Page 16 - Drumul_socialismului_1976_11
P. 16
DRUMUL SOCIÂLISMULI
2 )
AM
12,00
12.05
dia p
prefer;
relor ;
Exigenţe sporite în Muncă pline in răspundere pentru Clubul
jurnal
cin tec
nomic<
17.05 I
mânes
activitatea politico-ideoiogică întărirea riodurilor organizaţiei mânes
Jarda
Ne-am
20.30 I
noastre ie pârtii neavor
oră ; ;
23.30 I
Informării politic© — oc©@oşi atenţi© Organizaţia noastră de partid are a vedea stadiul de pregătire şi a Bule Iii
o bogată experienţă în munca de le recomanda ce anume să mai fa MIEI
ca şi celorlalte puncte de pe ordinea primire în partid. Anul acesta, de că pentru perfecţionarea pregătirii 5,00 :
exemplu, nu a fost lună in care să lor.
nu discutăm cel puţin o cerere de Pregătirea din timp a celor ce diopro
Kăspui
d© zi a adunării genei primire în partid, finind desigur urmează să devină membri de muzici
Buleti]
seama de exigenţele Statutului partid uşurează, de regulă, sarcina
partidului, ale Programului de e- adunării generale la primire, reu ţările
dificare a societăţii socialiste mul şind în felul acesta să avem mem de ştii
tilateral dezvoltate, precum şi de bri noi, care de la început dispun nierilo
Radio-
politico-ideoiogice
tovarăşului
cunoştinţe
indicaţiile
Nicolae de
Urmăresc cu regularitate discu conturat unele idei practice valo blemă, ci s-a trecut operativ la Ceauşescu. Ne-am orientat munca bogate pentru a primi sarcini de ştiri ;
ţia ce se poartă în ziarul „Drumul roase. De pildă, s-a ajuns la con soluţionarea ei. Cu alte cuvinte, se de primire în partid în primul rînd partid complexe. Aşa a fosţ cazul dia p<
socialismului" cu privire la mo cluzia că trebuie să crească, pe cere adoptat un stil de muncă spre elementul muncitoresc şi am topitorului şef Ioan Popovici, de prefer;
15,00 i
dul în care se face informarea po de o parte, rolul biroului, al şedin mobil, operativ, urmărindu-se în ţinut seama de acele profesii şi pregătirea căruia au răspuns tova îîâ.rîioj
litică a comuniştilor, a tuturor oa ţelor lui de lucru. Se ştie că un deaproape problemele de care de locuri de muncă care necesită pre răşii Toma Bulgaru şi Dumitru Se- logic ;
menilor muncii. Mi-a atras aten birou de organizaţie de bază, for pinde îndeplinirea planului. zenţa membrilor dc partid în nu gărceanu. mice ;
ţia un lucru important, anume că mat din 5-7 tovarăşi, este mai mo Am recomandat, de asemenea, bi măr mai mare. In această muncă delicată, une — mu
informarea politică, devenind punct bil, se poate întruni mai uşor pen rourilor organizaţiilor de bază ca Vreau să arăt că pentru organi ori anevoioasă, primim în perma
distinct pe ordinea de zi, cere bi tru a discuta unele probleme, mai în faza de pregătire a adunărilor zaţia noastră munca dc primire în nenţă un sprijin substanţial din
rourilor organizaţiilor de bază un ales din cele care privesc demo generale să consulte un număr cit partid nu începe atunci cînd pre partea comuniştilor cu experienţă.
