Page 17 - Drumul_socialismului_1976_11

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 6142 6 MARŢI, 16 NOIEMBRIE 1976
Pag.

ÎN DEZBATERE PUBLICĂ

Măsuri menite să ridice pe o treaptă
Ideea de continuitate şi unitate românească calitativ superioară ravehii de trai

al întregului
în izvoare istorice medievale
După cum so ştio, Plenara C. C. ai
P.C.R. din 2—3 noiembrie a. c. a a- socialismului ştiinţific — reducerea
treptată a zilei de lucru a citise!
Trecuseră mai bine de şase se­ nes conviviales" arată că în regiu­ Francesco della Văile. Acesta, între naiizat şi ladoptat o seamă Ue liotâ- muncitoare, a tuturor oamenilor
cole de cînd Imperiul roman de apus nile sarmate, Xa nord-est de Ita­ 1532—1534 scrie în a sa „Scurtă is­ riri şi măsuri menite să asigure dez­ muncii. Acum, după cinci cincinale,
se fărîmiţase, dar amintirea mă­ lia, se găseşte un popor divizat în torie" despre aventurile veneţianu- voltarea in mod vertiginos a econo­ in care s-tem produs profunde am­
miei in anul 1977 şi in perspectiva
reţiei sale se păstra încă vie în trei ţări şi coborîtor din vechii lui Aloisio Gritti în Transilvania. întregului cincinal 1976—1980, precum plificări şi tranformarx revoluţionare
în forţele de producţie, in relaţiile
conştiinţa europeană. Cărturari e- coloni ai lui Traian, vorbind o La Mînăstirea Dealului, unde face şi creşterea nivelului do trai material de producţie, în toate sferele vieţii
rudiţi cultivau amintirea marii ci­ limbă plină de cuvinte latineşti. un popas, „vorbind aceeaşi limbă şi spiritual al întregului nostru po­ economico-sociale ale ţării, partidul
vilizaţii şi în acest context şi-au Un alt cărturar umanist, care a ca în provincia cealaltă", că­ por, în conformitate cu orientările nostru apreciază că s-au ivit condi­
găsit deseori locul şi cele trei pro­ făcut dese menţiuni asupra origi­ lugării „îi povestesc toată is­ şi obiectivele trasate de Congresul ţiile materiale şi spirituale care per­
vincii româneşti, simbolizate prin nilor poporului nostru a fost Enea toria venirii acelor popoare ai Xl-lea al P.C.R. In cronica săp­ mit, pentru prima oară in istoria
tămâni precedente nc-am referit la
„fericita Dacie" a lui Traian. Silvio Piccolomini (ajuns între 1458 ca să locuiască ţara", cu Tra­ hotârîrile adoptate de Plenară. Acum ţării, transformarea vechiului de i-
Din lecturi sau din observaţii şi 1464 papă sub numele de Pius ian, care aşeză coloni romani ne vom opri asupra unora dintre derat în realitate la scară naţională
a întregii naţiuni — reducerea trep­
proprii, învăţaţii evului mediu rela­ al II-lea). în opera sa, „Cosmogra- în Dacia cucerită. Contemporanul semnificaţiile altor măsuri, care vi­ tată a duiţatei sâptâminii de lucru.
tau la începutul mileniului al doi­ phia", publicată la Veneţia în 1501, lui della Văile, Giovanndrea Gro- zează nemijlocit creşterda calităţii După cum se ştie, programul de re­
lea date importante. nu numai des­ spune despre Valahia că „este re­ vieţii poporului nostru. Este vorba, ducere a duratei săptămînii de lucru
pre. aşezarea geografică şi identi­ mo, călător în Transilvania, obser­ în primul rînd, de MASURILE CU nu începe acum. De ciţiva ani mai
tatea cu vestita provincie romană, giunea care începe din părţile vă aceeaşi conştiinţă locală a des­ PRIVIRE LA REDUCEREA DURATEI mtilte categorii de oameni ai mun­
cendenţei românilor din colonia
SAPTAMINII DE LUCRU, ELABORA­
dar şi despre continuitatea ei la­ Transilvaniei şi ţine pînă la Ma­ TE SUB CONDUCEREA TOVARĂ­ cii, printre care şi minerii Văii Jiu­
tină. De pildă, bizantinul Kekau- rea Euxină", că este „acea colonie romană stabilită aici după înfringe- ŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, SE­ lui, se bucură de săptămlna de lucru
redusă.
