Page 26 - Drumul_socialismului_1976_11

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 614
Pac?. 4

r
CINCINALUL REVOLUŢIEITEHNICO ŞTIINŢIF]

„Ziua brigadierului" Valorificarea deşeurilor nu este o îndeplinirea planului econon

In zilele de ÎS—10 noiembrie a.c.,
in Valea Jiului a avut loc, In cadrul în profil teritorial—îndatorer
acţiunii „Ziua brigadierului", un in­ activitate benevolă, ci o sarcină de plan!
teresant st util schimb de experienţă
pe teme ale promovării progresului
tehnic in minerit, menit să conducă răspundere pentru consiliile
la creşterea, producţiei de cărbune şi
îmbunătăţirea calităţii acestuia. Parti­ Activitatea de colectare şi prein- bine, că pe cele 10 luni ale anu­ mari de hîrtie. In schimb, tot la
cipanţii la acţiune — mineri şefi de dustrializare a deşeurilor prezintă deşeurile de hîrtie, planul de achi­ Consiliile populare — aşa cum se subliniază in ex
brigadă, maiştri, tehnicieni şi ingineri, o importanţă deosebită în ansam­ lui sarcinile nu sînt realizate la ziţionare de la unităţile economice Nicoiae Ceauşescu la primul Congres al consiliilor po
conducători ai unor exploatări minie­ blul economiei naţionale. Acest majoritatea sortimentelor de de­ şi instituţii înregistrează o nerea- joace un rol tot mai activ în înfăptuirea politicii p;
re din bazinele carbonifere Petroşani fapt reiese cu claritate şi din lu­ şeuri, că în unele centre de pre- iizare de 400 tone. Cele mai mari în dezvoltarea economico-socială a localităţilor Treb
şl Motru —, constituiţi în colective, tinuu rolul şi răspunderea organelor locale ale puterii
au vizitat întreprinderea de utila) crările plenarei C.C. al P.C.R. din industrializări şi achiziţii şi puncte restanţe se înregistrează la stat în întreaga activitate de înfăptuire a 'prevederilo
minier, Centrul de cercetări pentru 2—3 noiembrie a.c., care a trasat de lucru nu se acţionează cu toa­ I.J.E.Coop, I.C.S.M. Brad, D.J.P.Te., teritorial al fiecărei unităţi teritorial-administnalive, a i
securitate minieră din Petroşani şi unităţile comerciale din Valea Jiu­ voltare a zootehniei, pomiculturii, legumiculturil, de i
Fabrica de stîlpi hidraulici din Vul­ sarcini precise cil privire la îmbu­ tă energia şi răspunderea, că în lui şi Hunedoara. şi amenajare a bazinelor hidrografice, conservarea şi (
can, unde au luat cunoştinţă despre, nătăţirea activităţii şi în acest do­ unele unităţi economice şi C.A.P. Contabilul şef al întreprin­ niului forestier, sistematizarea teritoriului şi a localităl
noile maşini şl utilaje miniere ce se meniu. problema colectării şi predării de­ Avînd ca obiectiv fundamental realizarea exempl
asimilează in -fabricaţie sau se rea­ In judeţul nostru, activitatea de derii, Petru Oargă, aprecia im­ profil teritorial, înflorirea economico-socială a tuturoi
lizează după concepţia propria a spe­ valorificare a deşeurilor are o arie şeurilor este privită ca o activitate portanţa deosebită pe care o liile populare municipale, orăşeneşti şi comunale dir
cialiştilor din cadrul Centralei căr­ secundară, benevolă. are valorificarea deşeurilor — piei­ obţinut, in general rezultate bune în realizarea indic
bunelui Petroşani, despre diferite mo­ largă de desfăşurare, prin unităţi primele trei trimestre ale acestui an, dar s-an înregi:
dalităţi privind securitatea minieră in specializate, coordonate de între­ Dintre centrele de preindustria­ lor, hîrtiei, anvelopelor, reziduu­ mineri în urmă. Publicăm, mai jos, situaţia realizării
catorilor cumulaţi de plan economic, edilitar gospodări
subteran. Apoi, toţi cei prezenţi s-au prinderea de preindustrializare şi lizare şi achiziţii, cel de la Deva rilor de lână şi textile etc. — pen­ pe localităţi.
