Page 27 - Drumul_socialismului_1976_11

® MARŢI, 23 NOIEMBRIE 1976 Pag. 5

n

r compătimirea impiegatu- l 1
LUI NU AJUNGE...
Joi. 10 noiembrie a.c., la ora i
15.55 m-am dus la şoferul au- \ PENTRU ÎNFĂPTUIREA PROGRAMULUI PRIVIND APROVIZIONAREA POPULAŢIEI CU PRODUSE .ALCOOLUL ESTE UNA DIN NO­
tobuzului ce trebuia să plece XELE BIOSOCIALE CARE ARE
din Haţeg spre Deva la orele AGROALIMENTARE Şl BUNURI INDUSTRIALE DE CONSUM CONSECINŢE DINTRE CELE MAI
16 sl l-am rugat să-mi dea un GRAVE ŞI COMPLEXE PENTRU
bilot pînă la Deva. Dînsul m-a 1 zona Bradului să beneficieze de o VIAŢA, SANATATEA OMULUI,
t trimis la casa de bilete. De i O gamă mai bogată seamă de produse noi precum şi PENTRU AMBIANTA SOCIALA. E-
FECTUL NOCIV AL ALCOOLULUI
«-sodal t şofer. In aceeaşi situaţie era 1 un însemnat volum de prestări de LAŞA URME ADÎNCI ASUPRA SA-
j nici am fost trimis înapoi la |
servicii. Pentru ca în viitor să fa­
NAtAŢII ŞI COMPORTĂRII CELUI
1 sl o femele In vîrstă, dar so- *
I ne-a dat pe amîndoi tos din 1 de bunuri de -consum,
i t ferul a fost neînduplecat — i cem mai larg cunoscute populaţiei CARE-L FOLOSEŞTE, ÎN VIATA,
SOCIETATE, FAMILIE" — nc decla­
de mare 1 autobuz ! Am reclamat cazul l produsele noastre s-a luat măsura ra dr. Alexandru Popa de !u Poli­
ca în sălile de apel ale I.M. Barza
clinica din Deva.
* Impiegatului de mişcare din 1
1 pătimit foarte mult. Cu com- j de calitate superioară
P. Işvănescu din Haţeg are 40 de
l autogara Haţeg care ne-a com- să fie organizate expoziţii de pro­ ani. O vîrstă respectabilă, la care.
duse ce se execută in unităţile
loprslare l pătimirl’e am rămas ! (S. ' 1 noastre, se vor organiza consfătu­ marea majoritate a oamenilor au re­
alizat multe în viaţă. D n păcate,
iri cu populaţia, prezentări de noi
* Giurgiu).
Comitetul executiv al Cooperati­ tuale pe toţi cumpărătorii, am luat modele de încălţăminte, confecţii, ei nu priale să afirme că in urma sa
ierea tovarăşului COFETAltIE SAU TAVERNA ? (| vei „Moţul" Brad acordă o deose­ măsura de a crea un colectiv de textile, tricotaje, blănuri şi con­ a lăsat ceva bun, că a înfăptuit
ceva folositor pentru sine, pentru fa­
ire — trebuie Bă bită atenţie înfăptuirii Programului creaţie. Acesta este angajat intr-o fecţii din piele etc. milia lui, pentru societate. Ce anu­
lului şi statului, privind aprovizionarea populaţiei permanentă căutate. Se creează Acordăm o mare atenţie bunei me i-a „barat"'calea dreaptă. ' ome­
Bă crească con- După ui articol apărut în aprovizionări a tuturor secţiilor cu nească, a vieţii ? Alcoolul ! Cu
administratiei de ziar s-a luat măsura bună de cu produse agroalimertare şi bu­ mereu noi modele, atrăgătoare, că­ materiile prime necesare, confecţii­ totate urmele ce le lasă asupra ce­
Lanului în profil a nu se mai fuma în cofetă­ nuri industriale de consum pe tri­ utate dar şi de calitate, trainice. lor care-1 consumă zi de zi, abuziv,
[ramelor de dez- riile din Hunedoara. Printre mestrul XV 1976 şi semestrul I Numai pentru anul viitor, au şi lor şi produselor, pentru satisface­ în primul rind, băutura consumată
nătăţiri funciare acestea se numără şi cofetăria 1977 aprobat de Plenara Co­ fost contractate 92 000 perechi de rea în întregime a cerinţelor popu­ fără măsură nu l-a „lăsat" să-si în­
ol ta rea patrimo- „Garofita“, unitate bine apro­ mitetului Central al Partidu­ Încălţăminte din care, peste 40 de laţiei în acest trimestru şi în anul suşească o meserie, să devină om