menos, în secolul al Xl-lea, vor­ romană ...avind o limbă romană, rea lui Decebal. Asemenea afir­ CRETARUL GENERAL AL PARTI­ Reducerea duratei săptămînii do
beşte despre „urmaşii dacilor din deşi în parte modificată". Afirma­ maţii, despre continuitate şi unitate DULUI COMUNIST ROMAN, DE BI­ lucru — ca expresie a unor bogate
nordul Dunării, cu care s-a războ­ ţiile lui Piccolomini au fost pre- apar şi în lucrările lui Antonio ROUL PERMANENT AL CONSILIU­ acumulări cantitative, realizate de-a
it Traian : valahii" ; în secolul al ’luate de mulţi cărturari italieni, Bonfini, Domenico Maria Negri, LUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII E- lungul unei perioade istorice caracte­
Xll-lea, tot un cronicar bizantin, germani, unguri, poloni ş.a. care au Jacopo da Scarperia, Pietro An­ CONOMICE ŞI SOCIALE A ROM­ ristice — reprezintă un salt calitativ
NIEI. In spiritul preocupărilor con­
Kinnamos, menţionează şi el ori­ descris Ia rîndul lor o Dacie ce a drea Mattiolo, Giovanni Lorenzo tinue ale partidului pentru perfec­ fără precedent, care situează omul
muncii din România socialistă în rîn-
ginea latină a românilor. Pe la supravieţuit Imperiului roman şi d’Anania, Torquato Tasso, Giovan­ ţionarea şi adîncirea neîncetată a durile naţiunilor eu un înalt stan­
î 200, în corespondenţa sa cu ţa­ şi-a păstrat caracterul romanic. ni Antonio Magini. Sublinierea pe democraţiei noastre socialiste, aceste dard de viaţă, pe trepte calitativa
care o face acesta din urmă este
rul loniţă, papa Inocenţiu al III-lea Un alt cărturar umanist, bizan­ edificatoare : „Transilvania, numi­ măsuri, ca şi cele privitoare la IN­ ce definesc cu pregnanţă justeţea
TRODUCEREA UNUI NOU SISTEM
aminteşte de valahii „care afirmă tinul Laonic Chalcocondil, scria în DE IMPUNERE A RETRIBUŢIEI ŞI ştiinţifică a politicii partidului nos­
tru.
că se trag din sîngele romanilor". „Expuneri istorice" că „dacii (ro­ tă Dacia mediteraneană şi Iîipen- LA STABILIREA UNUI IMPOZIT Noua săptămînă, redusă la 44 orc
Odată cu apariţia tiparului, în sis, este prima şi cea mai impor­ FIX PE HECTAR, SÎNT SUPUSE de muncă, se va înfăptui eşalonat
1451, toscanul Poggio Braciolihi, în mânii) au un grai asemănător cu al tantă provincie a Daciei... Vechea DEZBATERII PUBLICET pentru toate categoriile de oameni,
cunoscuta sa lucrare „Disceptatio- italienilor" şi „obiceiuri ca ale ro­ Dacie mai are două părţi : una e ţaţă că întregul nostru popor so începînd din 1977 pînă în anul 1982.
manilor". Moldova... cealaltă este Valahia ci- află în prezent în faţa înfăptuirii înfăptuirea săptămînii reduse da
In veacul al XVI-lea avem ştiri salpină". unui deziderat înscris incă de Marx muncă este însă strîns legată de o
interesante despre Dacia de la C. DROZD şi Engeis in cărţile de temelie ale seamă de măsuri menite să asigura
îndeplinirea sarcinilor stabilite da
Congresul al Xl-lea cu privire Ia
nivelul, diversitatea şi calitatea pro­
EXPOZIŢIE DOCUMENTARA ducţiei, productivitatea muncii şi a
„Lupta d-e veacuri a ţărănimii Din. agenda de lucru a comisiilor tuturor indicatorilor de eficienţă.
Sînt vizate aici răspunderile organe­
pentru libertate şi dreptate socia­ lor şi organizaţiilor de partid, con­
lă, pentru progres, unitate naţio­ siliilor oamenilor muncii, ale tuturor
nală şi neatîrnare, participarea factorilor implicaţi intr-o asemenea
ci activă la construirea socialis­ amplă acţiune cu profunde rever­
mului” se intitulează expoziţia permanente ale consiliilor populare beraţii politice, economice şi sociai-
documentară deschisă la Clubul cul turale.
