Page 2 - Drumul_socialismului_1976_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Marţi
6,00 Rad
ţii ; 8,00 )
La microb
tă ; 9,00 R
Din activitatea comisiilor de femei
10,4
rilor ;
n lumina Programului de măsuri elaborat tlas lolclo:
11,00 Bulct
mieră Rad
toca „U“ ;
Acţiuni pcEiiico-educative permanente, ştiri ; 12,05
da Comisia ideologică a C. C. a! P. C. R. dia popul
cu larg ecou in rîndurile femeilor relor; 13,00
preferat ;
Clubul cur
jurnal ; 16
în atenţia permanentă a Comi­ Tesante pe teme cum ar fi : etica nomice ; 11
MITE SPIRITE M MCA P0UTICME010GIM tetului orăşenesc al femeilor Brad vieţii de familie, ocrotirea sănă­ mânesc ; II
17,05 Mem<
stă organizarea unor acţiuni cu tăţii mamei şi copilului, rolul ma­
puternică rezonanţă educativă în mei În educaţia copilului, respectul Muzică ]
voastră ; 21
rîndurile femeilor, angajate sau reciproc dintre soţi, răspunderea 23,30 Muz»
casnice, tinere sau mai vîrstnice. lor în creşterea şi educarea copii­ Buletin dc
Cum realizaţi informarea politică a comuniştilor? în lumina documentelor Congre­ lor şi altele. Pentru femeile care duminicală.
muncesc în agricultură, am orga­
sului ai Xl-lea al partidului, a cu­
MIERCUJ
vântărilor secretarului general al nizat acţiuni de antrenare la în­ 6,00 Radi
partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae văţămîntul agrozootehnic, pregăti­ ţii ; 8,00 5
Această întrebare am adresat-o to­ de comunişti faţă de activitatea la­ rilor organizaţiilor de bază ca înain­ Ceauşescu, orientăm munca mai cu rea în meserii cu profil agricol, La micro 17
varăşului Petru Barna, secretarul co­ borioasă desfăşurată de partidul nos­ tea fiecărei adunări să consulte un seamă spre sporirea contribuţiei promovarea lor în funcţii cores­ tâ ; 9,00 R:
mitetului de partid de la Staţia de tru pentru înfăptuirea obiectivelor şi număr cit mai mare de comunişti a- femeilor la îndeplinirea exempla­ punzătoare. O bună activitate des­ rilor ; 10,01
utilaj de transport a T.C. Deva. sarcinilor stabilite de Congresul al supra obiectului informării. Indi­ ră a sarcinilor economico-sociale făşoară şi femeile din comitetele îrlşfllT Bulei
îvjicrofonul
fcetlum pe scurt răspunsul, care Xl-lca al P.C.R., de Congresul edu­ caţia se respectă şi astfel informarea de sprijin, din echipele de control
conţine, de fapt, preocupările comi­ caţiei politice şi al culturii socialiste, se bucură de un interes deosebit. Bi­ ce revin oraşului nostru, formarea obstesc. Avanpremit
tetului de partid din această unitate comitetul de partid a considerat ne­ roul organizaţiei de bază de la re­ şi educarea tinerei generaţii. întă­ Buletin du
pentru realizarea unei informări cî1 cesar să orienteze această muncă în paraţii de utilaje,- de pildă, a luat rirea familiei, creşterea natalităţii. Pentru a da un caracter concret, nire cu m<,
interpretul
mai bune a tuturor comuniştilor, ce­ cîtcva direcţii mai importante. măsura ca informarea prezentată în Sub îndrumarea permanentă şi eficient muncii comisiilor dc femei,
rinţă concretă formulată în sinteza In primul rînd, în fiecare organi­ luna octombrie să dea răspunsuri u- cu sprijinul organizaţiilor de a întări răspunderea lor în întrea­ la l la 3 ;
măsurilor pentru înfăptuirea progra­ zaţie de bază a fost stabilit un co­ nor întrebări privitoare la recentele partid acţionăm alături de organi­ ga activitate, am statornicit stilul
mului de educaţie socialistă a mase­ sarcini stabilite de secretarul gene­ de muncă de a cere ca periodic
