Page 18 - Drumul_socialismului_1976_11
P. 18
ţ»ug. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI #
Pregătirea producţiei anului viitor Cocs mal mult şi mai bun
din cartau© de Valea Jiului Pe panoul de onoare al
(Urmare din pag. 1) Dîlja, Aninoasa, Lupeni, Paroşeni,
I.M. Hunedoara, „Marmura" Sime-
investiţiilor va întrece cu tot atî- ria, I.F.E.T., şi alte unităţi — pen
tea miliarde lei pe cel realizat în tru recuperarea lor, aceasta con La Ozma cQosoohimlcă din Hunedoara:
stituind şi o condiţie esenţială pen
1975. Producţia agricolă înregistrea
ză o creştere record de aproape 16 tru buna pregătire a producţiei pe
la sută. în cadrul acestui însufleţi- 1977.
Planul pe anul viitor pune ca
tor bilanţ de împliniri şi eforturi sarcină primordială calitativă reali Materia primă indigenă va
patriotice, judeţul Hunedoara se
înscrie din nou cu rezultate de zarea de economii cit mai mari în
prestigiu : planul producţiei indus toate domeniile activităţii produc
tive. Organele şi organizaţiile de
triale pe 10 luni a fost depăşit cu / fi superior valorificată
455 milioane lei, înregistrîndu-se partid, consiliile oamenilor muncii,
cele mai înalte sporuri suplimen fiecare angajat trebuie să acţioneze
tare de pînă acum la energie elec cu perseverenţă pentru valorifica — Sarcinile puse de conducerea trajutorarea dintre oameni. „Me
trică, metal, cărbune, alte produ rea tuturor posibilităţilor de di partidului în faţa industriei meta seria ne-a intrat în sînge ; o au
se fizice, precum şi la producti minuare a cheltuielilor materiale lurgice privind creşterea producţiei zim, o simţim, o controlăm rigu
vitatea muncii, iar în agricultură nentru îmbunătăţirea indicilor de de cocs prin utilizarea mai substan ros".
folosire a metalului, gospodărirea
s-au obţinut, de asemenea, produc ţială decît pînă acum a cărbuni întreţinerea şi exploatarea raţio
ţii superioare prevederilor. judicioasă a materiilor prime, ma lor indigeni au fost însuşite una nală a agregatelor şi instalaţiilor,
terialelor, combustibililor şi energi
Planul pe 1977 asigură în continu ei, pentru un efort mai mare şi mai nim de cocsarii hunedoreni şi se reparaţiile efectuate în termen şi
are un ritm susţinut de dezvolta constant în domeniul micşorării materializează exemplar — subli de bună calitate, respectarea rigu
re, perfecţionarea structurilor eco consumurilor specifice, realizării de nia tovarăşul Gheorghe Pavel, in roasă a tehnologiilor de lucru per
nomice, accentuarea laturilor ca înlocuitori pentru materialele de ginerul şef al uzinei cocsochimice mit, pe lingă desfăşurarea optimă
litative şi de eficienţă, ridicarea ficitare şi reducerii importurilor. din cadrul C.S. Hunedoara. După a fluxurilor tehnologice,, şi o valo AL)
neîncetată a nivelului de trai. Fa Cu maximă responsabilitate se im cum se ştie, în acest an s-a efec rificare deplină, superioară, a ma PETRU GROZA miner
ţă de realizările din acest an, pro pune a fi privită, şi în continuare tuat reparaţia capitală a bateriei teriei prime, îndeosebi a cărbuni miner şef de brigadă producţie
ducţia industrială va creşte cu 10,5 reducerea cu minimum 30 la sută a nr. 2 de cocsificare, care a -fost' re lor. Referindu-se la această pro
la sută, productivitatea muncii in lucrărilor de construcţii-montaj. In pusă în funcţiune în urmă cu vreo blemă majoră în producţia de cocs
industria republicană cu 9,2 la sută, judeţul nostru s-au evidenţiat, în două luni. Aş vrea să apreciez că,, metalurgic, tovarăşul ing. Cornel