etc. vizionată, aşezată într-un loc lui Comunist Român din 2—3 sortimente sînt creaţii noi. ' viitor. întreg. A ajuns în postura jenantă
a planurilor în foarte frecventat. Aici, clteva noiembrie a.c. In acest scop Considerăm că mai avem încă de a lucra din cind In cind, „cu
îalităţilor, CQjnsi- afişe anunţă : ..Fumatul oprit", Cerinţe mari din partea popu­ multe de făcut în direcţia îmbună­ ziua", la diverşi oameni <lare-şi
deţul nostru au dar se lumea tă ca intr-o ta­ a fost întocmit un plan de măsuri laţiei înregistrăm şi Ia confecţii construiesc case. S-a căsătorit, dar
Llor. rle plan pe vernă. Credeţi că tovarăşele menit să impulsioneze diversifica­ din piele şi blănuri, cojoace, dife­ tăţirii prestărilor de servicii către
şi serioase ră- care servesc atrag cuiva aten­ rea produselor şi îmbunătăţirea rite haine de protecţie etc. Pentru populaţie, a dezvoltării reţelei
srocente a indi- ţia că nu e voie să se fume­ calităţii lor. De curind a fost ter­ prestatoare, extinderea serviciilor
>i social-cultural ze ? Consumatorii nu se văd minat primul lot de mobilă — ca­ a satisface în mod corespunzător către populaţie, întărirea ordinii şi
de fum. Oare mai pot intra toate cerinţele s-au luat măsuri „Aburii" alcoolului
aicii copiii să servească o pră­ meră combinată „Transilvania" — şi pentru dotarea secţiei ou maşinile disciplinei echipelor de zugravi,
70.7 jitură ? (Gh. Tănase). am şi livrat unităţilor de desface­ şi utilajele corespunzătoare, pentru zidari şi dulgheri. Fiindcă, nu de
70 re 40 de garnituri de bună calitate continua ridicare şi îmbogăţire a puţine ori, din lipsă unor materiale
69,8 şi la un preţ convenabil. De ase­ cunoştinţelor profesionale ale me­ dar şi a disciplinei lucrătorilor din înceţoşează mintea,
69.7 menea este gata prototipul la ca­ aceste echipe, nu am putut sa­
69.4 s e m n a l mera combinată „Aurora" şi va seriaşilor. tisface toate cerinţele,- existînd
68.5 O dezvoltare susţinută o cunoaş­ rămîneri în urmă la unele lucrări
68.5 intra curind în producţia de serie. te şi secţia de confecţii lenjerie de slăbesc dorinţa şi
68.4 PE ACELAŞI... PODIUM Continuăm să .producem pentru de construcţii, neajunsuri ir ce pri­
67,9 populaţie biblioteci cu canapea tip la Gurabarza unde se realizează o veşte calitatea, sau nerespectări de
67.3 Nu se ştie precis de la ce a „Carpaţi" şi să servim clienţii prin serie de produse pentru femei, co­ contracte. Avem datoria de a inter­
66.7 alte lucrări de tîmplărie pe care pii şi bărbaţi a căror valoare este veni cu toată hotărîrea pentru eli­ puterea tic a munci
66.7 pornit provocarea. Cert este le cer. lunar de peste 300 000 lei, urmind minarea acestor neajunsuri, îm­
66 că „meciul" de box... neauto­ ca in curind să se extindă, ajun- bunătăţirea şi lărgirea serviciilor
G5,5 rizat dintre Viorel Simionescu După cum se ştie, în cadrul coo­
65.3 şi Miluţă Iordache, disputat perativei noastre o însemnată dez­ gînd la un plan valoric de 500 000 către populaţie, înfăptuind în în­ soţia l-a părăsit ; n-a mai putut in­
65 recent pe „arena" de la lami­ voltare a luat-o secţia de pielă­ lei lunar. tregime programul recent adoptat. dura viaţa cu un om care cit e
I 64,8 norul de 650 mm a C.S. Hu­ rie, confecţii încălţăminte de băr­ In 10 luni scurse din acest an ziulica de mare n-ar fi pus mina pe
64.7 nedoara, a început cu lovituri baţi, femei şi copii. Dorind să ne planul la desfacerile de mărfuri şi CONSTANTIN OPRIŞA nimic, dn/ar pe pahar. Anii au tre­
