Page 20 - Drumul_socialismului_1976_11

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 142 Q MARŢI, 16 NOIEMBRIE 1976

1

Şi chiar dacă nimeni nu e perfect
prin locurile în care pietonii
poartă pe tălpi frunze uscate
şi ulei alb
de marcat benzile de circulaţie
dezgropăm vestigiile verii
şi brusc sub noi ■
se adună un munte de origine
vulcanică
deasupra căruia instalăm
decorurile cetăţii
aşternuţi tolăniţi uriaşi
peste pagina verde infinită
din faţă
cu margini voalate
de respiraţia adincă
în peisajul cultural actual al naţional — medalia de sur obţi­ nivelul localităţilor, întreprinde­ a Sarmizegetuselor
României socialiste, teatrul de nută de formaţia teatrală a Cămi­ rilor şi instituţiilor le revine sar­
amatori a devenit, alături de tea­ nului cultural Geoagiu la Con­ cina de a acţiona cu perseverenţă salamandre siameze
trul profesionist, o veritabilă tri­ cursul naţional din anul 1974 şi în vederea antrenării tuturor co­ şi ne simţim tari fiindcă ştim
bună de vehiculare în rîndul oa­ Premiul III pe ţară obţinut în lectivelor teatrale de amatori din că în spatele nostru
menilor a imperativelor etice ma­ anul 1975 de Casa dc cultură Hu­ judeţ, a tuturor fruntaşilor în e Ţebea şi lingă ea e Bradul
jore ale socialismului, prin mo­ nedoara şi Căminul cultural Geo­ activitatea productivă de zi cu zi înalt ca un gînd
dalitatea estetică specifică genu­ agiu la „Zilele teatrului de ama­ şi în activitatea obştească, care lăsat nouă prin catapeteasma
lui, contactul direct actor — tori" — colectivele teatrale de au talent, pentru participarea la istoriei.
spectator, realizat în cadrul spec­ amatori hunedorene intră în fes­ faza de masă a festivalului prin VIRGIL MIHAI
tacolului. tival cu conştiinţa multiplelor lor prezentarea bilunar sau lunar de
Festivalul naţional al educaţiei spectacole pe scene proprii şi în
(politice şi culturii socialiste „Cîn- deplasare. De asemenea, se va ac­
tarea României" — care, aşa cum ţiona în această • perioadă pentru
arăta secretarul general al parti­ crearea şi afirmarea de noi for­
dului nostru, tovarăşul NICOLAE maţii teatrale, pentru descoperi­ ’tOBB #J
CEAUŞESCU, în cuvîntarea rosti­ rea, îndrumarea şi afirmarea de
tă la Plenara C.C. al P.C.R. din noi creatori locali de teatru care
2-3 noiembrie 197G — „...trebuie să reflecte în lucrările lor spe­
să devină o manifestare a mun­ cificul muncii oamenilor de pe N-au mai crescut păduri unde căzură
cii şi creaţiei libere a poporului meleagurile hunedorene, viaţa şi in floare mirii doinelor române
nostru, stăpîn pe destinele sale, preocupările sidorurgiştilor liune- Doar grîne murmurind pe arătură
care îşi făureşte în mod conştient doreni, ale harnicilor mineri ai Văii sub vilvătăi sfioase de albine...
viitorul luminos —• comunismul", Jiului.
oferă mişcării teatrale de ama­ Imperativul unei largi partici­ Ne-au legiuit cu sînge, preacuraţi
tori din judeţul Hunedoara larg posibilităţi interpretative şi edu­ pări la faza de masă a festivalului arzînd sigilii strîmbe, trase-n sorţi,
cîmp de afirmare în plan valoric, caţionale. Alături de piesa poli­ nu exclude însă criteriul calităţii. Convoaiele de brazi ce din Carpaţi
ideatic şi estetic. Teatrul de a- tică într-un act, devenită tradi­ Realizînd spectacole de înaltă Au coborît la ale ţării porţi
matori liunedorean, prin cele pes­ ţională în repertoriu, o serie în­ ţinută artistică ce vor atrage în Sub grindina de gloanţe ei strigară
te o sută de formaţii ale sale, a treagă de formaţii vor aborda sălile de spectacole un mare nu­
promovat şi promovează cu con­ teatrul de poezie şi muzică mi- măr de iubitori ai teatrului do­ Numele ţării. Cei ce au căzut
secvenţă un repertoriu militant, litant-revoluţionară (cunoscut mai vedim o asimilare profundă şi Au pus hotar în dragostea de iară
alcătuit cu predilecţie din piese ales sub numele de montaj lite- conştientă a tuturor documente­ înscris în curcubeele de lut...
