Page 19 - Drumul_socialismului_1976_11
P. 19
2 © MARŢI, 16 NOIEMBRIE 1976 Pag. 5
IN UNELE STĂTU E CA... AFARA
r ' IN
Că iarna-i aproape, nu mal e
o glumă. O simţim pe propriul
cojoc. Po lingă alte greutăţi e
mai grea şi aşteptarea autobuzu Numărul mare de apartamente proaspăt angajată la I.C.R.T.I., a
lui în staţii. Mal cu seamă în ce se construiesc în oraşele jude primit imediat un apartament în
staţii ca acelea din Sîntandrei,' ţului nostru face posibilă rezolva Apartamentele statului-repartizate Micro 15 fiindcă mai locuieşte cu
Pădişa, Toteştl, unele din Haţeg rea în bună măsură a cererilor oa un frate care este... elev ! Asta în
şi Deva etc., în care suflă vintul menilor muncii care au dreptul să
ca afară, plouă sau ninge, după timp ce alţi angajaţi cu vechime
caz. Pentru că geamurile sînt locuiască într-un apartament pro îşi aşteaptă rîndul să primească a-
sparte, acoperişurile găurite şi \ prietate de stat. Numai în acest echitabil celer în drept partament de mai multă vreme.
an, la Deva, Hunedoara, Brad, O-
, încă nimeni nu s-a gîndit să le
[aşilor i repare. Acum e cazul, totuşi... k răştie, Simeria, Haţeg, Căian şi în Oare cine cunoaşte mai bine situ
aţia propriilor angajaţi, drepturile
i_____
i MAI MULT RESPECT i oraşele din municipiul Petroşani prim-vicepreşedinte al Comitetului ţii propune pe S. Vintilă, dar nu ce li se cuvin acestora decît or
executiv
mii de oameni, împreună cu fami
Consiliului
al
popular precizează unde locuieşte, la ce a- ganizaţiile de partid, sindicat şi
) PENTRU LOCATARI liile lor, s-au mutat în apartamen municipal Deva. In primul rînd, dresă, menţionîndu-se că „nu are conducerile unităţilor respective
M. leva \ Locatarii blocului E 3, din Aleea ) te noi, confortabile. faţă de anul trecut, s-a redus mult locuinţă". în majoritatea tabelelor care, prin reprezentanţii lor, îşi
i Pa Patriei, Deva, sînt vecini cu Casa 1 La Deva, în acest an, peste 400 numărul celor care locuiau singuri nu se înscrie exact venitul ce re pun semnătura pe tabelul nominal
j pionierilor din localitate. Vecină- , de familii s-au mutat în aparta într-un apartament. După cum se vine pe fiecare membru de familie, cu propunerile de repartizare a
1 tate care ar putela fi de bun au- k mente noi. Pînă la sfîrşitul anu alţii — cooperativa „Mureşul", fa apartamentelor ? Iată de. ce se cu
) gur, dacă ar exista grija cuvenită / ştie, fiecare unitate economică, in brica de panificaţie — trimit con
l pentru liniştea locatarilor. Dar, \ lui, încă 200 de familii vor primi stituţie întocmeşte un tabel nomi vine ca în fiecare unitate să se
> deseori, în plină perioadă de 11- i cheile de la noile apartamente ce nal cu cei în drept să primească siliului popular municipal pro.pu- manifeste o mai mare răspundere
’ nişte pentru bloc, din curtea ca- ţ se află în stadiu de finisare. Deci, apartamente, în limita contribuţiei ■ neri pentru repartizarea de apar •faţă de modul cum se fa
\ sei pionierilor răzbat zgomote de condiţii dintre, cele mai bune pen unităţii la fondul de locuinţe a tamente deşi nu mai au cotă pen ce şi. cui i se repartizează
i mare intensitate produse de mo- -l tru satisfacerea cerinţelor cetăţeni cotei repartizate. Din păcate, unele tru acest an. De ce nu se respectă un apartament proprietate de stat.
