Page 23 - Drumul_socialismului_1976_11
P. 23
Proletari din foafe fările, unlii-vă î
anul xxvui
Nr. 6143
MARŢi,
23 NOIEMBRIE
1976
8 pagini — 50 bani
ele r actualitatea politică
erîmuir CONTINUE A PRIETENIEI cipante la Tratatul de la Varşo
In spiritul dezvoltării
via, prima de acest fel după
ROMÂNO-SOVIETICE Conferinţa pentru securitate şi
cooperare în Europa.
ei exemplara NICOLAE CEAUŞESCU, secretar ATENŢIE DEOSEBITA
i n v i t a ţ i a
tovarăşului
La
generai al Partidului Comunist CREŞTERII NIVELULUI
Român, preşedintele Republicii DE TRAI, DEZVOLTĂRII
Socialisto România, ieri a început ARMONIOASE FIZICE
vizita de prietenie în ţara noas- ŞI SPIRITUALE A TUTUROR
tră a tovarăşului LEONID ILICI OAMENILOR MUNCII
La 25 noiembrie a.c., se împE- tive ale dezvoltării României în umplu inimile de fierbinte recu BREJNEV, sedretar general al .. „ .... _
nesc doi ani de la Congresul al Xl- următoarele decenii, care o vor si noştinţă faţă de uriaşa activitate Comitetului Central al Partidului Şedinţa Comitetului Politic E-
lea al Partidului Comunist Român, tua în rîndul ţărilor dezvoltate ale desfăşurată de conducerea parti Comunist al Uniunii Sovietice — xccutiv al C.C! al P.C.R. de mnr-
eveniment de remarcabilă însem- tea trecuta a examinat din nou
eveniment de însemnătate "istorică lumii, declanşând toate energiile dului, de t o v a r ă ş u l Nicolae nătate pentru stimularea cursului probleme care, în concepţia
fcn dezvoltarea construcţiei socia poporului şi dîndu-le un nobil Ceauşescu, pentru elaborarea căi ascendent al relaţiilor de priete- Partidului nostru, se integrează
lismului şi comunismului în patria scop, un ţel precis. Documentele lor şl modalităţilor concrete, a ca nie şi colaborare frăţească .dintre o S<mic orientărilor generale date
r
noastră. Congresul a adoptat Carta Congresului au statuat şl mai preg drului transpunerii ferme şi atot partidele, statele şi popoarele ce- Congresul al Xl-lea privitoa-
fundamentală ideologică, teoretică nant locul şi rolul istoric al parti cuprinzătoare în viaţă a hotărîrilor re
şi politică a partidului şl poporu dului în procesul revoluţionar al lor două ţări. Urmând altor înffl- “ţ făurirea societăţii socialiste
niri ce au avut 'loc în această . multilateral dezvoltate. în acest
lui — Programul de făurire a so făuririi socialismului şi comunis Congresului al Xl-lea al partidului. vară între tovarăşii Nicolae proces amplu şi complex are loc,
cietăţii socialiste multilateral dez mului, au insuflat şi imprimat un In această rodnică perioadă — Ceauşescu şi Leonid iiici Brejnev, P măsura evoluţiei^ societăţii
e
voltate şi înain-____________________ ________________ din iniţiativa, sub
tare a României conducerea şi cu noul dialog la nivel înalt româ- noastre, o permanentă ^aşezare a
spre comunism — contribuţia nova no-sovietic reprezintă o reconfir- structurilor organizatorice şi ad-
mare strălucită a orientărilor rea- ministrative pe -baze noi, cores-
care jalonează cu Doi ani ie la istorico! Congres toare de gîndire, list-ştiintifice date de Congresul PUnzatoare stadiului dezvoltării,
rigoare ştiinţifică sinteză şi previ al Xl-lea politicii externe a parti- astfel incit ele să stimuleze _dez-
şi cutezanţă re ziune ştiinţifică a v
voluţionară mer secretarului gene dului şi statului nostru, o notiă _oltarea economico-socială, sa în-
dovadă elocventă a consecven- lăture paralelismul şi fărîmiţa-
sul nostru ferm ral al partidului rp
înainte spre fău- ____________________ ---------------------- —au fost ela- ţei cu care partidul nostru ac- a excesivă.