efort sporit. Ce am în vedere ? In craţia şi viaţa internă de partid, mai mare de comunişti asupra pro gătim dosarul celui caro urmează Avem multe exemple pozitive în a-
primul rînd, că pregătirii şi infor conducerea organizaţiilor de masă blemelor ce trebuie neapărat dez să primească calitatea de membru cest sens. De pildă, pe macaragiu]
mării trebuie să i se acorde aten etc. El poate stabili chiar unele bătute în adunări, precum şi pro de partid şi nu se termină odată cu Emil Nistor l-a pregătit tovarăşul tin dc
ţia cuvenită, ca oricărui alt punct măsuri care apoi să fie aduse la blemelor pe care să le cuprindă in acorda Cea acesteia. Vasile Gogoaşc, de Mihai Breaz, e- român
de pe ordinea de zi. In al doilea cunoştinţa tuturor comuniştilor. formarea politică. Aici este vi lectrician, a răspuns tovarăşul Pe 17,40 I
rînd, birourilor organizaţiilor de Pe de altă parte, capătă mare zată, evident, capacitatea de ori In cadrul organizaţiei noastre 18,00 (
bază li se cere acum să desfăşoa însemnătate conlucrarea birourilor entare şi selecţie a fiecărui birou. pregătirea primirii în partid în tru Vălan şi alţii. Nu pot trece cu pus d
vederea munca plină de răspunde
re o activitate mai amplă, mai efi cu conducerile tehnice ale schim în toate organizaţiile noastre de cepe cu mult lim.p înainte de dis Litera
cutarea cererii celui în cauză în re, depusă cu pasiune de tovarăşul
Muzici
cientă, să rezolve practic mai burilor în scopul soluţionării ope bază se pun cu mare acuitate une adunarea generală şi ea continuă Dumitru Munteanu, locţiitor cu voaslr
multe probleme între adunări, pen rative a unor probleme. Printr-o le permanenţe, în care o pondere tot timpul cit activează în organi probleme organizatorice în birou]
tru ca ordinea lor de zi să nu fie astfel de conlucrare s-a ajuns la însemnată o au întărirea ordinii zaţie. organizaţiei de bază care n-a pre
supraîncărcată. concluzia că trebuie să întărim cî- De mai mulţi ani s-a statornicit cupeţit nici un efort pentru a fa 12,00 1
teva brigăzi care se apropie cu a- şi disciplinei, îmbunătăţirea mun
în legătură cu aceasta comitetul metoda ca biroul organizaţiei de ce ca cei care intră în rîndurile tilnire
batajele de vatra galeriei, stadiu cii de întreţinere şi reparaţii etc. partidului să fie demni de această interpi
dc partid din sectorul II al minei în care presiunea creşte, îngreu bază să aibă o situaţie orientativă calitate. vis ta
Dîlja a avut o discuţie cu toate nând condiţiile de exploatare. Nu AUREL MARINESCU in perspectivă privind primirea în Munca desfăşurată de birou, de la 3 ;
partid. Aceasta cu scopul de a mun
cele 3 birouri ale organizaţiilor de s-a mai aşteptat adunarea de partid secretarul comitetului de partid ci organizat, de a putea conduce comunişti, în rîndul celor primiţi, Radio j
un cir
pe schimburi, cu care prilej s-au în care să se discute această pro din sectorul II al E.M. Dîlja activitatea de primire în funcţie continuă şi după ce aceştia au de conorr
de cerinţe, precum şi de calităţile venit membri de partid. Pentru a ştiri ;
discuta organizat pe problemele ca
moral-politice şi profesionale ale re am considerat că i-ar interesa 17,45
popul;
solicitanţilor, iar pe de altă parte am întocmit o tematică la baza că rii ; ;
Acţionam stăruitor pentru întărirea să ne putem ocupa în mod siste reia stau prevederile statutare şi rile-n
matic de pregătirea lor politică şi
timpul
ideologică, activitate în care am ale Codului eticii şi echităţii socia dresa
liste. Convocarea pentru discuţii o
conştiinţei şi răspunderii socialiste antrenat un mare număr de mem facem cel puţin o dată pe trimes zi înt
’7G ;
bri de partid din organizaţia noas
tră, oameni cu experienţă şi răb tru, de obicei după terminarea adu VI
nării generale, pentru a evita o
în munco o dare. nouă convocare. 5,00
Pentru pregătirea .politică şi ideo Activitatea noastră cu noii pri Iiitm u
logică a celor ce doresc să fie pri miţi continuă şi în alte forme. Cu prom
miţi în partid ne-am îngrijit să fie această categorie de membri de Bulei!