î toraşe de avion, carturi sau au- lor ce muncesc în diferite unităţi tabele sînt întocmite superficial, cu rigurozitate rubricile din tabe In multe locuri, tabelele nominale
i tovehicule supuse unor diferite fără răspunderea cuvenită, fapt lul nominal, conform legii ? Fiind
I reparaţii. Deranjul creat locata- economice şi instituţii. cu cei propuşi pentru a primi a-
l rilor continuă şi după orele de — „Ne străduim să aplicăm cu ce ne creează mari greutăţi în ve că, mulţi cred că astfel scapă de partamente si'nt afişate din timp,
/ program ale casei pionierilor, în- stricteţe prevederile Legii nr. 5 din rificarea atentă, sigură". un control ferm, competent. Şi ia la loc vizibil. Astfel, eventualele
I trai cit curtea rămîne deschisă, pe 1973 privind administrarea fondu tă că uneori se mai greşeşte. A- observaţii, obiecţii, sînt făcute di
' aici realizîndu-se o trecere între l
i «‘UI tvwittuiuu-ou V» tiLLVI C tmiv - întreprinderea de materiale pen firmaţia. e susţinută de faptul că rect la unitatea respectivă, oame
k strada M. Eminescu şi bulevardul I lui locativ şi reglementarea rapor tru construcţii propune pentru a
23 August. In timlpul serii şi 1 turilor dintre proprietari şi chiriaşi, în Deva mai locuiesc încă mulţi nii nu mai sînt puşi pe drumuri,
V nopţii in curtea casei pionierilor, a regulilor privind repartiza primi apartament pe I. Benea dar cetăţeni care posedă locuinţe bune să meargă în audienţe la consiliul
/ intră şi iese cine vrela. Simbătă 1 rea în mod echitabil a a- nu menţionează dacă este căsăto chiar în jurul Devei. Cile unul mai popular municipal, cînd problemele
1 noaptea, trei tineri s-iau aciuit l partamentelor proprietate de stat rit, dacă are copii. Direcţia ju „scapă" şi primeşte apartament de pot fi rezolvate pe loc, operativ.
1 intr-un „Warttburg" garat în I
t lntr-u — ne spunea ing. loan Galea, deţeană de poştă şi telecomunica şi nu are dreptul. Aurica Alba, SABIN CERBU
] curtea respectivă şi au fost scoşi
de
~ ai acolo de-abia căt'-e miezul S
prii de către un cetăţean in l
nopţii
stă
vîrstă, cu care tinerii au angajat 1
)OCHIMOV t vîrstă
ce
igadă producţie 'o ceartă care a deranjat tot i PENTRU ÎNFĂPTUIREA PROGRAMULUI PRIVIND APROVIZIO
cui.
l blocul.
; Casa pionierilor nu poate face i
mai multă ordise în propria /inuu« ui pivpriit /
l m<ii juuii.ii NAREA POPULAŢIEI CU PRODUSE AGROAUMENTARE ŞI
7 curte ? Atît pentru liniştea pro- \
^ prie, cît şi a locatarilor vecini î *
BUNURI INDUSTRIALE DE CONSUM
|| încurcături... ?
ţt Da clubul „Siderurgistul“ rh'n /
/ Hunedoara era programat în 'iua ţ
i de 4 no'embrie a.c. un spectacol / în toate unităţile comerciale
/ al Teatrului de estradă din Deva. )
\ Afişele din oraş indicau ca oră;
l de încenere a spectacolului ora )
\ 20,00. Cînd pe la ora 19,30, am £
/ g;is î+ îurhise °m ră- ) un bogat fond de mărfuri
î wrm'imm i
I.J.E.COOP. Deva, militând pen cum sînt comunele Blăjeni, Bul-
tru înfăptuirea întocmai a progra zeşti, unele sate din comunele
, mas uimiţi. Ce se întâmplase Un \ mului privind aprovizionarea popu Certeju de Sus, Lăpugiu de Joş,
/ ial'iş <I.n l'aţa clubului ne-a (lumi- 1 laţiei cu produse agroalimentare Topliţa, Sălaşu de Sus etc.
k rit : spectacolul Începuse la ora '
I 18,00. Cine o fi vinovat pentru V gi bunuri industriale de consum a- Venind în întîmpinarea cerinţe
'A MI AN k încurcăturile produse Organiza- ' probat în Plenara Comitetului lor forestierilor, în această toamnă
idă investiţii . torii turneului — teatrul sau clu- k Central al Partidului Comunist am acordat toată grija constituirii
k bul, sau cei ce se ocupă cu afi- 1 Român din 2*—3 noiembrie 1976, ia întregului fond de legume necesare
i şajul ? Mai multă atenţie şi grijă ţ toate măsurile ce se impun în ve întocmirii unor meniuri variate,
k credem că n-ar strica diji partea derea asigurării fondului de marfă
[ tuturor... (PETRU OPREAN — \ necesar pentru acest an şi pentru bogate în vitamină. Astfel, pentru DEVA. Vedere din microraionul 15.