venitul naţional cu 11,3 la sută, iar cadrul acestei acţiuni de interes exploalînd cu pricepere şi inteli Gherghel, şeful secţiei cocsificare,
volumul investiţiilor va fi de pes naţional, posibilităţi şi soluţii pen genţă tehnică unele resurse con accentua asupra necesităţii ca mi
te 180 miliarde lei, cu 16,7 la sută tru reducerea substanţială a cos structive ale bateriei, colectivul nerii şi preparatorii din Valea Jiu
mai mare decît în acest an. In turilor investiţiilor şi economisirea secţiei a reuşit să reducă cu 2 zile lui să se încadreze mai bine în gra
materializarea acestor creşteri di a circa 30 000 tone de metal, 80 000 termenul de atingere a parametri ficele de livrare a cărbunelui către
namice, sarcini deosebite, mobiliza tone de ciment şi a altor materiale. lor optimi, ceea ce a condus la ob uzina cocsochimică şi, totodată, să
toare, revin şi judeţului Hunedoa Deosebit de important este acum ţinerea unui sensibil spor al pro acorde mai mare atenţie proprietă
ra. Producţia sa industrială va ducţiei de cocs faţă de sarcina de ţilor de cocsificare a cărbunelui,
spori şi se va diversifica mult în ca tot ceea ce s-a prevăzut să se plan. De asemenea, aş mai eviden respectiv conţinutului de cenuşă, de
transpună neîntîrziat în fapte şi ca
1977, productivitatea muncii în in pe toate şantierele de investiţii să ţia faptul că la toate cele patru, sulf şi umidităţii. „împreună cu
dustrie va cunoaşte o creştere sub se dea o bătălie necruţătoare îm baterii se realizează ritmic şi in specialişti din Capitală — menţio
stanţială, efortul ce trebuie făcut potriva risipei, pentru ordine şi tegral programul de lucru şi gra na tovarăşul Cornel Gherghel —
în investiţii este considerabil, iar bună gospodărire. ficul ciclic de elaborare a şarje efectuăm studii şi" cercetări amă
în agricultură se cere consolidarea lor, chiar în condiţiile cind nu a- nunţite privind utilizarea în reţetă
si dezvoltarea producţiilor realiza Anul 1977, an hotărîtor al cin vem maşină de şarjare de rezervă, a unor cărbuni slab cocsificabili
te in cultura mare, zootehnie şi cinalului, trebuie să marcheze un maşina nr. 2 aflîndu-se în repara şi energetici. Primele constatări,
legumicultura. însemnat pas calitativ în transfor ţie capitală. dezbătute de curînd în cadrul unei
Aşa după cum se reţine din cu- marea ştiinţei şi tehnologiei în Conştiinciozitatea în respectarea adunări generale a organizaţiei de MARTIN IvNUFF vy
principal factor al dezvoltării eco
vîntarea secretarului general al nomice, în modernizarea şi ridica tehnologiilor de elaborare, hotărî bază pe secţie, sânt încurajatoare, miner şef brigadă investiţii miner ţ
partidului, din Hotărîrea Plenarei rea nivelului tehnic al produselor, rea de a munci mai bine, de a da urmînd ca, mai departe, să conti
C.C. al P.C.R. cu privire la reali producţie mai multă, îi caracteri nuăm studiile şi cercetările, să de
zarea integrală a prevederilor pla în folosirea cît mai eficientă a uti zează din plin pe cocsarii hunedo finitivăm reţete optime de utiliza
lajelor, spaţiilor de producţie, for
nului naţional unic pe anul 1977 şi ţei de muncă şi timpului dc lucru. reni, din rîndul cărora îi eviden re a cărbunilor indigeni. La sca
îmbunătăţirea activităţii de proiec Se impune cu deosebire atenţiei ţiem, de data aceasta, pe Teodor ra economiei naţionale, acest avan Oin cronica întrecerii î
tare, investiţii, cercetare şi ingine intensificarea activităţii de cerce Oţel — şef de echipă lăcătuşi, Con taj va fi considerabil".