reintilnlt in sala Casei de cultură din are o activitate bună, realizîndu-şi
Petroşani, unde au audiat 5 referate achiziţii Deva (I.P.A., fostă D.C.A.). tru economia naţională, sublinia MUNICIPII REALIZAT Tom eşti
pe teme majore ale activităţii dc In cadrul întreprinderii funcţionea­ deja sarcinile de plan pe anul în dezvoltarea şi modernizarea I.P.A. Dobra
promovare in minerit a unor meto­ ză centre de preindustrializare şi curs în data de 10 noiembrie. De Deva în ultimii ani, releva faptul IN % Gurasada
de şi tehnologii moderne de lucru, asemenea, cu rezultate mulţumi­ Baru
ale .utilizării şi • întreţinerii noilor ma­ achiziţii, care au, la rîndul lor, pozitiv că întreprinderea se pre­ Petroşani 77,1 Sălaşu de Sils
şini ş,i utilaje — de înaltă tehnicitate subsecţii de colectare, precum şi toare se prezintă centrul de pre- zintă la această dată cu cheltuie­ Hunedoara 75 Rapoltu Mare
şl randament —, pe teme privind or­ puncte de lucru. „Ca orice, unitate industrializare şi achiziţii de la O- lile materiale reduse faţă de plan Deva 65,5 Rîu de Meri
Brănişca
ganizarea ştiinţifică a producţiei şi a ORAŞE Bătrina
muncii în abatajele miniere, la fieca­ economică — ne spunea tovarăşul răştie, punctul de lucru de la Hu- şi cu un volum sensibil de' bene­ Căian 79,3 Orăştioana de S
re front de lucru. Dezbaterile care au Ioan Clej, directorul întreprinde­ nedoara, oraşele Vulcan şi Petrila, ficii suplimentare. Orăştie 78,9
urmat s-au constituit Intr-un deose­ comuna Boşorod. La polul opus, cu Brad 72,9 Baia de Criş
Blăjeni
72,7
Uricani
bit de util şi de fructuos schimb dc rii — avem si noi plan de stat şi — La nivelul întreprinderii — Simeria 71,4 Vaţa de Jos
experienţă, exprimtndu-se păreri şi lucrăm într-o reţea bine organi­ restanţe apreciabile la îndeplinirea ne spunea la rîndul său tovarăşul Petrila 71 Vălisoara
opinii autorizate, propunîndu-se mă­ planului se situează, in primul Lupeni 69,7 Băi ţa
suri interesanta menita să conducă zată şi coordonată, fncheiem con­ Ladislau Rosenbaum, şeful biroului Haţeg 66,1 BuniJa
la promovarea cu mai multă lioiă- tracte de preluare a deşeurilor cu rînd, centrul de preindustrializare plan-dezvoltare şi secretarul orga­ Vulcan 60,6 Sîntâmăria Orie
rire şi curaj a noilor metode şi teh­ şi achiziţii de la Haţeg, precum şi nizaţiei de partid pe întreprinde­ COMUNE Mărtîneşti
nologii de lucru în minerit, utiliza­ întreprinderile şi instituţiile, cu cele din comunele Buceş, Răchito- Boşorod 84,3 Cerbăl
rea mai masivă şi mai responsabilă cooperativele agricole de producţie. re — noi depunem eforturi, iniţiem Bucureşci 78,8 Beriu
a utilajelor realizate în fabricile con­ Totodată, avem încheiate contracte va, Sălaşu de Sus, Certej. o serie de acţiuni şi măsuri menite Ilia 76,5 Geoagiu
structoare din Valea Jiului şi in ate­ Pe întreprindere, planul pe* cele Turdaş 76,5 S a rm i zegetu sa
lierele proprii ale exploatărilor mi- de livrare către unităţile care va­ să conducă la îmbunătăţirea acti­ Băniţa 76,5 Teliucu Inferior
jiiere. Schimbul de experienţă intre lorifică efectiv deşeurile. Numai 10 luni la deşeurile de hîrtie de vităţii şi unele rezultate bune deja Unirea 76 Răchito va