lor. lectiv din 4-5 tovarăşi care benefi­ ral ai partidului, tovarăşul Nicolae zaţiile de sindicat şi tineret două-trei să informeze în şedin­
ciază de o bună pregătire politico-
— Aşa cum s-a indicat, informarea ideologică şi cu experienţă, care, Ccauşescu, cu privire la reducerea în vederea realizării indicato­ ţele de comitet, la concret, critic
politică a comuniştilor o realizăm pe prin rotaţie, fac informarea în adu­ consumurilor materiale la lucrările rilor de plan ai ultimului tri­
mai multe căi, dar principala cale o de construcţii. De asemenea, la pro­ mestru din acest an, cu accent pe şi autocritic, despre munca depu­
ţilor ; 16,00
formează adunările generale ale or­ nări. De regulă, din acest colectiv punerea unui însemnat număr de creşterea productivităţii muncii, să într-o anumită perioadă dc vre­ Coordonate
ganizaţiilor de bază, unde această fac parte membri ai comitetului de comunişti ca informarea să se refere îmbunătăţirea calităţii produselor, me, Tuturor ne vine rîndul să
preocupare se concretizează ca puncl partid, ai birourilor organizaţiilor şi la situaţia din Liban, să se ex­ reducerea consumului de materii facem asemenea informări, ceea ce ramic ; 17,0
distinct pe ordinea de zi. Pentru ca de bază, propagandişti şi alte cadre plice ce forte se înfruntă acolo, ce obligă să ne debarasăm de forma­ 18,00 Orele
şi spiritul
informarea lunară să răspundă cil cu muncă de răspundere din unitate. urmăresc ele, ce implicaţii au aceste prime, materiale, combustibil şi lism şi să rezolvăm cu adevărat
mai bine interesului larg manifestai In al doilea rînd, am indicat birou- energie, eliminarea oricăror for­ pe adresa
evenimente în lumea arabă şi pe me de risipă. Comisiile noastre de îndatoririle ce ne revin. 21,30 Conse
plan mai larg etc., tovarăşul Iuliu în continuare, acţionăm perse­ într-o oră ;
Moldo van, muncitor, a realizai o reu­ femei din întreprinderi urmăresc verent, mai cu seamă în unităţile turn ; 24,00
şită incursiune în evenimentele vi­ săptămîna], pe locuri de muncă, eco'nomice cu oondere de forţă de 0,40—5,00 M
IN SPRIJINUL PROPAGANDIŞTILOR zate, după ce în prealabil a consultat lucrătoarele care nu-şi îndeplinesc muncă feminină, în cartiere, pen­ ■TOI, ■
un bogat material documentar din
normele din cauza abaterilor —
revista „Lumea" şi din „Scînteia“. întîrzieri, absenţe, nefolosirea tim­ tru a forma o înaltă conştiinţă 6,00 Radi(
participativă, angajantă, responsa­
De asemenea, comitetul de partid
Şl CURSANŢILOR ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL şi-a propus să procure o hartă a lu- pului de lucru, intervin cu promp­ bilă la toate femeile noastre. ţii ; 8,00 H
La microfo
ttiii, care să fie folosită la toate in­ titudine şi efect pentru îndrepta­ ELISABETA ROŞCA tă ; 0,00 Ră
formările politice care vizează pro­ rea situaţiei. rilor ; 11,20
POLITICO-I0EOLOGIC DE PARTID bleme si evenimente ale vieţii inter­ Pentru femeile casnice am or­ preşedinta dio-TV ; 11
naţionale contemporane. Aceasta ne ganizat, pe cartiere, cercuri de e- Comitetului orăşenesc 12.00 Buletii
va ajuta să realizăm o informare ducaţie socialistă, dezbateri inte- a! femeilor Brad tîlnire cu r
interpretul
Tema a 11-a şl bibliografia mai vie, mai interesantă. la 1 la 3 ;
vom preocupa şi în viitor să
dam informării politice un caracter 0 neobosită activistă obştească 16.00 Radio,
donate ecoi
la rg, care să explice oamenilor fe­ tin de ştiri
ia cursurile învâlâmîn&ulyi nomenele importante din viaţa poli­ Emilia Chiriţă. Un nume care în Iniţiatoare a unor acţiuni : me­ Reflexele ti
blică ; 18,00
tică a tării şi din lume.