„Constructorul” din Deva. Tot Pentru oamenii muncii din judeţul
aici a avut loc simpozionul „Lupta nostru este un motiv de deplină sa­
poporului român pentru indepen­ în atribuţiile comisiilor permanente port. A fost depăşit consumul de ci­ s-au construit 5 staţii de autobuze tisfacţie înfăptuirea săptămînii do
denţă şi suveranitate naţională”, ale consiliilor populare Intră — po ment la fîşii cu goluri, iar la beto­ moderne, din prol'ile de aluminiu, lucru reduse - întrucît detaşamente
şi seara literară „Sîntem o na­ lingă studierea, dezbaterea şi avi­ nul armat s-a depăşit consumul şi cu chioşcuri alimentare. importante, cu mare pondere în e-
ţiune liberă şi independentă” la zarea proiectelor de hotărîri şi deci­ la ciment şi la fier beton. De fapt conomia judeţului —. mineri, siderur-
care şi-au dat concursul dr. do­ zii, a altor acte normative — şi con­ se înregistrează depăşiri la aproape CONTROL PERMANENT Şl EFICIENT gişti, cliimişti, femei — se vor bu­
cent Octavian Floca, profesorii trolul diferitelor k aspecte ale activită­ toate sortimentele de ciment. Aici cura încă din primul an de efectul
Val oria Stoian şi Vasile Găinaru. ţii de care răspund şi Înaintarea de există un plan de măsuri pentru re- Activitatea Comisiei permanente măsurilor.
(A. ŞERB AN — corespondent). propuneri consiliului popular pe lin­ ducerc/.t consumurilor specifice, cu plan-buget, finanţe, învăţămînt, să­ In acelaşi context al preocupărilor
gă care funcţionează. Cu bune re­ termene şi responsabilităţi, dar con­ nătate, sport, Muncă şi ocrotiri so­ partidului pentru stimularea forţei
MEDALION zultate în această. privinţă îşi des­ ducerea fabricii nu acţionează cu ciale a Consiliului popular orăşenesc creatoare a poporului nostru şi ridi­
făşoară activitatea şi unele comisii
toată fermitatea pentru aplicarea mă­
„REINER MARIA R1LKE" permanente ale consiliilor populare surilor prevăzute. Aceste aspecte ne­ Haţeg s-a axat pe exercitarea unor carea continuă a nivelului său de
şi
periodice
în
eficiente
controale
se
inscriu
trai
şi
celelalte
două
HunedoatL şi Haţeg. gative au fost aduse Ia cunoştinţa
La Casa de cultură din Hune­ probleme esenţiale din domeniile de măsuri care au în vedere introduce­
doara; a fost organizat, recent, un ÎN OBIECTIV — CALITATEA Şl consiliului popular, care a intervenit care răspunde. Au fost efectuate, de rea unui nou sistem de impunere a
medalion „Reiner Maria Rilke". pentru impulsionarea acţiunii de re­ exemplu, controale la casa de cultu­ retribuţiei şi introducerea impozitu­
Cunoscutul traducător hunedorean REDUCEREA CONSUMURILOR ducere a consumurilor specifice de ră şi căminele culturale privind apli­ lui fix pe hectar. Măsurile supuse
Dan Constantinescu a r>rezentat SPECIFICE materiale, combustibili şi energie. carea măsurilor de îmbunătăţire a dezbaterii publice conţin modalită­
cu acest prilej cîteva recente tra­ O altă preocupare a comisiei a fost muncii în problemele de educaţie ce­ ţile concrete pentru traducerea lor
duceri din opera poetului. (FL. în programul de activităţi al Comi­ îmbunătăţirea organizării şi desfăşu­ tăţenească şi ateist-ştiinţifică, iar la în viaţă. Aşa cum se arată in mă­
IZBRAILA — corespondent). siei permanente pentru industrie, rării ti ţalns portului în comun. în ur­ unităţile şcolare aplicarea măsurilor surile date publicităţii, prin aplica­
rea noului sistem de impunere a
gospodărie comunală şi locali vă a ma studiilor şi controalelor făcute, a de îmbunătăţire a procesului de în- retribuţiei, persoanele încadrate în
„PE URMELE Consiliului popular municipal Hu­ propunerilor şi soluţiilor avansate văţămint şi desfăşurarea activităţii muncă vor beneficia, la nivelul
OSTAŞILOR ROMÂN!" nedoara s-au prevăzut, între altele, consiliului popular municipal, s-au practice, constatîndu-se o îmbunătă­ unui an, de un plus de venituri de
studii şi controale privind îmbunătă­ luat măsuri care au condus la imfou- ţire generală a activităţii. In ce pri­ peste 600 milioane Ici.