magazinele şi punctele de desfa
iste 1 Hunedoara). ^ prima jumătate a anului viitor, cere de la unităţile forestiere şi Foto : VIRGIL ONOIU
| DE CE MEREU „N-AVEM ?« ^ pentru aprovizionarea ritmică a gurile de exploatare au fost însi-
tuturor unităţilor, funcţionarea co lozate 190 tone cartofi, 20 tone
care îşi on crea i Dimineaţă de dimineaţă, mulţi ' ceapă, 10,5 tone fasole, 2 tone ră-
Asistenţa medicală a copiilor din Micro 15
ţiile contraclua- L hunedoreni trec pragul unităţii ) respunzătoare a întregii reţele co
mult înainte de î „Pîine", nr. 123, din municipiul i merciale. O mare atenţie am acor dăcinoase, 10 tone murături dife
anuale Ia ex- I lor (responsabilă Emilia Florian) l dat-o bunei aprovizionări a locali rite, o importantă cantitate de
hunedoreni îşi 1 şi solicită dilerite specialităţi de t tăţilor de munte gi a forestierilor varză etc.
«iplimentar pro- I panificaţie : împletituri, covrigi, 1 Pentru ca gestionarii de maga poate fi mai bine organizată
41 milioane lei i cornuri cu mac, franzeluţe, batea- I pentru perioada toamnă—iarnă.
l ne etc. Primesc mereu două * Pentru îndeplinirea acestui obiec zine să cunoască in mod concret
1 DE LAPTE ' răspunsuri : „Nu avem" sau „ve- 1 tiv, I.J.E.COOP. Deva a manifestat întregul sortiment de produse şi Mai mulţi locuitori din cartierul liul stabil in Deva. In 6 ore de
o preocupare susţinută din timp.
l niţi după orele 10". Firesc, ase- >
itru îndeplinirea I menea răspunsuri nu satisfac, k mărfuri ce există în depozitele Micro 15 al municipiului Deva, în consultaţii, medicii de aici trebuie
iloi' de produc- V Specialităţile de panificaţie au ’ încă din vară au fost constituite noastre şi ale I.C.R.T.I., conduce tre care tovarăşii Lucian Armean să consulte minimum 75 copii din
rganizări a mun- / cea mai mare căutare, cînd oa- k colective de control care, pe te rea I.J.E.COOP. Deva a organizat ca şi Traian David, ne-au scris care 22-25 sugari. Şi cartierul Mi
şi furajării co- \ menii intră şi ies de la muncă, co- ’ ren, au verificat stocurile de măr o vizită la aceste depozite a gesti despre greutăţile pe care le întîm- cro 15 se extinde mereu. în felul,
imalelor, se ob- I piii merg la şcoală. Se impune k furi existente în unităţile comer onarilor care au avut posibilitatea pină cînd trebuie să meargă cu co acesta, medicii pediatri din cartie
inte şi în ferme- V ca şi aprovizionarea să ţină sea- ’ ciale din gatele de munte şi de la pii la consultaţie la dispensarul că rele cu populaţie tînără ajung să'
C.A.P. şi I.A.S. i rut de cerinţele lor. (ARON CA- k să-şi aleagă mărfurile după cerin ruia îi e arondat cartierul. Am fie supraîncărcaţi.