Haţeg e foarte cunoscut. Mesajul dalioane\ literare, concursuri gen zică pe ai
popularităţii îl poartă cele aproa­ „Cine ştie, cîştigă", recitaluri de tră ; 22,00
pe 30 000 volume pe care cititorii
In dorinţa de a snrijini răs-
poiitico-ideoiogic de nîndirea exnerienţoi bune în or­ Ic împrumută anual de la biblio­ versuri, seri literare, consfătuiri cu 23,00 Melorf
cititorii, recenzii sau prezentări de
letin
de şî
ganizarea şi realizarea informă­ teca orăşenească. Responsabila bi­ cărţi, responsabila bibliotecii este zical noctui
Cursul : PROBLEME FUNDAMEN­ antifascistă şi antiimperialistă — rii nolilicc a comuniştilor, ute- bliotecii — pentru că acestei func­ „prietenă“ nu numai cu cei 2 200- v —
2 400 de cititori pe care de 12 ani
ciştilor, a tuturor oamenilor
moment
TALE ALE ACTIVITĂŢII DE PARTID hotăritor în dezvoltarea muncii, redacţia ziarului nos­ ţii ii răspunde numele Emiliei Chi­ îi are notaţi în fisc ci si cu lu­ G,or
riţă — este in acelaşi timp si o
ţării pe calea unor profunde trans­
ţii ; 'â.uo .
SI DE STAT. formări social-revoluţionarc, pentru tru invită secretarii comitete­ neobosită activistă obştească. Dacă, crătorii de la abator, fabrica de La microfoî
îndeplinirea idealurilor de dreptate lor de partid şi ai organizaţii­ îrttr-o agendă, si-ar nota ceea ce conserve, cooperativele meşteşugă­ tă ; 9,00 Răi
„CUNOAŞTEREA SI APLICAREA socială şi naţională, cucerirea de­ rilor : 10,30
NEABĂTUTĂ a prevederilor plinei independente şi a suveranită­ lor de bază. ai comitetelor face, „cronica" bibliotecarei ar pu­ reşti .,Retezatul“ si „Haţeaana", Buletin de
STATUTULUI PARTIDULUI COMU­ ţii naţionale a României. U.T.C. şi preşedinţii de sindi­ tea cuprinde si participarea la or­ spital, fabrica de industrie locală, din stema
NIST ROMAN — CONDIŢIE ESEN­ BIBLIOGRAFIE cate, lectorii şi propagandiştii ganizarea activităţilor în rindul fe­ consiliul popular, C.A.P. Haţeg şi premieră Ra
ŢIALA A ÎNDEPLINIRII LINIEI ***) — „Programul P.C.R...", Buc., care alcătuiesc informările poli­ meilor — pentru că este secretara Silvaş etc., cărora li se adresează
POLITICE A PARTIDULUI". Ed. pol., 1975, partea I ; tice să se adreseze ziarului cu comitetului orăşenesc, discuţiile pe în cadrul acţiunilor amintite. coteca „U“
ştiri ; 12,05
1. Rolul şi însemnătatea statutu­ Nicolae Ccauşescu — „Expunere materiale în caro să relateze care le poartă cu peste 50 de co­ Expediate din partea subredacti- dia popular
lui în viaţa şi activitatea organiza­ la adunarea festivă organizată cu propria experienţă în această munişti din organizaţia, care a a- ei voluntare din Haţeg, rîndurile preferat ; 11