rie tehnologică, din legile Planului stantin Ungureanu — şef de echipă Mai subliniem că la U.C.C. din
şi Bugetului de Stat, o deosebită tare- şi inginerie tehnologică, îm electricieni, Iosif Trifan' şi Daniel cadrul C.S. Hunedoara există forţa CU PLANUL ANUAL pe piaţa e>
bunătăţirea şi aplicarea riguroasă a
atenţie trebuie acordată laturilor programelor de mecanizări şi de Grefenştein — şefi echipă reglare organizatorică, de concepţie şi pro ÎNDEPLINIT ză exempla
calitative, obiectivelor primordiale creştere a productivităţii muncii în la bateria nr. 2, Andrei Spunei — fesională capabilă să materializeze Pînă In prezent, 12 unităţi econo le. lndeplin:
termen .pre'
şi elementelor noi ale planului pe minerit, construcţii şi celelalte sec maistru principal la dozare, pe şe exemplar sarcinile puse de condu mice din judeţ (I.R.E. Deva, „Vi port, sider
anul viitor — sarcini care se regă toare cu deficit de forţă de muncă. fii de echipă de pe maşinile de şar cerea de partid referitoare la creş dra 1 * Orăştie, „Refractara" Baru, propun să 1
sesc şi în planul în profil terito jare 3, 4 şi 5 —■ Gheorghe Onose, terea producţiei de cocs pe baza F.I.L. Brad şi Orăştie, sectorul in duse în val
dustrial I.S.C.I.P. şi altele) şi-au în
rial al judeţului nostru. In primul Pregătirea în bu.ne condiţii a Mihai Beregată şi Anton Pascu utilizării cărbunilor indigeni. Un deplinit prevederile anuale la pro valută.
rînd trebuie acţionat cu deosebită planului pe anul viitor reclamă e- Aceşti oameni, mulţi alţii ca ei, singur argument : cele peste 17 000 ducţia industrială, iar 23 unităţi au LA PRO)
fermitate pentru ca în centrul a- forturi deosebite, în perioada care pasionaţi de meserie şi cu înde tone de cocs metalurgic date de realizat înainte de termen planul In întrece
tenţiei activităţii politice şi măsu a mai rămas dip 1976, pentru re lungată experienţă profesională, hunedoreni suplimentar sarcinilor pe 11 luni. şi depăşirea
rilor tehnico-organizatorice să stea zolvarea problemelor de aprovizio şi-au făcut din profesie un crez, de plan de la începutul anului în In cronica de astăzi consemnăm ţie, datorită
realizarea ritmică a planului fizic, nare tehnico-materială şi desfacere un mod de viaţă. „Eu lucrez aici condiţiile creşterii productivităţii îndeplinirea planului anual la une cii, îngrijiri:
le produse şi activităţi de către alte
în structura sortimentală şi cali (domenii! unde nu se stă bine în de 22 de ani —• ne spune comu muncii şi ale obţinerii unor în unităţi industriale şl agricole. respunzătoai
tativă prevăzută şi rezultată (lin multe unităţi diţi judeţ), pentru în nistul Teodor Oţel, sînt, adică, ve semnate economii de cărbune şi e- ţin realizări
contractele beneficiarilor interni şi deplinirea exemplară a sarcinilor teranul cocsarilor, dar îmi place nergie electrică. Şi încă ceva : în U.F.E.T. ORĂŞTIE — le zootehni<
Astfel, cole<
externi, ca fiecare întreprindere de plan de către toate unităţile şi meseria ca la început. Pentru pri ultima adunare a organizaţiei de LA PRODUCŢIA MARI’A de la C.A.P.
să-şi îndeplinească riguros obliga atingerea unor ritmuri şi indica ma dată noi efectuăm .aici un rol bază de aici s-a formulat un anga Colectivul U.F.E.T. Orăştie a ra nul anual :
ţiile asumate. Trebuie insistat, de tori care să constituie o „repetiţie dublu : întreţinem funcţionarea ire jament lăudabil şi semnificativ t portat, la 12 noiembrie, îndeplinirea marfă cu o
sarcinilor de plan pe anul 1976 la
pe acum, prin toafe formele mun generală" pentru ceea ce se cere în proşabilă a tuturor agregatelor de „Să facem din uzina cocsochimică producţia globală şi marfă. Pînă la vreme şi va
cii politice, prin toate acţiunile or 1977. Este necesar,, de asemenea, să la cele patru baterii şi executăm un laborator industrial de cerceta sfîrşitul acestui an — se arată în la sfirşitul i
înainte de
ganizatorice pentru ca fiecâre co se asigure defalcarea şi organiza împreună cu echipe de la uzina nr. re, capabil să dea soluţii tehnice şi telegrama adresată organelor de nul adual ş
lectiv, fiecare muncitor, maistru, rea cunoaşterii temeinice şi din 5 reparaţia capitală a maşinii de organizatorice valoroase, care să partid de către acest harnic colec a livrat pir
inginer să înţeleagă că orice ră- timp a sarcinilor de plan la toate şarjare nr. 2. Vrem să dăm lucru conducă la dezvoltarea producţiei tiv — sarcinile de plan vor fl de lapte. FERW.