In zilele de 6-7 noiembrie a.c„ ţirea calităţii producţiei, reducerea nătăţirea activităţii de ansamblu a veşte realizarea bugetului local pe Deosebit de stimulative in creşte­
Comitetul municipal Hunedoara consumurilor de mjateriale şi ener­ E.G.C.L. Astfel, venindu-se în intîm- semestrul I 1976 s-a evidenţiat fap­ rea producţiei agricole, atît în uni­
tul că Ia capitolul venituri prevede­
ai U.T.C., împreună cu comitetul gie, precunx şi buna desfăşurare a pir.area propunerilor cetăţenilor, a rile au fost depăşite cu 14 la sută, tăţile cooperatiste cit şi pentru gos­
fost deschis un traseu pe ruta Cen­
U.T.C. din C.S.H., au organizat transportului in comun. Astfel, dacă tru — Poştă — Micro 6 — Gara C.F.R. iar la cheltuieli s-au realizat in pro­ podăriile populaţiei, sînt prevederile
o excursie pe traseul Hunedoara in ce priveşte calitatea produselor — Centru, un altui la Izvoarele, iar cent de 99 Va sută, fapt pozitiv. S-a măsurilor privitoare Ia introducerea
— Oradea — Cărei — Satu Mar© Fabricii de industrie locală s-au fă­ pe traseele 3 şi 5 s-au introdus auto­ semnalat că analizei" financiare nu impozitului fix pe hectar, în raport
— Ba-a Mare — Cluj — Hunedoa­ cut progrese, în ce priveşte consu­ buze care circulă în ambele sensuri, s-au făcut cu exigenţa cuvenită la cu zonele de fertilitate şi categoriile
ra, avind da temă „Pe u raţele murile lucrurile nu stau aşa cum fapt ce a dus la descongestionarea unele unităţi economice, fapt ce a de folosinţă. Noile măsuri, supuse
ostaşilor români". Au fost vizi­ trebuie. Astfel,' dacă ia dolomilă şi transportului pe aceste trasee. Tot in influenţat negativ propriile lor pla­ dezbaterii publice, vor contribui c-
tate monumente dedicate ostaşi­ piatră concas.ată consumul de ener­ scopul unei mal bune desfăşurări a nuri de venituri, cit şi vărsămintele fectiv ia dezvoltarea intensivă a a-
lor români ■ căzui i in războiul gie s-a redus in semestrul I a.c. cu transportului in comun E.G.C.L. a la bugetul consiliului popular. Sesi­ gricullurii noaslre, la realizarea unor
pentru eliberarea patriei, obiecti­ 0,3 kVVb pe tonă, s-a înregistrat, în zat, consiliul popular la putut lua sporuri considerabile de produse a-
ve turistice, sociai-cuîiuraie (GH. schimb, un consum foarte mare de fost dotată în acest an cu 13 autobu­ măsuri in consecinţă. gricole necesare dezvoltării armo­
STANCALIE, Hunedoara). benzină Ia transporturi (71 tone în ze, din care majoritatea sînt de mare nioase a economiei naţionale şi a
plus). Aceasta ca urmare a utilizării capacitate. De asemenea, prin mnnUi nivelului de trai al întregului nostru
neraţionale a mijltiicelor de trans­ cetăţenilor şi sprijinul primăriei, N. BAD1U popor.
Am părăsit gara din Kiev de pes­ minereşti, ale rezultatelor deose­
te 10 ore. „Ugoliok“ aleargă cu mare Note de călătorie din U. R. S. S, bite in muncă obţinute da siderur-
viteză spre inima de cărbune a gişti sau constructorii de maşini ;
Ucrainei — bazinul Donbass. „Ugo- „flori" ale arhitecţilor şi construc­
liok“ („Cărbunarul") este un tren torilor, care au înălţat edificii mo­
expres care leagă regiunea Doneţk Florile Doneţkului derne cum sînt noul aeroport, pa­
de capitala republicii ucrainene şi latul sporturilor sau marea clădire
poartă acest nume tocmai pentru a a circului ; flori care colorează
simboliza preocuparea de căpetenie semn că acolo se află mine. în­ trăiesc şi muncesc peste 1 milioan din ţara noastră. După Inţllntre intr-o minunată paletă cele ciieva
a oamenilor din Doneţk — extrac­ treg oraşul s-a dezvoltat ca urma­ de oameni — mineri, siderurgişti, facem o plimbare prin oraş înso­ sute de hectare de parcuri care
ţia cărbunelui. re■ a dezvoltării mineritului iar constructori, oameni de ştiinţă, ţiţi tot de pioniera Zlata Bonda­ împodobesc oraşul...