ţiilor de partid. prilejul aniversării a 45 de ani de privinţă, să facă propuneri, să relor ; 13,00
2. Conţinutul statutului Partidului la crearea P.C.R. 7 mai 1066". în les-o ca membră a biroului său, de faţă îşi propun să reliefeze con­ Student-club
Comunist Român. însemnătatea mo­ „România pe drumul desăvîrşirii formuleze opţiuni si observaţii iar seara — o dată pe săptămână turul profesional si obstesc al co­ nai ; 16,25
dificărilor introduse în Statut de construcţiei socialiste", voi. I, Buc., privitoare la areşstă importantă — poate fi recunoscută în pîlnia^ munistei Emilia Chiriţă, cea care mice ; 17,00
către Congresul al Xl-lea al p.C.R. Ed. pol., 1968, pag. 340 : latură a muncii de partid. difuzoarelor în calitate de crainică — în ultimă instanţă — este si o 17,20 Pentru
3. însuşirea şi respectarea preve­ ***) — „Lupta pentru Independen­ Ziarul va publica eu regulari­ la emisiunea locală. Din anul a- activă corespondentă voluntară a rele serii ; :
derilor Statutului — obligaţie fun­ ţă şi unitate statală — permanenţă tate asemenea materiale. cesta este si responsabilă a cursu­ ziarului judeţean. (PETRE FAR- dresa dumm
damentală a fiecărui membru al a Istoriei poporului român", în „A- lui de „biblioteconomie" al Univer­ CAŞIU, responsabilul subredacţiei zi intr-o or £
partidului. Metode de activitate po- nale de istorie" ; sităţii cultural-ştiinţifice. cal nocturn.
Iitico-educativă pentru educarea •**> — „Lupta multiseculară a voluntare Haţeg).
tuturor comuniştilor in spiritul res­ poporului român pentru apărarea SÎMJBATA
pectării cu stricteţe a tuturor pre­ dreptului de libertate socială şi
vederilor statutare. naţională. P.C.R., continuatorul tra­ majorităţii, este parte integrantă ţii | 8,00 Rc
BIBLIOGRAFIE diţiilor de luptă pentru suveranita­ aotiialitatea politică din acel proces legic, ireversibil La microfon
V.I. Lenin — „Un pas înainte doi tea si independenta ponorului ro­ prin care mai multe popoare afri­ 6,00 Radio]
paşi înapoi", în ..Opere complete", mân". în „Anale de istorie", nr. cane (Angola, Mozambic, Guineea- tă ; 9,00 Bul
voi. 8. Ed. pol., 1962, pag. 375-376 şi 3, 1975 : Bissau, Sao Tome şi Principe) şi-au Revista iitei
381-384 : ***) — ..Revista de istorie — con­ internă j §§J internaţională; cîştigat independenta şi restring Buletin de i
*•*) — „Programul P.C.R....", Ed. sultaţii. In sprijinul participanţilor treptat şi sigur terenul rasismului cultural ; i
pol.. 1975. pag. 112-113 ; la învăţămîntul politieo-ideologle de în această parte a lumii. Radio-TV ;
Nicolae Ceausescu — „Raportul la partid". Ed. Acad. R.S.R.. Buc., în mesajul adresat de tovarăşul ştiri ; 12,05 !