mînere în urmă se adaugă la sarci nivelurile, pînă la locul de muncă. de cea mai bună calitate şi, dacă de cocs metalurgic, la diminuarea păşite cu produse fizice în valoare lizind inaini
de 9 milioane lei.
nile din perioada următoare şi să Acţionînd organizat, cu spirit de se poate, să terminăm reparaţia importului şi creşterea avuţiei na nual, va li
se mobilizeze pentru a îndeplini prevedere şi fermitate revoluţiona înainte de termen. La rîndul său, ţionale". C. S. HUNEDOARA — lapte. A ra
ritmic obligaţiile pe care le are. In ră, colectivele .de muncă hunedo- şeful de echipă Gheorghe Onose, Sîntem siguri că şi minerii Văii LA EXPORT nulul anual
> această ordine de idei, este nece rene vor obţine noi şi remarcabile şi el de 20 de ani la cocseria hune- Jiului vor semna acest mobilizator Depunînd strădanii deosebite pen marfă şi CO
6 DIN LAPI
sar să se acţioneze cu energie în succese în înfăptuirea sarcinilor doreană, evidenţia munca plină de angajament al cocsarilor hunedo tru ridicarea parametrilor compe
titivi şl funcţionali ai metalului, Pină la sfir:
toate unităţile din judeţ care au în dezvoltării economico-sociale ce le atenţie şi de răspundere ce revine reni. Combinatul siderurgic Hunedoara se livra in piu
prezent restanţe la planul fizic revin în acest an, în anul viitor, echipelor de pe maşinile de şarja afirmă ca o unitate de prestigiu şi marfă.
sortimental — exploatările miniere în întregul cincinal. re, dar şi buna înţelegere şi în DUMITRU GHEONEA
Zile decisive pentru lucslieierea recoltării porumbului, efectuarea Investiţiile-în termen, ecnnnmi
(Urmare din pag. 1) parte — b(
----------------------- -------------- să asigure
;
✓ arăturilor şi strîngerea furajelor portant obiectiv, iar — de cealaltă făşurare a
(Urmare din pag. 1) ţii pentru realizarea într-un timp O însemnătate deosebită prezin Deoarece timpul se poate schim ÎNTREPRINDEREA JUDETEANÂ
cit mai scurt a arăturilor pe toate tă asigurarea unor cit mai bune ba de la o zi la alta, conducerile LOCALĂ
în raza comunei Băcia, unităţile suprafeţele planificate. condiţii de păstrare a produselor,. unităţilor care au înregistrat ră — împreună cu proiectantul şi cu coliş se voi
respective avînd îndeplinit şi pla Duminică au fost prezenţi la e- în special a cartofilor în silozuri mâneri în urmă la efectuarea lu constructorul — releva tovarăşul beton şi al
nul la arături. Tractoriştii Vasile fectuarea ogoarelor majoritatea şi a porumbului în pătule şi ma crărilor agricole au obligaţia de ing. Bujor Albu, directorul adjunct totală de
Benţea, Laszlo Pap, Marin Ciocă- tractoriştilor de la S.M.A. Geoagiu. gazii. Evitarea pierderilor din re căpetenie să facă mobilizarea în tehnic de producţie al întreprinde dezvoltării
nescu, Ion Tiliban, Aurel Costina, I-am întîlnit la lucru, printre alţii, coltă necesită un control perma tregului potenţial de forţe umane rii -— am efectuat analize amănun redus cu 1
Petru Furdui, Alexandru Deteşan pe Trif Gligor, Ion Trosan, Ion nent al spaţiilor de depozitare şi mijloace mecanice în vederea
şi alţii, au fost prezenţi duminică Jurj, Petru Cosmoi, Dorel Boca, pentru a putea interveni operativ încheierii grabnice a recoltării po ţite, exigente, la obiectivele aflate secţia de r
la efectuarea arăturilor la Sîntan- Teodor Popa, Mihai Leontin, Emil în caz de nevoie cu măsuri de re- în execuţie şi la cele din planul staţia de ir
anului viitor şi am ajuns la unele de la Bă cii
drei şi Simeria. Pojoni şi Cornel Dragotă. C.A.P. sortare a produselor unde acest rumbului, arăturilor şi depozitării concluzii mulţumitoare. Prin evi vor înregis
Cuvinte de laudă . se cuvin şi la din Vaidei, Romos şi Romogel au lucru se impune. furajelor. denţierea unor soluţii mai simple lei, respecţi
adresa mecanizatorilor Teodor Ba terminat arăturile pe toate supra şi mai ieftine ia proiectele şi la — Cum !