româneşti contemporane într-un rar-muzical) cît şi teatrul docu­ lor de partid, reuşim să contri­ EUGEN EVU
act, inspirate din viaţa şi preo­ ment, prea puţin sau aproape de­ buim în mod eficient la educa­
cupările oamenilor zilelor noas­ loc, din păcate, abordat pînă a- rea omului în spiritul eticii şi e-
tre, din trecutul glorios de luptă cum de actorii noştri amatori. chilăţii socialiste, al umanismului
al partidului şi poporului nostru în pregătirea spectacolelor, co­ socialist — responsabilitate ma­
pentru dreptate socială şi inde­ lectivele teatrale de amatori vor joră a teatrului de amatori.
pendenţă naţională (vezi „Tdee“ beneficia de un ajutor substanţial
de Petre Bărbulescu — Casa de din partea regizorilor şi actori­ PETRIŞOR CIOROBEA
cultură Brad, „Jocul cu focul" lor celor două teatre profesio­ instructor la Centrul judeţean
de Octav Măgurcanu şi „Legen­ niste din judeţ precum şi a pro­ de îndrumare a creaţiei Da două mii de ani, suflarea toată
da lui Avram Iancu" de Dan fesorilor de specialitate de la populare şi a mişcării artistice Ne iubim Pămîntul, eternele grîne.
Târchilă — Căminul cultural C.e- Şcoala populară de artă Petroşani. Ochii — privind la rîndu-ie roată,
oagiu, „Evadarea" de Leonida Te- Factorilor educaţionali de la de masă Se limpezesc în stema Patriei Române.
odorescu — Casa de cultură a
sindicatelor Petroşani ş.a.). Ne iubim libertatea, tricolorul,
Avînd experienţa ce le-o con­ Codrul — nicicînd îngropat,
feră tradiţionala „Lună a teatru­ Din aspră piatră curge izvorul,
lui politic de amatori" — confrun­ De două mii de ani — îndătinat.
tare de nivel judeţean ce se des­ O poartă înaltă atinge cerul,
făşoară în luna aprilie a fiecă­ Brazii in lumini se adîncesc,
rui an, precum şi confirmarea va­
lorii şi maturităţii sale pe plan De două mii do ani, ne apărăm Adevărul
Numele scump, numele veşnic, Românesc.
MIRON TIC
J
că. în cadrul recitalului au citit din
Aniversare creaţiile lor Silvia Faur, Ion Luca,
o I. L. — Că lan. Trăind într-un Sabin Nistor, Maria Opr^i, Stan
oraş al flăcărilor ca al dv., în Duminică, la Brad, în sala cine­ Marin, Gh. Sireteanu, î'avel Popo-
vici, Ionel Receanu, Paula Bulz şi
mijlocul metalurgiştilor, acei oa­ matografului „Steaua roşie", a avut Ştefan Popcscu.
meni cu caractere tari dar în ace­ loc festivitatea aniversării împlinirii
laşi timp sensibili, aveţi marea a două decenii de activitate a cena­
sansâ de a întîlni subiecte de li­ clului literar „George Cosim c" din
localitate.
teratură la tot pasul. Cu acest prilej, au rostit alocuţiuni „Sub cere! purpuriu
9 Iuliana Almaşi — Brad. Lu­ de salut Octavian Mireşteanu, secre­
crări constatative, singura demnă tar al Comitetului orăşenesc P.C.K. ii
de atenţie, poezia „Am venit", con­ Brad, preşedintele Consiliului de e-
ţine totuşi destule banalităţi. Mai ducaţie politică şi cultură socialistă
al oraşului, Romulus Neagu, preşe­
încercaţi. dintele Comitetului orăşenesc de cul­
„Sub cerul purpuriu al Hunedoa­
9 Elorica Oniciu — Deva. „Iu­ tură şi educaţie socialistă, Neculai rei" — este iui ghid multidinucn
bire" poate concura cu un text de Cliirica, membru al Uniunii Scriito­ nai, ce depăşeşte limitele unei mo­
muzică uşoară ! „Tu eşti iubirea / rilor din R.S.R., secretarul cenaclului nografii obişnuite, o carto scrisă do
sufletului meu / Pe tine doar / te „Fjacăra" din Hunedoara, Petrişor Neculai Chirică şi Viorel Răceanu
cînt mereu / Oriunde şi oricînd / Ciorobea, instructor la Centrul jude­ cu sentiment şi rigurozitate ştiinţi­
Pe tine doar / te am în gînd /...“. ţean de îndrumare a creaţiei popu­ fică. toată multitudinea capitolelor,
Cu
o Petru Roşu — Cucuiş — Poe­ lare şi a mişcării artistice de inasă, diferite ca tematică, o idee curge
Ionel Reccanu, secretarul cenaclului
zia „Poiezie" nu este publicabilă, literar „George Coşbuc". firesc prin toate paginile : viaţii a-
în afară de cîteva rime, şi ace­ în continuarea festivităţii, poeţii, cestei aşezări este raportată In per­
lea forţate, nimic nu demonstrează Lucrare monumentală, dedicată muncii siderurgiştilor — amplasată formaţia de muzică folk „Ast.cil" şi manenţă la plămădirea fierului prin
vreun fior poetic. in fala intrării principale in Combinatul siderurgic Hunedoara. corul „Cantilena" din Brad au pre­ foc, îndeletnicire ce a dat oameni­
RED. Foto : V. ONOIU zentat un recital de poezie şi muzi- lor acestor locuri personalitate si
contururi specifice. După o preciza­
re geografică în care observaţiile
ştiinţifice se împletesc cu imaginile
plastice, autorii ne prilejuiesc o in­
cursiune în istoria Hunedoarei de Ia
Poate n-aş fi scris aceste rinduri toţi. Privească-le maşinile pline ele începuturi pînă azi.