Congresul al Xl-lea al P.C.R., Ed. 1976. (Urmare din pag. 1) acelaşi timp, izvorul chemării spre NICOLAE CEAUŞESCU Conferinţei dia populară
politică. 1974. pag. 86-37 ; Cursul : PROBLEME DE MATERIA­ noi izbînzi în toate sferele de acti­ extraordinare de solidaritate cu ferat ; 13,00 )
Nicolae Ceauşescu — „Cuvîntare re dispune agricultura noastră şi că vitate şi in viitor. poporul din Africa de Sud, urmă­ Meridian-ciul
la Plenara C.C. al P.C.R. din apri­ LISM DIALECTIC Şl ISTORIC SI aceasta va face să ajungem in anii rind acelaşi scop, se spune între jurnal ; 16,15
lie 1976", Ed. pol. 1976 ; viitori la un nivel tot mal înalt de CONFIRMĂRI altele : muzical ; 3
Nicolae Ceauşescu — „Expunere ALE ROLULUI STIINTEI SI TEHNI­ belşug şi bunăstare. Aceasta este fAră echivoc, „Abolirea politicii rasiste şi de a- 20.00 Melodii
la Congresul educaţiei politice si al CII IN PROGRESUL ECONOMICO- certitudinea deplină a nivelului la partheid a regimului din Africa de Azi, în Ror
culturii socialiste", Ed. pol., 1976, SOCIAL AL TARil. care se va ajunge prin înfăptuirea ÎN CONCORDANŢA Sud, care vine în totală contradic­ zică pe adres
pag. 62 ; cincinalului 1976—1980, prin efortul CU CERINŢELE legice ţie cu noile realităţi ale lumii de 22.00 Radioju
***) _ Revista „Munca de partid", „ESENŢA REVOLUŢIEI SAVÎR- întregului nostru popor, sub con­ non-stop ;
nr. 11, 1975, pag. 49-54. ŞITE DE MARXISM ÎN GÎNDIREA Săptămîna trecută au avut loc e- azi, cu cerinţele fundamentale ale ştiri ; 0,05—6
FILOZOFICA. OBIECTIVITATEA ŞI ducerea partidului. Cincinalul revo­ venimente de natură să confirme progresului uman, este un impera­ turn.
luţiei tehnico-ştiinţifice în economia
Cursul : SOCIALISMUL ŞTIINŢIFIC PARTINITATEA FILOZOFIEI MAR­ noastră va trebui . să fie şi revo­ încă odată plenara justeţe a con­ tiv de maximă actualitate şi con­
XISTE". cluziilor şi orientărilor -date poli­ centrează atenţia şi solidaritatea DUMINICA
Şi PROBLEMELE DEZVOLTĂRII E- 1. Condiţiile social-economice şi luţia în producţia agricolă româ­ ticii externe a partidului şi statu­ forţelor progresiste, democratice şi
nească.
CONOMICO-SOCIALE A ROM­ politice ce au impus cu necesitate în industrie se realizează un ritm lui nostru de către Congresul al antiimperialiste de pretutindeni, ca­ 7,00 Radioj
re sprijină lupta dreaptă a poporu­
apariţia filozofiei marxiste.