minerii şi specialiştii in minerit din că...“. Lăpugiu dc Jos 75,5 Ghelari
Valea Jiului şl de la Motru a eviden­ la gospodăriile populaţiei este rea­ se văd. Lunar, în 'şedinţe ale con­ Crişcior 74,5 Bretea Rămână
ţiat necesitatea ca cincinalul revolu­ Din discuţiile ulterioare, cu di­ lizat şi considerabil depăşit, ceea siliului oamenilor muncii,-analizăm Buceş 74,3 Toteşti
ţiei -tehnico-ştiinţifice să se afirme cu rectorul întreprinderii, cu alte ca- ce dovedeşte preocuparea factori- stadiul realizării planului, modul Băcia 73,9 Certeju de Sus
puternică forţă şi în industria minie­ Lunca Cernii dc Jos 73,3 Bulzeştii de Su
r
ră, unde are cimp deosebit de fertil dre din conducerea unităţii, am l° din întreprindere pentru achi- în care sînt onorate contractele, Lelese 73 Rom os t
Aninoaro
de acţiune. înţeles că treburile nu merg prea ziţionarea unor cantităţi tot mai luăm măsurile operative ce se im­ Baisa 72,7 Burjuc
Topliţja
72,7
pun. In această direcţie este însă Pui 72,5 Veţel
necesar să fim mai mult ajutaţi Vorta 72,2 Cîrjiţi
Soimţas
71,4
Zam
La ordinea zilei în agricultură instituţii, C.A.P., consilii populare, Ribita 71,2 Densus
de conducerile unor întreprinderi,
70,9
Luncoiu de Jos
Hărău
pentru a putea îndeplini sarcinile Aceste date comunicate de Consiliul popular jud
IERNATUL ANIMALELOR — unele brigăzi ale C.A.P. Banpotoc, rea răsadniţelor, tocurilor, asigu- de plan. mei bune rezultate au fost obţinute de către municipii
ATUL ANIMALELOR
Căian şi Orăştie, comunele Boşorod, Ilia. Turdaş, Ui
IN CELE E MAI BUNE CONDIŢII ! Sintadrei şj Simeria o parte din rarea amestecurilor de păniînt o- Subscriem acestei păreri şi sub­ Jos (care au in raza lor de activitate unităţi agricole
producţia de cartofi nu se păstrează gorirea şi fertilizarea grădinilor ţa (unde nu este sector cooperaţi vizat). Sînt foarte m
ffirpcnnnvninr nnno r%n- nklln „ „ — __„l :___ . ... . ... liniem necesitatea ca toţi factorii o naşele Vulcan, Haţeg, Lupenl, petrila, Simeria, Uricar
de răspundere din economia jude­ cu sector cooperatist Densuş, Şoimuş, Cîrjiţi, Veţel,
ţului nostru să aibă mereu în aten­ teşti, Bretea Română şi altele, iar din cele cu sector
pregătit iernatul animalelor în fie- unei bune aerisiri şi reglării a legumelor-verdeţuri. De modul ţie realizarea prevederilor privind de Jos, Topliţa, Bulzeştii de SuŞ, Certeju de Sus şi i
care unitate agricolă. Deşi ano- temperaturii la locurile de depo- cum conducerile unităţilor şi fer- colectarea şi valorificarea deşeuri­ că In lunile octombrie şi noiembrie situaţia s-a ma
departe de a satisface. Aceasta impune ca toate cc
timpui friguros intră în drepturi zitare. Bine s.-a procedat la C.A.P. melor producătoare de legume se acţioneze cu maximă responsabilitate şi să mobilize
depline cu fiecare zi ce trece, mai Toteşti şi Boşorod, unde în perioa- preocupă de rezolvarea problemelor lor, aceasta nefiind o activitate be­ exercite un centrol riguros si şiste rnatlc, să intervii