niciodată. noroi şi praf pină la ultimul şurub . A doua parte a lucrării se referă
Poate le-aş fi scris mai tirziu. Nu şi nu se poate să nu aibă sentimen­ pe larg la economia municipiului,
ştiu... Dar cîteva zile la rind am tul că întoarcerile lor din curse de la industria polivalentă la agri­
purtat in minte răspunsul unei ma­ lungi sint întoarceri măreţe, emo­ cultură, de la comerţ la asistenţa
me la întrebarea : „Ce vreţi să de­ comodă, zicem noi la volan, ci şi ne de cauciuc la un drum de Con­ ţionante. Insă trebuie să ştie să socială, urmărind neîncetat dinamica
vină băiatul dv., văd că-i plac ma­ altceva, altceva care e cu mult mai stanţa, seara pe ploaie amestecată vadă asta cu suflet de mamă ade­ creşterii investiţiilor şi producţiei, a
şinile ? — Inginer. Şofer ? Nici in­ greu, uneori incredibil de greu. Ar cu ninsoare ; sd-l întrebe pe Eugen vărată. Şi dacă va şti, sînt sigur
tr-un caz, ne-ar dezonora, venise trebui acea mamă şi toate mamele Onlga, ce înseamnă schimbarea pe că le va spune, măcar în gind, un modernizărilor, vizîndu-se perspecti­
vele ce se desprind din programul
răspunsul prompt. Frintura de dia­ care gindesc la fel, să meargă să un astfel de drum a discului de „Bine aţi venit" şi lui Dumitru Ba- de dezvoltare a patriei.
log am auzit-o pe stradă şi parcă vadă şoferii la el ,,acasă", la auto­ ambreiaj; să-l întrebe pe ltia Bran- losache şi lui Ion Koszoruş, şi lui
totul fusese mai trist in jur. In mo­ bază. Să-i vadă lucrind zile întregi, ga, care „face Ducureştiul" de ani Gavrilă Fati şi lui Ion Boga şi lui Fără a abuza de patriotism local,
mentul următor am revăzut in gind îngrijindu-şi maşinile cu un fel de de zile, cile două drumuri pe săp- Ion Sebasiian şi la toţi ca la nişte dar totuşi cu mîndria de a fi liu-
Autobaza 1 Deva, cu viaţa ei de dragoste părintească, să-l vadă min- tămină, şi uneori, citul are nevoie fii dragi. Poate atunci va înţelege că nedoreni, autorii subliniază aportul
toate zilele. Nu vreau s-o învino­ jiţi pină in albul ochilor, cu chef C.S.H.-ul, trei, să-l întrebe pe Mi- principalul e ca fiii şi fiicele să concetăţenilor lor în împlinirea în­
văţesc pe acea mamă — e liberă să-şi mai arunce cite-o glumă după ron Popa, care a stat cincir zile în­ ocupe un loc, să se străduiască din tregii ţări, sugerind paralela istorie-
să dorească pentru fiul ei cele mai o zi de lucru sub maşină, fiindcă zăpezit in apropiere de Vatra Dor­ toată fiinţa lor ca să fie cît mai contemporaneitate sub semnul aee-
puţin accesibile titluri, e firesc, dar sint, poate, cei mai iubitori de bu­ itei, ce înseamnă şoţeria. Să-l folositori în acest angrenaj uriaş, luiaş cuvînt : cetate.