64.6 puternice de o parte şi de al­ cut, dar nu fără urmări. A ispăşit
64.3 ta. Pinului a fost trist. Drept întărim renumele cîştigat, să apro­ produse a fost depăşit cu 9 la su­ preşedintele Cooperativei „Moţul" şi o condamnare. N-a învăţat însă
/
64.1 pentru care ambii combatanţi vizionăm ia nivelul cerinţelor ac­ tă, ceea ce a făcut ca populaţia din Brad din pedeapsa primită. Puterea pa­
63.3 au urcat pe acelaşi „podium" harului a fost mai mare. A ajuns
62.5 de... sancţionare. Se nare că în situaţia penibilă să trăiască din
62.5 revanşa nu va mai avea loc. puţina agoniseală a mamei. Iar cind
62.2 COMISIILE DE JUDECATA IN CONDIŢIILE LĂRGIRII ATRIBUŢIILOR întrece măsura, cind mintea e înce­
62,2 ţoşată de aburii alcoolului, nu so
61.5 distanta nu e. sfieşle s-o bruscheze pe aceea care
61.1 DAR NICI PREOCUPARE l-a dat viaţă şi ii dă şl acum, la
60.7 Activitate de mare responsabilitate, anii bătrineţii, piine.
59.6 Fratele său, loan, are doar 54 de
59.2 In satul Bretea Muresană
58.6 este magazin care are ti un ani. „Exemplul" fratelui mai maro
56.5 gestionar. Din păcate nu este care se cere a îi perfecţionată l-a luat cu o stăruinţă demnă de o
56,1 • preocupare pentru buna apro­ cauză bună. Deşi a învăţat o me­
55.6 vizionare a unităţii. Altfel cum serie pe cit de frumoasă, pe atlt do
căutată şi retribuită — zugrav — nu
55.3 se face că; deşi la mică dis­ In şedinţa sa din 2 noiembrie a.c., Consiliul de tuaţii similare, n-au găsit metodele cele mai bune o practică cu plăcere, cu d mire. Si
50 tantă de depozit, magazinul de
aici nu are să desfacă cumpă­ Stat a emis un decret pentru modificarea Legii pentru a influenţa în masă angajaţii în spiritul <3acă n-ar fi paharul In cale, ar fi
arătă că cale rătorilor nici cele mai căutate 59/1968 privind organizarea şi funcţionarea comi­ respectului faţă de muncă, al ordinii, ol răspunde­ un meseriaş bun. Dar, la vîrstă cind
roşani, oraşele produse ? O dată lipseşte una, siilor de judecată, decret prin care atribuţiile aces­ rii personale ca o componentă de bază a răspun­ e in plină putere, e mai mult in stare
şi Lăpugiu de odată, alta dar, de cele mal tor organisme se lărgesc. Paralel cu creşterea com­ derii colective. de ebrietate. A schimbat locul do
liste) si Băni- multe ori ,nu găseşti nici pli­ petenţei se impune însă şi creşterea răspunderii Deficienţele procedurale fac să scadă calitatea mucă deseori. Căsătorit, are un co­
mase in urmă ne. Responsabilul dă din u- pentru activitatea lor. pil, a rămas singur. Soţita, împreună
irad, comunele meri şi ne spune că nu are activităţii unor comisii de judecată. De exemplu, cu copilul, au plecat de la el $1
c, Romos, To- cu ce transporta marfa din Recent, Uniunea sindicatelor din I.A.S. şi con­ in conformitate cu prevederile articolului 178 din trăiesc fără nici un sprijin din par­
ddual Luncoiu Ilia. pînă cind ? (Un grup de siliile populare şi Consiliul judeţean al sindica­ Codul muncii, dovada temeiniciei sau a legalită­ tea lui. Şi loan e „atent" cu mama
Este adevărat cetăţeni). telor au întreprins o acţiune de control şi îndru­ ţii dispoziţiei sau măsurii luate, trebuie făcută de lui : o bruschează împreună cu frip­
tele său, o scot afară din casă, aten­
esat. dar este mare asupra activităţii comisiilor de judecată din unitate. Unele comisii de judecată cer asemenea tează La bunurile ei.