sînt o serie de cooperative agri- da de preînsilozare s-au făcut con- amintite depinde hotărîtor recolta nevolă, ci o importantă sarcină măsuri tn consecinţă acolo ur)de se constată deficienţe
cole unde adăpostirea animalelor troale repetate şi s-au prevenit ast- de legume a anului viitor, de plan ! t.ru ca toate unităţile economice şi sociale din ten
ridică serioase semne de întrebare. fel pierderile în silozuri. ri Lanul, să fie îndepliniţi toţi indicatorii planului
Manifestînd un slab spirit gospo- De asemenea, maximă grijă tre- FERTILIZAREA profil teritorial al fiecărei unităţi teritorial-adminlstrat:
dăresc, consiliul de conducere al buie să acorde conducerile C.A.P. cu INGRAsAmtnte mfCAMirir DUMITRU GHcONEA jamentele asumate în întrecerea socialistă şi patriot
C.A.P. Lăsău a tărăgănat nepermis Huşi, Fintoag, Zlaşti, Ţebea, Veţel, ORGANICE
construcţia unui grajd pentru adă- Cristur, Batiz şi ale celorlalte uni- în raza de activitate a S.M.A
postirea a 50 de bovine. La acest tăţi modulul de conservare a pro- Căian s-au constituit formaţii de Din cronice întrecerii socialist
grajd mai trebuie făcută podirea ducţiei de porumb care s-a recoltat mecanizatori care» lucrează din
(lemnul necesar nici nu este trans- cu un procent ridicat de umiditate plin la administrarea îngrăşămin-
portat din pădure !), montate uşile, în boabe şi ciocălăi. Porumbul cu telor organice pe terenurile ’ ce se CU PLANUL ANUAL liza pînă la sfirşitul anului o pro­ . — Deosebit di
puse geamurile, executate instala- umiditate de peste 30 ia sută se va vor însămînţa în primăvară. La ÎNDEPLINIT ducţie globală suplimentară de 2,2 făptui că toate
ţiile electrice şi de apă. De aseme- Prefira la minimum 15_ zile, iar la C.A.P. Boşorod, Nădăştia de Jos milioane lei. La rîndul său, I.P.V.L.F. lizat nu numai
dar şi randame
Colectivele de muncă din cadru)
nea, sînt -întârziate lucrările de re- .el cu umiditaţemai scăzută opera- şi Nădăştia de Sus s-a transportat Trustului judeţean al staţiuniloi Haţeg raportează îndeplinirea pla­ — Ce depăşire
c
producţia
la
anual
nului
marfă,
paraţii la adăposturile vechi. Pre- ţiunea respectivă se va efectua la în câmp întreaga cantitate de gu- pentru mecanizarea agriculturii — realizînd suplimentar 350 tone de la această ord ?
şedintele unităţii, Iosif Munteanu, 30 de . . noi de grajd de la fermele de a- ne-a informat directorul trustului, conserve de legume. Dintre unită­ — De peste 2
încerca să „motiveze" restanţele Conducerile bazelor de recepţie nimale. Mecanizatorii Petru Tomo- ing. Antoniu Iuga — au înregistrat ţile prestatoare de servicii din Ha­ bune extras, uri
pe seama lipsei forţei de muncă. au datoria sa asigure funcţionarea tas, Alexandru Popa, Costică Trif, un succes de seamă: îndeplinirea ţeg — şi-au mai îndeplinit sarci­ nele anului să
a
Acest „argumerit" nu are nici un -* întreaga capacitate a urcătoare- Stelian Măgureanu şi Mihai Doru planului anual şi a angajamentului nile anuale de plan Oficiul P.T.T.R., 20 000 tone.
— Pute fi evide
r
temei, cunoscînd că pregătirea a- l° pe -trei schimburi şi să asigure şi-au adus o contribuţie esenţială asumat în întrecerea socialistă. Ca Iar la export cooperativa meşteşu­ bune '!