armei zootehnice ) TA, Hunedoara). / forestieri, au sondat preferinţele şi ţele cumpărătorilor, comenzile în-
ş a realizat pla- cerinţele cumpărătorilor gi gestio tocmindu-se pe loc. Tot pentru o cercetat o parte din cauzele aces Am înfăţişat această stare de
uctia de lapte \ ORI FIRMA JOS, ORI CHIOŞCUL / narilor de magazine. mai bună aprovizionare a popu tei stări de lucruri. Din capul lo lucruri tovarăşului doctor Gheor-
20 zile mai de- ^ REPUS IN DREPTURI ! ţ cului spunem că, deşi sînt unele ghe Florea, secretarul Comitetului
uplimentar, pină Specificul judeţului nostru, cu laţiei şi mobilizarea stocurilor, a greutăţi- obiective, asistenţa medi de partid pe sectorul sănătate:
300 hl lapte, I In piaţa din Simeria se află, ^ sate de munte îndepărtate, unde, punerii în circuit a tuturor produ cală de pediatrie aici poate fi îm —Normativele actuale nu permlti
i a realizat pla- ' între altele, şi un chioşc ce poar- i nu de puţine ori, iarna drumurile selor, s-au organizat două redistri bunătăţită. Discutăm cu cîteva ca încadrarea la acest cartier a încă'
CltlSTUR, care 1 tâ firma „Avicolei" — cel aparţi- ) sînt impracticabile, ne impune ca, buiri de mărfuri — una de mobilă
a ' peste 1 700 hl * nînd unităţii nr. 2. Te-ai aştepta I din vreme, să asigurăm o aprovi şi una de produse alimentare între dre medicale de la dispensarul în unui medic pediatru — ne spune >
P. PRICAZ, rea- , să vezi înăuntru produse ale res- ) cauză. „Probleme de spaţiu nu se dînsul. Lucrăm însă la o nouă -rea-
sremn planul a- \ pectivei întreprinderi. Aş ! Chioş-1 zionare corespunzătoare cu toate cooperativele zonale din Brad, O- pun — ne spun dumnealor (dispen rondare a populaţiei pe dispensare
ilimentar 000 hl cui e plin cu ambalaje destina- i mărfurile şi produsele necesare răştie, Haţeg şi Iii a. sarul se află în localul policlinicii de circumscripţie şi vom încerca
îndeplinirea pla- \ te... transportului legumelor. To-1 populaţiei din aceste localităţi. La Manifestînd şi în continuare noi — m.n.). Ne copleşeşte însă nu să îmbunătăţim situaţia asistenţei
xlucţia de lapte i varăşi de la „Avicola", ori luaţi 1 magazinele din satele Valea Găinii, toată atenţia faţă de buna apro mărul copiilor cărora- trebuie să medicale în acest cartier.
UL FERMEI NR. ^ firma jos, ori repuneţi chioşcul k Grosuri, Bătrîna, Vica, Dănuleşti, vizionare şi desfacere a produselor le acordăm asistenţă". Avem la în
1 I.A.S. MINTIA, i în drepturile lui ; ceea ce ni se I Premisele unei asistenţe de pe
ului, unitatea va \ pare mai normal avind in ve-1 Dumeşti şi în punctele forestiere a prin unităţile I.J.ECOOP. ne vom demână cîteva .date statistice pri diatrie mai bune în acest cartier
goane de lapte t dere că locuitorii din zona pieţei 1 fost trimis un important fond de strădui să menţinem şi să îmbună vind repartizarea pe dispensarele există. După părerea noastră, înlă-i
) au nevoie de produsele unităţii k marfă — produse alimentare şi tăţim mai departe stocurile de din oraş a copiilor de la zero la turarea actualei disproporţii în re
( dumneavoastră. bunuri industriale de conaum din mărfuri pentru a putea satisface un an. Iată-le: dispensarul I — partizarea cadrelor, sistematizarea
' \ care nu lipsesc zahărul, uleiul, o- cerinţele cumpărătorilor, vom pune 55, II — 112, III — 98, IV — 330 (!), mai bună a evidenţelor primare pe
t DOUA UNITĂTI COMERCIALE, / un accent deosebit pe verificarea V — 150, VI — 184, -VII — 31. care aceste cadre sînt obligate să
ţ DOUA OBICEIURI VECHI \ rezul, sarea, precum şi încălţămin Disproporţia e vădită, întrucît le ţină sînt asemenea premise.
te, confecţii, tricotaje, lenjerie etc. modului în care se păstrează pro
{le calitate\ Simbătă, ora 16,30 unitatea ( Aceeaşi preocupare am manifes dusele şi mărfurile din depozite şi fiecare dispensar e încadrat cu cîte Sperăm că atenţia organelor sani
un medic pediatru. Şi în realitate tare se va opri asupra lor . şi pro
l C.L.F. nr. 10 din cartierul Viile. tat-o şi faţă de buna aprovizionare magazinele unităţilor comerciale.