— In vederea transpunerii în influenţei educative a adunărilor teme cum ar fi.: „Drepturi şi înda încadraţi în formele de invăţămînt partid întreţinem un dialog per folclo]
viaţă a Programului ideologic al generale de partid şi U.T.C., întă toriri cetăţeneşti", „Munca — uni politico-ideoiogice organizate pen manent, discutăm cum îşi duc sar 10,45 1
partidului, în toate organizaţiile rirea disciplinei comuniste, mai ca sursă de dezvoltare a fiecărui tru membrii de partid, unde iau cinile la îndeplinire, ce probleme mistoc
de şti
noastre de bază săteşti se desfă buna popularizare şi explicare a sat", „Familia şi rolul ei în socie contact cu o serie de probleme pri au şi orice alte aspecte pe care ei ma \i
şoară acţiuni concrete, mai bine documentelor de partid, a cuvântă tatea noastră", „Demnitate şi co vind viaţa de partid, pe care le le ridică. Iladio
conduse, îndreptate cu precădere rilor secretarului general al parti rectitudine în muncă, familie, so aprofundează apoi după primirea IOAN ACHIM „U" ;
spre creşterea răspunderii şi par dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cietate — cerinţe în faţa fiecărui in partid. Pe do altă parte îi in secretarul oraanizetiei de bază 12,05 î
ticipării la muncă a tuturor coo impulsionarea activităţii cultural- sătean", „Comuna Toteşti la sfîr- vităm în adunări generale in care Dară
peratorilor, apărarea şi dezvol artistice şi cu cartea. Ne bizuim pe şitul cincinalului 1976—1980“ şi al se dezbat .probleme ale îndeplinirii nr. 2 din O.S.M. II 12,30
tarea avutului obştesc, statornicirea agitatori, care sînt cadre cu munci tele. Sarcinile economice ale comu sarcinilor de pian, sau, de la caz la C. S. Hunedoara De la
club ;
unui comportament demn în fami de răspundere la C.A.P., ferma nei au fost popularizate, împărţite caz, alte probleme. Biroul organi (membru al subredacţiei volun Coord
lie şi societate — arăta tovarăşul zootehnică, S.M.A., ferma pomico pe unităţi, brigăzi, formaţii de zaţiei de bază îi mai convoacă cel tare a ziarului „Drumul Tărîm
Ioan Zeiconi, secretarul comitetului lă, coloana U.M.T.F., precum şi ca lucru. puţin o dată pe trimestru pentru socialismului") muzic
comunal de partid Toteşti. dre didactice. Aplicăm cu bune — Se poate vorbi de o eficienţă de şti
— Spre ce direcţii anume ac rezultate metoda de a organiza pe a acestei activităţi ? 18.00 i
pus i.
ţionaţi V riodic diferite dezbateri pe grupuri — Roadele ei cred că se văd cel si deosebit de snîeresăn! Cine
— In această activitate amplă de de case, cu un număr restrîns de mai bine în participarea responsa In ziua de 12 noiembrie a.c. res In ziua de 13 noiembrie a.c., schim Muzic
formare a omului nou folosim o oameni, tocmai pentru a putea răs bilă a sătenilor la muncă, în mo ponsabilii centrelor dc radioficare şi bul de experienţă a continuat în co voaslr
varietate de forme şl mijloace. Pu punde la tot ce-i interesează. Co bilizarea lor la îndeplinirea sar radioamplificare din judeţul nostru muna Brănişca. Pe baza documentă 23.00
nem accentul pe buna desfăşurare munişti ca Toader Filan, Elena cinilor economice ale comunei. Da au fost oaspeţii colectivului Studio rii în teren, participanţii au realizat SÎM
a învăţămîntului politic de partid Cîmpean, Emil Mihuţ, Gheorghe Li- că am obţinut recolte bune la car ului dc radio Timişoara. Aici, în o emisiune locală pe marginea căreia
şi U.T.C., aducerea în dezbatere şi tinschi, Pavel Turcu, Ileana Nei- tofi, grîu, porumb, mere, dacă co cadrul unui valoros schimb de ex s-au purtat discuţii, s-au făcut ob 5,00
servaţii şi recomandări menite să con
aprofundarea cu regularitate în a- coni, Dorin Vulc, Tiberiu Albules- muna Toteşti îsi va îndeplini indi perienţă, gazdele au prezentat preo Kilmu
cupările actuale şi de perspectivă, tribuie la continua îmbunătăţire a ac
progr;
dunările generale a unor teme cu, Ilie Bufnea, Maria Murgu, Du catorii economici, toate acestea se modul de realizare a unor emisiuni, tivităţii centrelor de radioficare şi letin
privind creşterea rolului conducă mitru Loghinescu, membri în orga datoresc muncii depuse de comu metode şi mijloace de documentare radioamplificare. Prin modul în care 1 erară
tor al organizaţiilor de partid în nele de partid alese, lectorii poartă nişti, de toţi sătenii. şi de informare etc. S-a făcut apoi un a fost organizat şi s-a desfăşurat, dului
toate formaţiile de lucru, sporirea dialoguri permanente cu sătenii, pe amplu schimb de păreri in legătură schimbul de experienţă cu responsa tin dc
bilii centrelor de radioficare şi ra
Convorbire realizată de cu activitatea centrelor de radioficare dioamplificare s-a dovedit a fi ex ne şi
Buleti
GH. I. NEGREA şi radioamplificare. trem de util şi interesant. cui tiu
actualitatea politică dia v
ştiri ;
de Io
internă m internaţională rubrica tineretului prefei
1 la
16,00
(Urmare din pag. 1) prieteneşti, frăţeşti între P.C.R. diodii
Orele
şi P.C.U.S., între poporul român Toana
înregistrat creşteri considerabile şi popoarele Uniunii Sovietice, de Agendă studenţească lexan
faţă de anul 1975, la pline cu 6,3 dezvoltare a colaborării pe mul Tinerilor specialişti—un cîmp tot în R(
la sută, carne tăiată şi păsări cu tiple planuri între cele două ţări, © Desfăşurarea comasată a practi a dres:
Radio
16,7 la sută, la preparate de car •în interesul lor comun, al cau cii productive, cerinţă reală şi obi stop.