dăposturilor se putea face într-un prefirarea ştiuleţilor din fiecare ia realizarea lucrării respective, urmare a preocupării pentru mai gărească „Haţegana" şi Ocolul sil­ — Şi mai mult
vic, care pînă la sfirşitul anului voi
buna organizare a muncii în uni­
timp scurt de o echipă formată Pătul. _ .Se cere ca asemenea exemple să tăţi, în secţiile de mecanizare şi in depăşi sarcinile la export cu 9G 006 conduse de Ghs
a
numai din 4-5 cooperatori, aşa cum t° J- silozurile şi magaziile să fie urmate şi de celelalte consilii cadrul formaţiilor de lucru, a creş,^ lei valută. darasz Pavel,
e
se
dealtfel s-a procedat în alte' uni- urmărească aerisirea şi tempe- intercooperaUste. terii răspunderii mecanizatorilor fa-' — ★ men Laurenţiu
tăţi. ‘ ratura, consemnind zilnic observa- ţă de întreţinerea şi folosirea cu Un frumos succes au obţinut zi­ ţie, Constantin
Soşoi — dc la p
iile
O situaţie greu de explicat am t în carnetele pentru conserva- LUCRĂRI. IN LIVEZI randament sporit a tractoarelor şi lele acestea şi siderurgiştii din Că­ că întregul colec
rea
Intîlnit si la C.A.P. Cîmpuri-Sur- produselor. Este indicat ca maşinilor la executarea in condiţii ian. Ei au elaborat cea de a 10 000-a merite in obţini
calitativ superioare şi într-un timp
duc. Brigadiera Cornelia Grin- porumbul cu umiditate'de peste 35 In livada C.A.P. Sarmizegetusa mai scurt a lucrărilor agricole, pla­ tonă de fontă peste sarcinile de succes care ne
plan la zi, ceea ce reprezintă în­
dan spunea că în timpul cel mai ^ a su ţă să fie tocat şi preparat sub s-au încheiat arăturile, iar la nul anual de venituri a fost depă­ deplinirea angajamentului anual a- re, la muncă e
scurt se vor termina reparaţiile (la formă de pastă în amestec cu gro- C.A.P. Densuş, Toteşti şi Peşteana şit cu 2 ia sută. Cu cele mai în­ sumat in întrecerea socialistă. fructuoasă.
— Ce element
"
'
‘
”
acoperiş, etanşarea uşilor şi gea­ siere şi sfeclă furajeră. se. ’ depun eforturi pentru a finaliza semnate depăşiri se situează S.M.A. succesului aminl
murilor), dar marele necaz rămîne grabnic această lucrare. în livada Ilia, Căian, Geoagiu, Cîriieşti şi Ha­ MINERII LA ÎNĂLŢIME — Buna ■ orgt
ţeg. Există create condiţii ca pînă
cu înlocuirea ieslelor. S.U.T. Deva ASIGURAREA BAZEI C.A.P. Peşteana s-a făcut'şi tra­ la sfirşitul anului să se realizeze — Intr-adevăr, la mijlocul săptă­ respectarea cu
•— unitatea care patronează aceas­ TEHNICO-MATERIALE tamentul împotriva rozătoarelor. venituri cu 5 procente mai mari de- mânii trecute, sectorul II al E.M, giilor de exploa
tă cooperativă —, s-a angajat să ÎN LEGUMICULTURA Asemeneh acţiuni, care trebuie cît prevederile planului. Uricani şi-a îndeplinit planul anual ritmică' a front
execute contra cost -ieslele din be­ completate cu săpatul în jurul po­ ~k atît la activitatea de producţie, cit materiale, Întări
ton, dar pînă acum nu a făcut de­ în unităţile producătoare de le­ milor şi asigurarea împrejmuiri­ In săptămina trecută au mai în­ şi la cea de pregătiri. producţie, dărui
cât două corpuri, care stau ftemon- gume trebuie trecut neîntîrziat la lor, este necesar să fie intensifi­ deplinit planul anual la producţia Apoi, tînărul inginer Gheorghe .tregului colectiv
an cu succese i
tate lingă grajd (?). verificarea şi asigurarea bazei teh- cate în -toate livezile judeţului nos­ globală Ocolul silvic şi secţia Silaşi, locţiitorul şefului sectorului altor ortaci din
Un adevărat şantier deschis abia nico-materiale a producţiei anului E.G.C.L., din Haţeg, care vor rea­ II, continuă:
în prag de iarnă am găsit şi la viitor. Este vorba despre repara­ tru.