Părăsim Dnepropetrovskul, cu minele s-au integrat şi ele in pe­ elevi, studenţi, artişti. renko, care se dovedeşte un exce­ Frumdasele zile de septembrie
...Împreună cu pioniera Zlata
cunoscuta lui 'hidrocentrală şi ma­ isajul urban, dind oraşului o am­ Bondarenko ne îndreptăm spre lent ghid: „Oraşul nostru numără petrecute la Doneţk au fost şi zi­
prentă deosebit de specifică. De
rele pod peste Nipru. Mai sînt ci- fapt, s-ar putea spună că oraşul Şcoala medie nr. 20, unde urmea­ un milion de locuitori. Dar avem lele in care se inaugura stagiunea
teva ore de mers. „Cărbunarul" se şi un milion de flori. Pentru fie­ culturală de toamnă, cu formaţii
îndreaptă către sud, stepa se des­ se situează pe două mari „etaje" ; ză să avem o intîlnire cu pionieri care locuitor — o floare". Regă­ şi repertorii de prestigiu. La Pa­
unul subteran, al numeroaselor
făşoară domoală şi bogată de o sale mine, şi unul la suprafaţă, cu ai acestei şcoli şi cu elevii clasei a sim cuvintele ei, mai tirziu, într-a latul sporturilor stagiunea a fost
X-a, membri ai „Clubului priete­
parte şi de alta a căii ferate. Din ample cvartaluri de locuinţe, cu carte de reportaj, „Florile Doneţ- deschisă de baletul pe gheaţă din
cînd în cînd la orizont se profi­ niei între popoare". Pionierii şi e- kului", realizată de B. Rusov, re­ Leningrad, avind ca solişti pe
lează „liricoanele", adevărate pi-, uzine siderurgice şi de construcţii levii Şcolii medii nr. 20 manifestă dactor la ziarul „Socialisticeskii Protopopov. Belousova, Smirnov şi
ramide create de mineri prin eva­ de maşini, cu universitate şi tea­ un interes deosebit pentru Româ­ Donbass". Ulanova... Filarmonica işi anunţa
cuarea sterilului din mine. „Sint tru, cu mari magazine şi palat al nia, pentru modul cum învaţă şi Oamenii Doneţkului se mîndresc prin mari afişe repertoriul noii
sporturilor... In ambele „etaje"
munţii noştri, munţii Donbassului" se pregătesc pentru viaţă tinerii cu florile lor. „Flori" ale hărniciei stagiuni. Circul şi-a deschis sta­
— ne spune in glumă însoţitorul giunea printr-un spectacol susţinut
nostru. „Tiricoanele" ne vestesc că de artişti din mai multe republici
lunga noastră călătorie se apropie unionale. Oameni ai cărbunelui şi
de sfirşit, că am ajuns in Doneţk, oţelului, locuitorii Doneţkului iu­
regiune înfrăţită cu judeţul Hune­ besc deopotrivă arta şi învăţătura.
doara. Nu inlîmplător mari bulevarde ala
...Frumoasă şi însorită dimineaţă oraşului se numesc „Tealralnii
de septembrie. Oraşul, care cu o prospect", ■■ „Universitetskii pros­
seară înahie ne întimpinase împo­ pect"...
dobit de ghirlandele luminoase ale O imagine cuprinzătoare a tre­
marilor sale bulevarde şi prospec­ cutului şi prezentului regiunii Do­
te, se lasă privit in toată frumu­ neţk ne oferă Muzeul regional.
seţea şi măreţia sa. De aici, de pe Istoria străveche a acestor locuri,
înălţimea unde se află monumen­ începuturile exploatării cărbunelui,
tul închinat jertfelor luptei împo­ episoade ale Marii Revoluţii din
triva fascismului, ni se oferă o Octombrie şi din războiul civil,
vastă panoramă. în vale curge riul v-nii eroici ai construcţiei socialis­
Kalmius (in vechea istorie a aces­ te, episoade ale Marelui Război
tor locuri riul a fost cunoscut ca pentru Apărarea Patriei, dezvolta­
„graniţă“ între cazacii zaporojeni rea contemporană a regiunii şi
şi cazacii de pe Don), iar oraşul modernizarea complexă a extrac­
se întinde pe ambele maluri ale ţiei cărbunelui în prezent sînt tot
acestuia, acoperind micile coline atitea pagini de istorie veche şi
din stingă şi dreapta riului cu nouă a acestor meleaguri.
mari cartiere de locuinţe şi bule­ Dar, despre Doneţk şi oamenii
varde. tui, vom mai reveni cu alte arti­
Din loc in loc, chiar in incinta cole.
oraşului, sc înalţă „tiricoane". T. ISTRATE