rul nu reuşeşte t ttoi din Deva ar fi trebuit să fie k cifra e de 460 de sugari arondaţi blema ridicată de cetăţenii din
1 deschisă. Pe uşă era afişat însă / a localităţilor nu prea îndepărtate, dispensarului IV, cel căruia îi e cartierul Micro 15 va căpăta o re
i optime de des- > anunţul „Sînt plecată la depozit".) dar unde nu de puţine ori se în DEZ1DERIU HERMAN arondat cartierul Micro 15, în sta zolvare mai bună.
lor. l Simbătă după-amiază se face a-1 tâmplă ca iarna, ele să fie izolate director comercial-achizitii la tistica medicală fiind cuprinşi doar
' provizionarea ? De fapt, şi dacă) pentru un timp, din cauza zăpezii, I.J.E.COOP. Deva copiii ai căror părinţi au domici TH. MARCUS
INDUSTRIE , k era deschis, magazinul nu putea i
} satisface cerinţele cumpărătorilor, *
k fiind slab aprovizionat. Asta in l
timp ce aite unităţi ale C.L.F. dis- )
misi ciment, fier- k pun de un bogat sortiment de 1
;eriale în valoare / prodttse de sezon : varză, roşii !
lioane lei, costul ţ de seră, salată verde, cartoli, ar- 1 ' Feririle către m trai user, fără muncă, im ii acte aotiseoiate
ei Pojoga va fi / dei, ardei capia etc. 9
ioane lei, iar la I Printre unităţile comerciale ale I Lucrătorii de la calea ferată alcă 1974 — aprilie 1976, prolitînd de func S-au descoperit, între altele, la do ceastia, bineînţeles, contra unui co
acestui cartier se numără şi o '
de la Brad şi la r (ILLSLIU LII tuiesc o categorie profesională pres ţia de impiegat de mişcare, Cornel miciliul său 76 servicii de cafea. „De mision gras. Amatorul de chilipir s-a i
at apă minerală y măcelărie aproape întotdeaum- tigioasă, un detaşament ce se situ Marinca a furat în timpul nopţii din unde le ai 7“ — ix fost întrebat in găsit în persoana cabanierului do la
1 bine aprovizionată. ... ..........................,
urile de execuţie 1 responsabilul unităţii, Rovinaru, ţ ează, prin faptele sale zilnice, prin vagoanele ce staţionau tu staţiile instanţă. „Le-am cumpărat de la Ti Pietrele. Tentaţia cîştigului nemuncit i
ninuări de 800 000 l permite să se lunieze înăuntru (!) î trecutul său, în avangarda clasei Crivadia, Pui şi Baru mărfuri în va i-a împiedicat pe amîndoi să-şi pună
100 lei. ’ şi acceptă „ajutorul" unui ins I noastre muncitoare. Sute de mii de loare totală de peste 157 000 lei, pe mişoara şi Arjad". „La ce-ţi foloseau întrebarea de unde poăte să aibă o
rintă acum, după t murdar, cu ţigara în gură, să se i oameni poartă cu mîndrie nedisimu persotonă particulară o cantitate atît
de mare de ţigări de import pe
ite din acest an, i plimbe prin magazie şi depozit,' lată uniforma cu caschetă şi cu stea care-şi permite să le vindă cu jumă
k rubinie. Pe magistralele de oţel ale
iţii al întreprin- t ca la el adasă ! tării, datorită activităţii lor, sînt Fapte din instanţă
' Organele de control sînt invi- ’ tate preţ. Ei nu aveau timp să-şi
i tale să facă ordine şi în aceste k transportate zilnic valori de miliar pună întrebări. Erau grăbiţi să pună
idei este realizat unităţi comerciale aflate doar la > de. Ei sînt cărăuşii şi gestionarii mina pe cîştigul nemuncit.