3 populare să sectoarele gospodăriei comunale şi industriei loca­ dovezi reclamanţilor. Aceştia neputîndu-le aduce
ite forţele, să AM MAI PĂŢIT-O ! le, cu scopul de a vedea cum acţionează aceste co­ dintr-un riiotiv sau altul, dosarul se închide. F.I.L. Discutăm îndelung cu lt. major
loan Şandru de la miliţia oraşului
srativ şi să ia misii în condiţiile atribuţiilor lor lărgite. Acţiunea (Hunedoara a imputat unui număr de 30 lucrătoa­ Haţeg care cunoaşte bine „isprăvile"
iajunsuri pen- s-a finalizat cu -o consfătuire a preşedinţilor de re la secţia covoare consumul specific depăşit. Ele celor doi fraţi, organele de miliţie fl­
să-şi realizeze La C.A.P. Ohaba se „păstrea­
mico-social în ză" sub ■ cerul liber peste 20 comisii de judecată, juris-consulţilor din respec­ s-au adresat comisiei de judecată, motivând că im- uid puse deseori în situaţia de a in­
îcum şi anga- tone azotat de amoniu. Intre- tivele sectoare şi contabililor şefi. putaţia trebuia distribuită pe un număr mai mare terveni pentru aplianarca conflictelor
familiale ale celor doi fraţi, a redre­
bind-o pe inginera şefă a uni­ Iată cîteva concluzii desprinse din control. In de lucrătoare. Comisia a cerut explicaţii conducerii
tăţii, Miat Monica, despre general comisiile de judecată procedează în lumina fabricii, explicaţii care nu s-au dat şi astfel con­ sării comportării lor în societate.
consecinţele unui asemenea legii şi se bucură de autoritate în întreprinderi. testaţiile au fost admise fără să se fi făcut toate — S-a încercat, pînă acum, de ne­
mod de „gospodărire" a în­ Activitatea unora dintre ele însă e oarenţată de dovezile temeiniciei lor. numărate ori să fie readuşi pe dru­
grăşămintelor, ne-a răspuns : mul cel btin. Vecinii, cei cu care au.
„Am mai pătit asemenea ne­ cîteva nereguli. Datorită necunoaşterii sau neres- Depăşirea competenţei, sau, dimpotrivă, neexer- lucrau, i-au îndemnat să se lase do
cazuri. Am întîmpinat şi altă peotării prevederilor legale, în unele unităţi se citarea ei completă constituie o altă carenţă a ac­ băutură, să devină oameni întregi. 1
La „Sfatul omeniei" s-a vorbit pe
Ttant este şi dată mari greutăţi la împră- creează artificial litigii între angajaţi şi unitate. tivităţii unor comisii. De' pildă, unele comisii dau îndelete cu I. Iş.vănescu, despre ne­
Astfel, la Fabrica de industrie locală Orăştie, din
hotărîri definitive în litigii cu valoare .peste 1000
ie şi-au rea- ştderea îngrăşămintelor pe cesitatea unei comportări demne,
îile de plan, cîmp, care s-a putut face nu­ 58 de litigii de muncă judecate, în 27 au avut câş­ lei, deşi, legal, în asemenea cazuri ambele părţi au cinstite in viaţă, societate şi familie.