C.A.P. Leşnic. De pe acoperiş lip­
seau multe ţigle, în loc de sticlă
la unele geamuri, s-a pus polie­
tilenă, vîntul suflă în adăpost ca Priceperea şl hâmicia forestierelor
afară, deoarece nu s-au făcut re­
paraţiile necesare. Cu mare întâr­
ziere s-a început şi construcţia ies­ din parchetul „Dineş^-Pojoga
lelor din beton, lucrare care se
desfăşoară cu încetinitorul. Rămâ­
InlîlţUrea
brigada
Şeful sectorului dc exploatare a
forestieră
cu
neri în urmă la pregătirea adăpos­ condusă de loan Hăidămac — un lemnului din Dobra, Emil NicUla, vrilă Ivănic, fraţii Vasile şi Ion Ar­
delean, Gavrilă Ardelean, M. Gri­
turilor se semnalează, de aseme­ destoinic muncitor, dar şi un , ex­ care ne-a însoţit sus, in munţi, la gore, Gheorghe Dăniuliuc au diver­
nea, la C.A.P. Gurasadn, Ilia, Foit, celent organizator al producţiei din brigăzile de producţie, remarca a- se meseni în brigadă, dar o carac­
la ferma din Căian a I.A.S. Haţeg parchetul „Dineş"-Pojocfa, despre vansul de 4 luni, luat de brigada teristică generală: multă ardoare in
şi în alte unităţi. Consiliile popu- care şeful de parchet, Eugen Sîrbu,. din parchetul Dineş-Pojoga.. asigu- muncă şi disciplină în producţie.
iarp comunale şi conducerile uni­ îţi vorbeşte ca despre un om pen­ rind o bază trainică producţiei anu­ Veniţi din părţile Maramureşului,
toţi băieţii din brigada lui Hăidă­
tăţilor vizate au obligaţia de că­ tru care munca e viaţa — este cu lui viitor. mac Se pot duce oficină eu fruntea
1. Hăidămac ne vorbeşte despre
petenie nă încheie neîntîrziat lu­ adevărat emoţionantă. - Cum e bri­ oamenii din brigada sa ca despre sus în faţa consătenilor lor. A-
gada ? O formaţie de lucru omoge­
crările lâ toate adăposturile de a- nă, în care cei 25 de■ oameni sint copiii săi : ■ preciaţl de colectivul din care fac
nimale. toţi ca unul I Faptele, fiindcă nu­ parte pentru hărnicia lor, el sint
mai ele pot atesta afirmaţiile de mai — Am 2 fete şi un fecior. Fetele situaţi întotdeauna in fruntea între­
ATENŢIE DEOSEBITA -sus, sînt: realizarea unei însemna­ s-au măritat cu Gheorghe Miculi- cerii socialiste. Pricepuţi în exploa­
cean şi Grigore Rednic — fasonatori,
tarea lemnului, ataşaţi din suflet de
te productivităţi a muncii pe fieca­
PĂSTRĂRII PRODUSELOR re muncitor. — 2,5 mc masă lem­ mecanici in brigadă. Băitaul, Vasile pădure, vorba lor nu sa deosebeşte
AGRICOLE noasă extrasă din pădure pe zi .şi Hăidămac, este tot fasonator meca­ cu nimic de fapte, Şi rezultatele
nic in brigada mea. Mai am şi alte
în' final exploatarea întregului par­ rude in brigadă. Dar să ştiţi că muncii lor sint întotdeauna printre
. Evitarea pierderilor din recolta chet forestier cu 4 luni mai de­ pentru mine toţi sînt la fel. Fiindcă rele mai bune din sector, O mtndrie
pentru ei, crescuţi şi educaţi în spi­
de porumb, cartofi, legume rădăci- vreme fată de plan. Din acest par­ munca, la noi, nu-i o vorbă goală. ritul muncii, al' cinstei şl. onoarei
chet s-au extras in acest an apro­
noase si fructe impune ca o atenţie ximativ S 000 mc masă lemnoasă, tn Noi o facem de copil, cu seriozi­ muncitoreşti.
deosebită să fie acordată modului condiţiile evitării oricăror pierderi, tate şl convingerea că e viaţa noas­ O parte dintre membrii brigăzii dc producţie dii
de păstrare a produselor în pătule, a exploatării raţionale a fondului tră. Gheorghe Oaldă, Grigore Zturn­ SABIN CERBU „Dineş" — Pojcga condusă dc loan Hăidămac situat
silozuri şi în magazii. Din controa­ forestier din acest perimetru.. ea, Vasile Ivănic, Avram Ivănic, Ga- fruntea întrecerii socialiste.
lele efectuate s-a constatat că la