NIEI. 2. Izvoarele teoretice şi ştiinţifice de creştere de 11 la sută şi a- Xl-lea. lui sud-african pentru libertate, recomandăm
Ilustrate mu;
După cum se ştie, ia invitaţia
ale apariţiei filozofici marxiste. ceasta creează condiţii ca pînă la preşedintelui Republicii Socialiste pentru dreptul de a dispune liber programul s
„LUPTA POPORULUI ROMAN, A 3. Revoluţia săvîr.şită de marxism sfîrşitul anului să se obţină un spor România, tovarăşul NICOLAE de soarta sa. Profundele mutaţii tologie lirică,
FORŢELOR PROGRESISTE ŞI RE­ în gindirea filozofică. la producţia industrială de circa 10 CEAUŞESCU, şi a tovarăşei ELENA petrecute în ultimii ani în viaţa in­ şi versul; 10,
VOLUŢIONARE, A P.C.R. PENTRU 4. Partinitatea şi caracterul de miliarde lei. în contextul preocupă­ CEAUŞESCU, săptămîna trecută ternaţională, creşterea luptei popoa­ cală pentru i
LIBERTATE SOCIALA ŞI NAŢIO­ clasă al filozofiei. Obiectivism şi rilor pentru sporirea eficienţei eco­ nc-au vizitat ţara Alteţa Sa Regală relor pentru eliberare naţională şi magazinul fei
NALA, PENTRU ÎNFĂPTUIREA obiectivitate în filozofie- nomice, semnalăm vizita de lucru marele duce JEAN al Luxembur­ socială, victoriile dobîndite de po­ nire cu meioi
INSURECŢIEI NAŢIONALE ARMA­ BIBLIOGRAFIE în Capitală a secretarului general al gului, împreună cu marea ducesă poarele Africii care au scuturat ju­ terpretul pr<
TE, ANTIFASCISTE ŞI ANTIIMPE- Fr. Engels — „Ludwig Feuerbach partidului, vizînd probleme impor­ JOSEPHINE CHARLOTTE. Urmînd gul exploatării coloniale au pus la toate pentru
R1ALISTE". şi sfîrşitul filozofiei clasice germa­ tante ale dezvoltării construcţiei de ordinea zilei necesitatea lichidării jurnal ; 13
1. Lupta de eliberare naţională şi ne", în K. Marx şi Fr. Engels „O- locuinţe şi creşterea gradului de cursul dat de vizita tovarăşului hotărîte a ultimelor vestigii ale co­ 14,30 Sport !
de desăvîrşire a statului naţional pere", voi. 21, Ed. pol., Buc., 1965, confort locativ. Nicolae Ceauşescu în Luxemburg lonialismului şi rasismului". Divertis-club
unitar român, năzuinţă seculară a pag. 265-282 ; Oamenii muncii din judeţul Hu­ acum 4 ani, relaţiile româno-lU- Cu privire la situaţia din Liban vedetelor ;
Întregului popor, necesitate obiecti­ V. I. Lenin — „Trei izvoare şi nedoara împărtăşesc din plin mîn- xemburgheze au cunoscut o conti­ sînt de semnalat elemente noi. Du­ lui ; 20,00 F
vă a dezvoltării societăţii româ­ trei părţi constitutive ale marxis­ dria întregului nostru popor pentru nuă dezvoltare pe multiple planuri, pă reuniunea de la Riad, care a Estrada dum
neşti. Evenimente şi momente lio- mului", în „Opere complete", voi. succesele remarcabile pe care le amplificate acum de vizita marelui însemnat stoparea violenţei, lucru diojurnal ;
tărîtoare în realizarea statului na­ 23, Ed. pol., Buc., 1964 ; dobîndeşte, ei aducind o contribu­ duce. Comunicatul comun dat pu­ deosebit de important pentru urmă­ sportiv ; 2
ţional unitar român. ***) —„Programul P.C.R....", Buc., ţie importantă la înfăptuirea mari­ blicităţii confirmă pe deplin acest torii paşi, a urmat Conferinţa la nocturn.