rirea celei mai . bo’rate şi adoptate ţionează pentru amplificarea pe Pornînd de la asemenea cerin-
multiple planuri a relaţiilor prie- ţ,f. Comitetul Politic JExecutiv a
Înalte civilizaţii umane. viu şi puternic spirit novator, programe naţionale de perspectivă .teneşii cu Uniunea Sovietică, cu discutat şi adoptat măsuri eores-
Astăzi, oînd am trecut pe toate o efervescenţă fără prece ■ în. domenii hotărîtoare pentru toate ţările socialiste, în folosul Punzătoare cu privire la îrftoună-
fronturile construcţiei socialiste în dent a activităţii politico-ideolo- transpunerea în viaţă a hotărîrilor comun, al cauzei socialismului şl tăţirea structurii organizatorice
noua etapă istorică deschisă de gice, de perfecţionare a economiei, şi orientărilor Congresului al Xl- pacn. a aparatului central al ministe
“
documentele Congresului al Xl-lea, ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, lea, au fost luate măsuri de ex Vizita înaltului oaspete sovie relor economice, precum si a a-
ale căror obiective, idei şi linii di a organizării şi conducerii societă cepţională însemnătate pentru per tic va fi urmată, în cursul aces- paratului organelor centrale de
rectoare. reflectă marea capacitate ţii, a relaţiilor de producţie şi so fecţionarea orînduirii socialiste şi n sinteză, social-culturale şi "al ce
tei săptămîni de Consfătuirea de , j. ■ *.
, ...
Creatoare, revoluţionară a partidu ciale, de făurire a omului nou. la Bucureşti a Comitetului Poli- ^ ^ in sis temul finaneiar-bancar. ,
or
lui, _a secretarului său general, to Concluziile şi aprecierile documen (Continuare în pag. a 2-a)
varăşul Nicolae Ceauşescu, de a telor Congresului cu privire la tic Consultativ al statelor parti- (Continuare în pag 2-a)
aplica legile generale ale dezvol problemele cardinale ale vieţii in
tării sociale la specificul ţării noas ternaţionale şi evoluţia acestora
tre, de a îmbogăţi teoria şi practi îşi găsesc o deplină confirmare în
ca revoluţionară şi de a conduce fenomenele şi mutaţiile esenţiale
neabătut poporul român pe trepte.
superioare de civilizaţie şi demni- ce au loc astăzi pe planeta noas
tră, călăuzind fără greş întreaga
tat, ne apare în întreaga sa stră activitate externă a României pusă
lucire însemnătatea crucială a aces
tui măreţ eveniment în dezvol în slujba promovării consecvente
tarea ţării, în edificarea noii orîn- a păcii şi colaborării între popoare,
duiri. Documentele Congresului — a afirmării puternice a principiilor
deplinei egalităţi în drepturi, res
Programur~partidulul, Directivele,
ideile şi concluziile de inestimabilă pectării inSependenţei şi suverani
valoare şi previziune ale Raportu tăţii naţionale, făuririi unei lumi
mai drepte şi mai bune.
lui prezentat de tovarăşul Nicolae
Ceauşescu — au fundamentat şi Privind retrospectiv perioada de
conturat cu precizie, într-o con muncă şi luptă care a trecut de
cepţie unitară, prefacerile calita la acest eveniment cardinal, ni se
CU 8 ZILE MAI DEVREME
Industria judeţului a îndeplinit
planul producţiei globale pe 11 luni
Acţionînd cu înaltă răspundere inte de termen sarcinile de plan
şi exigenţă revoluţionară, în spi- pe acest prim an al cincinalului
ritul preţioaselor indicaţii şi re- revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi an-
Colectivul muncă condus de ing. Kovacs Franc isc do la întreprinderea de lianţi Deva se eviue.i.al
comandări date de secretarul ge- gajamentele asumate în întrece- lună de lună pentru rezultatele deosebite obţinute în muncă (în sprijinirea constructorului pentru reali
neral al partidului, tovarăşul rea socialistă. Succesul are la ba- zarea noului obiectiv de materiale de construcţii). Bată în fotografie (dreapta) pe ing. Kovacs Francisc şi pe
Nicolae Ceauşescu, la plenara ză, între altele, realizările deo- maistrul Dorin Popa — doi dintre oamenii de bază ai întreprinderii.
C.C. al P.C.R. din 2—3 noiem- sebite înregistrate de cele 15 u-
brie a.c., colectivele de oameni nităţi economice din judeţ care A
ai muncii din judeţul Hunedoara au îndeplinit deja sarcinile de
raportează un nou şi valoros plan anuale. Pînă la sfîrşitul lu- înaltă responsabilitate pentru îndeplinirea
succes : ÎNDEPLINIREA PLANU- nii noiembrie se estimează obţi-
LUI PE 11 LUNI LA PRODUC- nerea unei producţii suplimentare
ŢIA GLOBALA CU 8 ZILE MAI în valoare de aproape o jumătate
DEVREME. Este încă o dovadă a miliard lei, ce se va concretiza integrală a sarcinilor economice
capacităţii de mobilizare şi ac- în apreciabile cantităţi de produ-
ţiune a organelor şi organizaţii- se fizice date peste sarcinile de Oraşul Brad, cu o fizionomie e- orăşeneşti, a tuturor organizaţiilor cru cu durată lungă de acţiune.