riu, Ion Hagău, Iosif Rădulescu, feţele stabilite. Acum forţele tre lucrările de construcţie de la o 10 luni şi
Olimpiu Felea şi a şefului secţiei buie concentrate la C.A.P. Aurei serie de obiective, s-a ajuns la di planul de
de mecanizare de la C.A.P. Turdas, Vlaicu şi Geoagiu, unde o parte minuarea sensibilă a costului -obi derii ?
Ilie Mogoşan, pe care i-am găsit din suprafeţe nu . sînt încă eli ectivelor respective şi economisi — Planul
lucrînd duminică la efectuarea a- berate. rea unor însemnate cantităţi de ci în procent
răturilor pe terenul C.A.P. Spini.. ment, fier-beton, de alte materiale. investiţii şi
Nu acelaşi lucru se poate spune MOBILIZARE SUSŢINUTA Astfel, la secţia de CO, de la O- la construcţ
despre cooperatorii de aici, care LA TRANSPORTUL SI
nu s-au mobilizat să elibereze su F.N.C. DEVA
prafeţele ocupate cu coceni. Ba DEPOZITAREA
mai mult, de pe cele 20 de hectare FURAJELOR ! Beneficiarul, constructorul şi van prestea-
ocupate cu porumb, duminică nu montorul — respectiv tovarăşii ing. iar benefici;
s-a cules nici un ştiulete (!). în- Maximă atenţie se impune acor George Răican, directorul unităţii, rea ultimele
tr-o asemenea situaţie surprinde dată şi transportului furajelor, în ing. loan Ispas, şeful lotului 22 al permanente
pasivitatea preşedintelui C.A.P. si deosebi în unităţile din raza con Şantierului 2 T.C.H. şi maistru] — La luc
a inginerului şef Marin Crişan, fa siliilor intercooperatiste Toteşti,- Nicolae Pascu de la lotul 23 mon mas de exe
ţă de soarta producţiei. Haţeg, Ilia şi altele, unde canti taj — asigură că în această lună cere de 630
Din cauza slabei mobilizări a coo tăţi însemnate de fibroase şi gro se va recupera toată rămînerea în lei la constr
peratorilor la eliberarea terenului siere se mai află încă pe cîmp. urmă şi că termenul foarte apro prin renunţ;
mecanizatorii de la S.M:A. Orăştie In ceea ce priveşte evitarea pier piat de punere în funcţiune a obi şi drumuri •
nu au asigurat .front de lucru co derilor din producţia de nutreţuri ectivului va fi respectat. Formaţii rul.
respunzător pentru efectuarea a- şi gospodărirea judicioasă a fura le de constructori conduse de loan
răturilor la C.A.P. Beriu, Sibisei jelor se mai ridică probleme ce Furdui, Vasile Răduc, Aurel Răcă- Termenul
Căstău şi Pricaz. Este imperios trebuie grabnic soluţionate la şan, Petru Stoica, coordonate de răgaz şi ate
necesar ca în aceste unităţi să fie C.A.P. Burjuc, Cîmpuri-Surduc, maistrul principal Iosif Chişboară,
făcută o mobilizare energică a for Leşnic, Spini, Bobîlna şi în alte lucrează intens, cele conduse de
ţelor în vederea creării de condi unităţi. montorii Aron Florea şi Biro Ist-