2. Transformarea Partidului So­ Ed. pol., 1975, pag. 169-174 : curs, dezvoltînd bazele colaborării, nivel înalt de la Cairo, vizînd asi­
cialist în Partidul Comunist Român Nicolae Ceauşescu — „Cuvîntare lor obiective stabilite de partid. în acordîndu-se o atenţie deosebită In­ gurarea garanţiilor de menţinere a LUNI, S
— etapă superioară în mişcarea re­ la Consfătuirea pe tară cu cadrele telegrama adresată Comitetului Cen­ schimburilor comerciale, stării de linişte, ca premisă a re­
voluţionară şi democratică din ţara didactice ce predau ştiinţele socia­ tral al partidului, . tovarăşului tensificării concilierii naţionale. Constituie, de 6,00 Radio]
noastră. le", Buc., 1973 ; Nicolae Ceauşescu, Comitetul jude­ cooperării in domeniile industriei, ţii; 8,10 La
3. Activitatea P.C.R. în fruntea Nicolae Ccauşescu — „Expunere ţean de partid a raportat eu satis­ agriculturii, ştiinţei şi tehnologiei, asemenea, factori încurajatori rea­ preferată; 9,
forţelor revoluţionare, progresiste la Congresul educaţiei politice si facţie încheierea cu Succes a lu­ finanţelor, inclusiv cooperării pe firmarea angajamentului statelor cultătorilor ;
participante la conferinţă de a salv­
şi democratice ale naţiunii, împo­ al culturii socialiste", broşură ; crărilor de recoltare a cartofilor, terţe pieţe. ştiri; 10,30 I
triva dictaturii militare şi fasciste, ***) — Materialismul dialectic, pre­ sfeclei de zahăr, a legumelor şi în acest fel, cooperarea româno- garda unitatea naţională a Libanu­ 11.00 Buletin
pentru ieşirea României din războ­ legeri", Ed. pol., 1973, pag. 29-97 ; fructelor şi terminarea însămînţări- luxemburgheză se integrează orga­ lui, securitatea şi integritatea sa te­ vanpremieră
ritorială şi de a refuza orice inter­
iul antisovietic si alăturarea ţării •**) - „Materialismul dialectic si lor la grîu, orz, secară, masă verde nic Ţ>rientării politicii externe a Discoteca „T
noastre la coaliţia antihitleristă. istoric". Ed. didactică şi pedagogică, şi legume timpurii, iar în prezent României, care urmăreşte cu con­ venţie în afacerile interne ale ţării. de ştiri; 12,05
4. Insurecţia naţională armyită Buc., 1975, pag. 20-41. secvenţă promovarea principiilor de în acest curs pozitiv se aşteaptă
toate forţele sînt concentrate la re­ acum reacţia de aceeaşi factură din dia popular
coltatul porumbului şi sfeclei fura­ prietenie şi colaborare în relaţiile interiorul Libanului. preferat ; 12
jere, efectuarea arăturilor de toam­ cu toate statele lumii, fără deose­ Săptămîna trecută au avut loc şl relor ; 13,00
nă, pregătirea tuturor condiţiilor bire de orînduire socială. alte evenimente internaţionale im­ Clubul ado
pentru iernarea animalelor. Africa Australă continuă să reţi­ portante, care, spre deplina noas­ Radiojurnal :
IN ATENŢIA CURSANŢILOR DE LA UNIVERSITATEA De asemenea, în industrie, mun- nă atenţia opiniei publice mondia­ tră satisfacţie, confirmă cu priso­ economice ;
POLITICĂ SI DE CONDUCERE clndu-sc cu energie, ordine şi res­ le, ea reprezentând un element im­ sinţă viabilitatea concluziilor şi a- ştiri ; 17,05 A
18.00 Orele t
portant în procesul profund şi am­
ponsabilitate, s-a reuşit îndeplinirea
precierilor date de Congresul al Xl-
DIN MUNICIPIUL DEVA prevederilor de plan pe 10 luni cu plu de abolire totală şi definitivă lea al P.C.R. conţinutului şi evolu­ radiofonic ;
adresa dumr
a colonialismului. Conferinţa asupra ţiei unor fenomene ce caracterizea­
7 zile mai devreme.
zi într-o or;
Iată care este adevăratul izvor al viitorului constituţional al Rhode- ză viaţa internaţională contempo­ muzicale ; î
Deschiderea cursurilor universităţii politice şi de conducere va sentimentului de împlinire pentru siei, ce are loc la Geneva, urmă­ rană. turn ; 24,00
avea loc în ziua de joi, 4 noiembrie 1976, orele 15,00, la casa de Întregul nostru popor. El este, în rind transferul puterii în mîinile CORNEL ARMEANU 0,05 Radiorei
cultura Deva.