din răspunsul ei am priceput că nă dispoziţie, de colectivitate. Să întrebe de cele 24 de ore care este colectivitatea noastră so­
nu ştie, sau nu vrea să preţuiască meargă acea mamă să le vadă ple­ din 24 petrecute la volan in cialistă. Iar în ceea. ce fac să se Capitolul dedicat învăţământului şi
ceea ce e mai important pentru a cările in curse spre toate colţurile acele zile grele c'tnd ţara se trans­ răsfrîngă nu obligaţia, ci dragostea culturii prilejuieşte o rctrospecţio
fi cu adevărat util societăţii : mun­ ţării. Să vadă. dacă ştie, măreţii!e formase intr-un ' singur trup cu mi­ pentru muncă, pentru oameni. care reuşeşte să sintetizeze ştiinţific
ca. Sint convins că eu se gindeşte plecărilor, căci orice plecare are lioane de braţe pentru a apăra pli­ Privească acea mamă la exemplul datele răzleţe privitoare la momente­
numai la titlu nu şi la activitatea măreţia ei, unicul ei... Şi aş vrea nea cea de toate zilele de furia a- de dăruire al şoferilor, privească-i le de cultură hunedoreană. Tocmai
pe care, in mod normal, va trebui să ştiu ce sentiment ar încerca să pelor. N-a fost uşor. Nu le-a fost ştergindu-şi maşinile de ultimul fir datorită puţinătăţii datelor referi­
s-o desfăşoare viitorul inginer. fie mama acestui băiat tinerel, ars uşor să stea încordaţi la volan ore, de praf, înainte de a pleca la drum, toare la epocile mai îndepărtate,
Mi-am dat seama că şoferla pentru de soare şl poate prea serios, care zile, cu apa la scara maşinii, ame­ mingiindu-le ca pe nişte fiinţe a- fluiditatea cu care se ajunge la o-
ea nu e decit o meserie banală, fără iese pe poartă la volanul unei ma­ ninţătoare. Imagineze-şi acea mamă propiate de sufletul lor. Şi aş vrea glindirea emulaţiei spirituale a zile­
importanţă. Acea mamă nu vrea să şini ca scoasă din cutie, pornii spre evacuarea rapidă a atitor familii să ştiu, dacă stind la poarta au­ lor noastre este apreciabilă.
ştie că pentru ea, să ajungă la Constanţa. Maşina e încărcată cu o fără ajutorul acestor oameni care tobazei şi văzînd fluturările^ priete­ Dar, desigur, cartea nu se putea
timp la serviciu, şoferul s-a sculat marfă care în dimineaţa următoare deveniseră incrincenaţi în lupta cu neşti de miini, auzind urările de încheia fără un capitol dedicat Cas­
cu o oră înaintea ei ; ca să gă­ trebuie să ajungă In port la vapor, stihia naturii. Să-i întrebe... Şl toţi drum bun şi văzîndu-i pe ei ca telului Corvineştilor, poale pentru că
sească plinea şi ziarul dimineaţa deci aproape la 700 km de De­ vor vorbi cu dragoste de meseria nişte adevăraţi comandanţi, va mai pe stema municipiului el stă alături
la prima oră, la fel, la făină, la va ! Da, să fie acolo şi să-i audă lor. Privească-le feţele la întoarce­ putea crede că şoferia este o mese­ de cuptorul nestins în care hunedo-
fel, Ia fel... Dar practic există vreun pe cei din preajmă : „Drum bun. rie „neonorabilă". Şi nu pot crede renii plămădesc fier, istorie ?i îm “
domeniu in care aceşti oameni să Cornele, drum bun". Şi şi-ar da rea din cursă lungă, obosite şi vara astfel, nu se poate să nu le ureze, pliniri
nu fie prezenţi în fiecare oră din seama că nicăieri nu e mai potri­ prăfuite, dar avînd totdeauna pe ele fie şi numai în gînd un „drum bun"
Gindind şi scriind o astfel de carto
cele 24 ? Este adevărat că şoferla vită urarea de „drum bun“ ca aici. bucuria revederii cu cei dragi, ci- sincer, părintesc, un omeneşte autorii au dăruit Hunedoarei un do­
nu e numai asta, nu e nici numai tească-le in ochi mulţumirea că ei, „Drum bun".
ce se află despre ea din „Buleti­ Să-l întrebe pe el, pe Cornel Popa, ce şoferii, oricare, au mai făcut ceva. cument deopotrivă politic, istoric şi
nele rutiere", nu e numai şederea înseamnă şoferla, ce înseamnă 4 pe­ folositor pentru ţară, pentru noi DUMITRU HURUBA economie, realizat cu înaltă simţire.
TRAIAN VAS1U