ne cu 23,4 la sută, lapte cu 7,5 la zei păcii şi socialismului in lu mai vast de afirmare în muncă ectivă a integrării învăţăm în tul ui cu
sută, zahăr cu 16,7 la sută. In me. cercelarea şi producţia, reprezintă DUM
sectorul textile-încăUăminte s-a Se disting, de asemenea, ca ac Pornind la sarcinile, ce revin rent cu semnalizare şi deconectarea un factor esenţial în creşterea răs
6,00
înregistrat o creştere de 8,3 la su ţiuni deosebit de pozitive şi alte tineretului documentele Congre staţiei", „Recondiţionarea garnituri punderii şi exigenţei studenţilor fa Concc
ţă de pregătirea lor practică. In a-
tă faţă de anul trecut, iar la pro evenimente, printre care convor sului al Xi-lca al pa ii şi ale lor din cauciuc vechi de la C.T.—15 cest sens, studenţii facultăţii de diojui
dusele metalo-chimice de 12,6 la birile româno-irakienc, prilejuite Congresului al X-lea U.T.C. in ia C.T.—43“, „Studiul critic al trans mine a Institutului de mine Petro dăm
sută. de vizita la Bagdad a primului acest cincinal al afirmării revoluţiei portului pneumatic al talajului de la şani se află în prezent la exploată muzic
Programul prevede sporuri şi ministru MANEA MĂNESCU, tehnico-ştiinţifice, In uzina noastră sectorul timpiărie“ şi altele. Eficien rile miniere Dîlja, Petrila, Lonea, Li- satel o
5-a constituit un cerc de creaţie leh- ta lor economică practică trece mult
Partid
mai mari la toate produsele pen semnarea unor documente oficia aico-ştiinţifică, care reuneşte in rin de 100 000 lei anual. Toate concură vezeni, precum şi la Institutul de 11,00
proiectări din Deva. Studenţii anului
tru primul semestru al anului vii le menite să asigure dezvoltarea gurile sale tineri muncitori, tehnici tn mod deosebit la eliminarea sta IV exploatări desfăşoară vizite dc lor ;
tor, îndeplinindu-se astfel cu ri colaborării între România şi Irak, eni, laboranţi, economişti, ingineri, ţionărilor în procesul de producţie. studiu la E.M. Lonea, E.M. Uricani, popul
Cercul de creaţie tehnico-ştiinţifică
gurozitate prevederile cincinalu vizita în ţara noastră a unei de >roiectanţi. pe toţi ii animă dorin- s.1 tinerilor specialişti de la nul con E.M. Ghelar, E.M. Teliuc, pentru a rat ;
de afirmare, de a materializa in
lui. legaţii parlamentare indiene la- >roducţic gîndirea lor creatoare, de lucrează îndeaproape cu cel al spe lua cunoştinţă cu diferitele metode toţi ;
nivel înalt, participarea unei de a soluţiona probleme tehnico-econo- cialiştilor tineri de la I.M. Barza, ca de exploatare existente în minele Unda
muzic
EXPRESII ALE UNEI POLITICI legaţii de partid şi guvernamen tU.ce pe care munca, producţia de ii cu comisia tehnico-ştiinţifică ute- din judeţ. 19.00
© In cadrul clubului cultural stu
REALISTE, DESCHISE tale române la prima aniversare iecare zi le ridică. Ne îndreptăm cislă constituită la nivelul oraşului denţesc din Petroşani, formaţia de diojui
Brad. împreună avem de rezolvat in
a proclamării R.P. Angola, pre itenţia cu deosebire spre găsirea u- teatru debutează în această stagiune minic;
Fiecare acţiune întreprinsă de lor soluţii tehnice caro să ducă la continuare o seamă de probleme prezentînd momentul dramatic ..Sur 21,30)
partidul nostru pe plan extern zenţa unei delegaţii a partidului terfecţionarea tehnologiilor de fabri tehnice şi economice care vor spori, parea" de G. Negraru, inspîrăl din panoj
vine să confirme consecvenţa cu nostru la cel de al VlII-lea Con caţie, diminuarea efortului fizic, a- îăiă îndoială, randamentele muncii viaţa minerilor. Roluri generoase