) la sută la total k cîteva sute de metri de centrul k vremelnici ai valorilor încredinţate Marţi, e noiembrie, în faţa a cîtorva
iroape 105 la sută ' oraşului. ^ pentru a fi transportate. care le-a depozitat vrem cinic la lo atîtea servicii de cafea ?“ „Aşa, ca sute de oameni, în sala clubului din
taj. Acestui detaşament prestigios i-a cuinţa sa din comuna Pui, cu sco să Ie am". Şi x era mai mult declt Simeria s-a desfăşurat epilogul unor
’ LA BARIERA pul de a le valorifică sau folosi ul evident că fuseseră sustrase din fapte ce se săvîrşiseră pe parcursul
\ Se cunoaşte importanţa lăsării ţ aparţinut pînă nu demult şi Cornel terior. vagoane 1 1 unui an şi jumătate. Feţe'e acelor
i la timp a barierei, necesitatea MLrinca, fost impiegat de mişcare Furtul în sine este un faot cîteva sute de oameni — in marea
Bunurile furate trebuiau valorifi
triburi prelungite, ) respectării de către toţi pârtiei- \ în staţia C.F.R. Crivadia. Pînă nu josnic, degradant pentru om. Ceea cate. Trebuiau căutaţi amatori de majoritate ceferişti — exprimau dez
I'pan ţii la traficul rutier a semna- . demult a purtat şi el uniforma şi ce fura din vagolane inculpatul
npulsionează sosi- \ lelor plantate înainf »n trecerilor ţ Cornel Marinca dovedeşte un carac chilipiruri. Şi astfel, alături de Cor gust fiaţă de faptele celor din boxă.'
îje prin deplasări 1 peste calea ferată. Militînd pen- , cascheta roşie, semn distinctiv al ter rapace, căci el îşi păta conştiinţa ne] Marinca, în boxa acuzaţilor, în Unul dintre cei trei, vinovatul
irnizori. ţ tru respectarea întocmai a aces- ) profesiei şi funcţiei sale. Şi ar fl sustrăgînd orice-i pica în mină : sti „calitate* 1 de inculpaţi au apărut Le- principal, fusese unul dintre ai
care au mai ră- ! tora, nu putem fi de acord cu ( putut-o purta multă vreme cinstit cle de băutură, zahăr, ulei, pastă de on Feder, fost cabanier la cabana lor. El urma să ia, pentru
1 practica cantonierilor de la tre- )
s-a făcut o redu- 4 cerea peste calea ferată de la 1 şi stimat de oameni dacă pornirile bulion, ţigări, alături de stofe pentru Pietrele şi- Sabin Drăghici din Paroş mai mulţi ani de zile, drumul de
t, din care 566 000 J Sîntandrei unde, de mai multă * către trai uşor, fără muncă, nu l-ar mobilier şi aparate electrotehnice şi — Sălaşu de Sus. Vina lor : tăinui tenţiei. Instanţa s-a pronunţat i Ma
nontaje, îndeosebi l vreme, se experimentează bariera 1 fi împins către o monstrul:fisă fără electrocasnice. Tot ce apuca era că re în paguba avutului obştesc. rinca Cornel, condamnat 'la 12 ani
i unele platforme 1 automată. De ce se pune bariera 1 delege, ale cărei prejudicii morale rat la vizuina hîrciogului cu gîndul Intre bunurile sustrase din vagoane
cizează beneficia- 4 manuală cu mult timp înaintea l că o dată şi o dată vor prinde ele închisoare, Sabin Drăghici şi Leon
i celei automate ? Nu se poate re- ' depăşesc cu mult pe cele materiale bine. Dar nu a fost aşa. A fost des prin violare de sigiliu se numărau Feder — cîte 2 ani închisoare. După
i duce din acest timp, lăsîrnl si- k stabilite în procesul de curind jude coperit la timp de organele în drept ! şi 4000 pachete ţigări în valoare to faptă şi răsplată, în numele legii,
iză ! Deci, nici un ' guranţa necedară, dar fără să se ' cat de Tribunalul judeţean, in caro Cercetarea cazului a cerut timp, e- tală de 32 000 lei. Pentru acestea. al eticii şi echităţii noastre socialiste.
a calitate ! \ exagereze cu timpul, pe care-1 ţ a compărut ca inclupat şi în urma forturi susţinute din partea organe Cornel Marinca l-a rugat pe Sabin
i pierd zilnic sute de autovehicule i VICTOR DUMITRU
1 la trecerea aminhtă ? k căruia a fost condamnat la mulţi fani lor de anchetă. Tăria de a se recu Drăghici să-l găsească un cumpără
I. M|RZA ^ Reporter ^ de închisoare. noaşte vinovat i-a lipsit lui Cornel tor serios la preţul de 4 lei pachetul, procuror şef al judeţului Hunedoara
G. DINU Iată faptele. In perioada decembrie Marinca chiar şi Ha „ultimul cuvint". adică jumătate din preţul real. A- ION CIOCLEl