mai manual de către coope­ tig de cauză angajaţii, la F.I.L. Hunedoara, din dreptul să se adreseze judecătoriei în termen de La îndemnul şi cu sprijinul „Sfatul
lan raportati ratori". Atunci se pune fireşte 42 cauze, 29 s-au soluţionat în favoarea pîrîţilor. 15 zile. Altele, ca de pildă cele de la I.J.l.L. Deva omeniei" a fost angajat la Şantierul
întrebarea : de ce nu s-au tras Ia E.G.C.L. Hunedoara, din 82 de imputaţii, 62 şi E.G.C. Petroşani, dau cale liberă spre judecă­ 3 construcţii din Haţeg. De băutură
one de căr- învăţămintele cuvenite din au fost anulate ca nefondate. Ce aveau aceste li­ torie în cauze mărunte privind abateri care trebuie însă nu s-a lăsat. Poate influenţa
a pînă la * fi- propriile neajunsuri ? tigii ca obiect ? Neacordarea unor drepturi prevă­ să se finalizeze cu împăoarea la comisia de jude­ bună a colectivului de aici să învin­
dăugăm vreq.
zute de lege, imputarea unor pagube sau cheltuieli cată. în asemenea cazuri, este vorba fie de o in­ gă pînă la urmă.
leva brigăzi ORĂTĂNII furajate fără a se stabili temeinic vinovăţia celui împotri­ suficientă instruire de specialitate a comisiei, fie Ar fi de dorit ca amindoi să În­
LA DISCREŢIE , va căruia s-a emis decizia. Ce ilustrează ^aceasta ? de superficialitate in asumarea răspunderii pentru ţeleagă influenţa nefastă a alcoolu­
iţi-le pe cele Că emitentul deciziei nu cunoaşte sau ignorează o decizie luată. Participanţii la dezbateri în con­ lui asupna întregii comportări şl a
Drănău, Ma- Un caz greu de înţeles am prevederile legilor, că nu consultă în luairea aces­ sfătuirea amintită au semnalat în majoritatea şi personalităţii omului. Se ştie că din
Pop, Kele- intîlnit în incinta C.A.P. Lă­ rîndul alcoolicilor provin cei mai
la produc­ sau. Fătului în oare s-a depo­ tor decizii oamenii de specialitate. ei asemenea carenţe. mulţi delicvenţi — oameni care în­
em şi Aurel zitat porumbul este asaltat Deficienţele pe linia disciplinei muncii, ce se Competenţele sporite acordate prin lege comi­ calcă legile stalului, sfidează ordinea
..Sigur, insă, realmente de orătăriile săte­ manifestă în activtiatea unor întreprinderi, sînt siilor de judecată urmăresc, în ultimă instanţă,
.ectorului are nilor. Sub privirile nepăsâ- nişte mari „furnizori de pricini" pentru comisiile adîncirea democraţiei noastre socialiste pe toate şi disciplina, bunele moravuri din
est ui frumos toare ale celor din conducerea de’ judecată. In unităţile controlate, pînă în octom­ planurile vieţii, trăsătură a societăţii socialiste, societate şi familie. Ei sînt aceia ca­
în continua- multilateral dezvoltate, pentru edificarea căreia re la o virstă tinără sint oameni
:ă, susţinută, C.A.P., recolta este dijmuită. brie a.c., se aplicaseră 1 200 sancţiuni disciplinare ! terminaţi, abonaţi frecvenţi ai me­
Cineva trebuie să răspundă Din totalul de 280 litigii pe agenda de lucru a co­ militează permanent partidul nostru. în asemenea
însă de modul cum se păs­ cadru şi condiţii, răspunderea pentru o .activitate dicilor. Cu sănătatea şubredă, cu
;tat la bpza misiilor de judecată, 74 erau contestaţii de sanc­ mintea tulii ure de alcool nu poţi fi
trează porumbul în pătul. temeinică şi legală a comisiilor de judecată din
Poate acest lucru îl va face ţiuni pentru abateri de la disciplina muncii. Ce re­ întrepripnderi şi instituţii nu revin numai aces­ un om pe de-a-ntregul util socie­
a muncii şi Consiliul popular comunal Lă­ ) flectă, dincolo de deprecierea stării de disciplină, tăţii, nu te poţi realiza ca om demn/
: a tehnolo- pugiu de Jos. Aşteptăm. aceste cifre ? Că organizaţiile de partid, organele tora, le revine deopotrivă organizaţiilor de partid, apreciat de colectivitate !
