificare a culturii, a trul revoluţionar şi cărturar Ni-
nostru, în Expunerea la Congre­ vănean încheie alianţe cu Moldova pă cum scria Miron Costin, „...lo­ literaturii culte. Dintr-un testament colae Bălcescu să noteze în perioa­
sul educaţiei politice şi al culturii şi Tara Românească, iar cei trei cul acesta, unde este acum Moldo­ al văduvei Stanca din Sălişte (da­ da frămînlată de la mijlocul vea­
socialiste —. s-a dezvoltat puternic domni se leagă prin jurămînt va şi Ţara Muntenească, este drept tat 1651) rezultă că fiul acesteia „a cului trecut: „Unitatea naţională
conştiinţa originii comune a româ­ „...să fie ca fraţii, să nu se lase Dachia, cum şi tot Ardealul cu Ma- plecat la Moldova să înveţe carte", fu visarea iubită a voievozilor
nilor, precum şi conştiinţa necesi­ unul de altul pînă la moarte". ramoroşul şi cu Ţara Oltului". iar de aici, ca şi din Ţara Româ­ noştri cei viteji, a tuturor bărbaţi­
tăţii unirii într-un singur siat a Un moment important de unitate Această epocă este epoca marilor nească, se întorc pe meleagurile lor noştri cei mari care întrupară
Moldovei. Transilvaniei şi Ţării cronicari, a marilor cărturari şi ti­ natale pentru a propaga cele în­ în sine individualitatea şi cugeta­
Româneşti. Lupta pentru unitate diplomatică şi militară l-a consti­ pografi. văţate. rea poporului spre a o manifesta
tuit perioada primei jumătăţi a sec.
naţională a luat un şi mai marc al XVII-lea, cînd pe tronul celor Răspîndirea şi tipărirea cărţii Marii noştri cărturari, Grigore lumii. Pentru dinsa el trăiră, mun­
avînt în cele trei provincii româ­ trei ţări române se aflau Matei româneşti pe întreg cuprinsul pa­ Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, ciră, suferiră şi muriră".
neşti, odată cu accelerarea pro­ triei (fie ea chiar şi religioasă, asa Dimitrie Cantemir sau Stolnicul Efortul pentru realizarea unei
gresului forţelor de producţie, cu Basarab, Vasile Lupu şi Oh. Iia- cum este „Noul testament" de la Cantacuzino sînt, prin lucrările lor unităţi naţionale, într-o perioadă
apariţia şi dezvoltarea capitalis­ koczy I şi II. între cele trei ţări Alba tulia, din 1648, în a cărei tot aşa de mari ca şi înaintaşii ; cînd dominaţia străină devine tot
s-au statornicit relaţii de alianţă
mului". pentru a lupta împotriva acelu­ prefaţă se spune că „Bine ştim ior oşteni. Demonstraţiile lor şljin- mai evidentă, explică prin fapte
Unirea realizată de Mihai a avu* iaşi duşman comun — Poarta o- că cuvintele trebuie să fie ca ba­ ţifice privind geneza comună a prezenţa unui popor care se înalţă
un ecou puternic în rindul mase­ tomană. Referitor la alianţa cu nii, că banii aceia sunt buni cari muntenilor, moldovenilor şl a ar­ încet dar sigur pe treptele demni­
lor populare, iar acest lucru a fost Transilvania. Matei Basarab spu­ umblă in toate ţările, aşa si cu­ delenilor au rămas piatră de te­ tăţii umane prin el însuşi.
de bun augur pentru dezvoltarea nea cu încredere „De cine ne vom vintele acelea sunt bune care le melie în cultura românească. Prof. OVIDIU POPE5CU
ulterioară a ideii de unire. In 1613, teme, dacă ţările noastre—Munte­ înţeleg tăţi“) dovedeşte aderenţa Strălucirea acestei mari idei, pe