lor de partid, a spiritului de an- plan : 192 milioane k\Vh energie conomico-socială complexă, se află noastre de partid, perfecţionarea Principalele direcţii vizate prin a-
gajare al muncitorilor, tehnieie- electrică, 59 000 tone oţel, 80 000 într-un proces dinamic de dezvol neîncetată a stilului şi metodelor ceste programe sînt creşterea pro
nilor, inginerilor şi specialiştilor tone fontă, 10 000 tone cocs rac- tare pe toate planurile. Aici îşi de conducere a vieţii economice. ductivităţii muncii, folosirea inten
din unităţile economice ale jude- talurgic, 35 000 tone laminate fi desfăşoară activitatea unităţi eco- Ţinînd seama de sarcinile mereu sivă a capacităţilor de producţie,
7
tului de a transpune în viaţă po- nite, peste 100 000 tone cărbune nomide importante, printre care mai mari ce revin 'oraşului Brad a forţei şi a -timpului de lucru,
litica partidului, de a realiza îna- net etc. LM. Barza, E.M. Ţebea, Uzina de descoperirea şi valorificarea resur
utilaj minier şi reparaţii, o fabrică selor interne, pregătirea şi perfec
de industrie locală, o termocentra Dm; experienţa ţionarea forţei de mun'că, creşterea
lă, o fermă I.A.S. cu profil zooteh eficienţei economice a întregii ac
COMITETUL EXECUTIV nic, 3 cooperative agricole de tivităţi.
AL producţie, precum şi o largă reţea ;; organizaţiilor • încă de la început, biroul şi se
CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA de instituţii de învăţămînt, sănăta cretariatul comitetului orăşenesc de
te, servicii către populaţie etc. în de partid partid au cerut organelor de partid
In temeiul dispoziţiilor art. 21 alin. 2 din Legea de organizare şi toate aceste unităţi muncesc peste din unităţile economice să mani
funcţionare a consiliilor populare 13 000 de angajaţi. feste maximă exigenţă nu nuTnai în
C O N V O A C Ă : Pornind, de la obiectivele şi exi înfăptuirea programelor stabilite,
Consiliul popular al judeţului Hunedoara, în cea de a Vlll-a genţele trasate de documentele in cincinalul 1976 — 1980, încă de ci şi în adaptarea lor permanentă
la începutul anului trecut mai mul
sesiune a celei de a şaptea legislaturi, pentru ziua de 29 noiembrie Congresului al Xl-lea al partidului, te colective, formate din membri la cerinţele noi, formulate de
organizaţia orăşenească de partid a
conducerea partidului. Este ştiut că,
1976, ora 12,30, cu următorul proiect al ordinii de zi : pus şi pune in permanenţă în cen ai organelor de partid, de masă, ai în repetate rînduri, secretarul ge-
1. Proiect de hotârite pentru adoptarea planului de dezvoltare trul atenţiei sale preocuparea pen consiliilor oamenilor muncii, ai peral al partidului, .tovarăşul
economico-socială în profil teritorial ai judeţului Hunedoara pe anul tru asigurarea îndeplinirii riguroase comisiilor pe probleme şi domenii, Nicolae Ceauşescu, a formulat sar
1977 ; a sarcinilor economice ce ne revin specialişti au întreprins în fiecare cini deosebite privitoare la creşte
2. Proiect de hotărire pentru adoptarea bugetului local pe anul în actualul cincinal. De aici de unitate economică un studiu asu rea productivităţii muncii, îmbu
rivă o gamă largă de metode, mij
1977 ; loace şi forme pe care organizaţii pra realităţilor, vizînd în special nătăţirea calităţii produselor, re
costurilor
ducerea
producţie
rezervele existente, după care au
de
3. Informare privind aducerea la îndeplinire a măsurilor stabilite le noastre de partid le utilizează. prezentat în faţa organelor de etc. în aceste condiţii, marea ma-
prin hotăririle adoptate de Consiliul popular ai judeţului Hunedoara Am considerat că, în spiritul o- partid propuneri conţinînd măsuri
în perioada anului 1976. rientărilor partidului nostru, ale politice şi tehnico-organizatorice LOGHIN DINEŞ
secretarului general, tovarăşul concrete, menite să ridice pe o prim-secretar al Comitetului
Preşedinte, Secretar, Nicolae Ceauşescu, de însemnătate treaptă superioară eforturile şi e- orăşenesc de partid Brad
IOACHIM MOGA VICTOR COCA deosebită este activitatea susţinută îicienţa activităţii colectivelor de
pentru întărirea continuă a rolu mjmcă. Pe baza acestor propuneri,
lui de conducător al organizaţiei au fost alcătuite programe de lu (Continuare în pag. a 2-a)