imilarea în fabricaţie de noi pro-
care sînt transpuse în viaţă o- gres al P.C. Portughez. luse pe care minerii ni le cer, spo minerilor din abatajele Munţilor A- sînt distribuite sensibililor interpreţi- L
{uiseni. Se impune însă o mai strln-
rientările date de Congresul al în spiritul aceloraşi orientări se irea necontenită a productivităţii lă colaborare între cercurile tinerilor studenti Nicolae Bud, Jean Timofan 5,00
Xl-lea. în rîndul evenimentelor înscriu şi alte evenimente care nuncii şi altele. De pildă, cu aproape ipecialişti şi compartimentele tehni şi EmSl Rada, regia spectacolului Ritmn
menite să învedereze realismul sînt de natură să întărească şi ani în urmă, conducerea uzinei ce ale unităţilor, conducerile tehnic o- fiind semnată de prof. Ion Mircca, progr;
politicii externe româneşti se în mai mult relaţiile noastre de ie-a încredinţat nouă, tinerilor spe- idministrative să fie mai receptive directorul clubului. letin
© I 200 000 lei reprezintă valoarea
scrie la loc de frunte ştirea ce prietenie cu toate ţările socialis dalişti, executarea şi urmărirea func- h ideile tinerilor, să dea mai mult muncii studenţilor liunedoreni în ha social
anunţă apropiata vizită de prie lonării in subteran a perforatorului concurs materializării acestor idei, la de producţie a institutului, exis- cova :
ip P.G.C.—5?* După multe căutări
tenie pe care, la invitaţia tovară te. Amintim aici sesiunile comi â experimentări am reuşit fabrica - activitatea liberilor specialişti să tînd mari posibilităţi de a se depăşi 11,35 :
letin
ie in permanenţă stimulată şi încu
şului NICOLAE CEAUŞESCU, o siilor mixte guvernamentale de rea în serie a acestui perforator. rajată. Piin aceasta vom realiza nu planul fixat — 1 350 000 lei — pe 3 !
va face în ţara noastră tovarăşul colaborare dintre România şi U Cercul de creaţie tehnico-ştiinţifică turnai la noi, la U.U.M.R. Crişcior, acest an universitar. ţii or ;
R.D.G., dintre România şi R»S.
specialişti
de
tinerilor
la
LEONÎD ILICI BREJNEV, secre Vietnam, punerea în funcţiune a U.U.M.R. Crişcior şi-a asumat răs :i şi Sn alte unităfâ jeXT.GS’nce Drar.fi- d La Casa de cultură din Petro Coord
Buleti
tar general al C.C. al P.C.U.S. unui imporţanţ obiectiv de termo- punderea rezolvări^ prăctite, f'n a'MSft V? «°n mit! ' sporită eficientă a şani a avut loc, la iniţiativa comite tinere
productivităţii
Aulicii-
creşterea
pe
tului de cultură şi educaţie socialistă
Precedată de întîlnirile tovarăşi ficare Ia Neubrandemburg, prin iii, ă li i&Md tehnico-economice, TVigajat, reducerea consumului de al municipiului, simpozionul „Etică 20,00
a _
Dintre ele, 7 sînt rezolvate şi
lor Ceauşescu şi Brejnev la Ber efortul comun al specialiştilor ro plică în producţie ou rezidate bune. materii prime şi materiale, asimila şi echitate socialistă". Au participat Muzic
lin si în Orimcea, ea va constitui mâni şi din R.D.G. etc. Celelalte 4 vor fi gata. pînă la sfîr- rea de noi produse şi repere care ia dezbateri numeroşi oameni. d£ voast:
un nou şi important moment în £itul anului. I)intre cele rezolvate aş tă limiteze cererile de la import. cultură, studenţi, cadre didactice de 23,00
procesul de întărire a legaturilor CORNEL ARMEANU aminti unele care se bucură de m!ul- Ing. FABIAN OPRINESC la Institutul de mine Petroşani şi din Muzic
tă apreciere : „Decantor separator de secretarul comitetului U.T.C., învăţămiîntul de cultură generală. ^ dc dc şt
petrol", „Protecţia maximală de cu U.U.M.R. Crişcior (ŞTEFAN COSTEA — corespondent)