^rovi'/uonarea de conducere colectivă, comitetele sindicatelor din de sindicat, conducerilor colective ale unităţilor.
ie lucru cu Reporter \ sectoarele respective, ca şi cele din altele cu si­ TH. MĂRCUŞ M. BRÂDEANU
seiplinei de
1 iranzsn ESfiSStl Bffga E23Z3 l
tiotârîrea în- I * r?ffa B535”£\ iTVZXOt fi i BUZZZa i
ncheia acest
>ile, înaintea mm
Note de călătorie din R.3.F. Iugoslavia ■tw
i
4
Elan* — o marcă de prestigiu
99
Intr-o depresiune de la poalele Al- să se mute in localitatea Begomanje, nia se numără printre partenerii de ■ tlg
pllor .lulieni„ nu departe de minu­ unde se află şi in prezent. comerţ exterior ai „Elanului”. 17 re­
nata staţiune montană iugoslavă Bled, Fabrica numără circa S50 de an­ prezentanţe de comerţ răspîndite in
ic află fabrica de schiuri şi echipa­ gajaţi, dar are o producţie mare şi lume înlesnesc accesul cumpărători­
ment sportiv „Etan“, cea mai mare foarte diversificată. Anual se fabrică lor la produsele marca ,,Elan‘-‘, Un
fabrică de acest fel din Iugoslavia aici circa 300 000 perechi de schiuri, institut propriu de dezvoltare, un
prietenă şi a treia ca importanţă in intr-o gamă variată, 2 500 bărci din centru de calcul şi un serviciu pro­
.urne. plastic, iar cu echipamentul şi apara­ priu de marketing sprijină eforturile
Prestigiul mărcii ,,Elan", binecunos- tura de sport de sală, fabricata aici, creatoare ale tînărulxli colectiv al fa­
cv.t in lumea schiorilor de perfor­ se modernizează sau utilează in fie­ bricii, astfel că producţia şi desfa­
manţă, este confirmat intre altele de care zi a anului, o sală de sport. cerea sint aşezate pe baze riguros
fontul că pînă nu demult circa 00 la Diversificarea producţiei a fost im­ ştiinţifice.
s ită din săritorii de la trambulină pusă de caracterul sezonier al folo­ Despre capacitatea creatoare şi hăr­
şit fondişti de talie internaţională fo­ sirii produselor fabricii. Cum vara mi­ nicia celor de la „Elan”, Maks Vreci-
loseau schiuri fabricate la ,,Elan". se prea cumpără schiuri, iarna ac­ ko, şeful secţiei producţie şi Slavko
centul cade pc producţia de bărci Knafelj, organizator pentru aulocon-
Actul da naştere“ al fabricii este
dcijit 1045. dar da fapt, încă în tim- cu motor, căutate nc întreaga coastă ducere şi informare ne-au vorbit cu
pt,L războiului, intr-o citi 'ire modes­ dalmatică şi pe alta meridiane ale lu­ entuziasmul şi mindria proprii celor
mii, de cum se instalează primăvara.
ta jlin localitatea Ccrk.no se confec­ care sint conştienţi de valoarea efor-,
ţionau schiurlle cu care partizanii Relaţiile comerciale ale firmei ,.E- tutui colectivului căruia le aparţin.
străbateau munţii Sloveniei,, hărţuind lan“ se întind in toată lumea, schiu- Am vizitat secţiile de fabricaţie a
ne cotropitorii fascişti germeni. Rudi rile fabricate aici purtînd girul unor schiurilor şi bărcilor de plastic. Mi­
FinŞgar, Slavko A iman. Miha ' Fin- mari performanţe. 80 la sută din pro­ gala muncii, severitatea autocontrolu­ /*î .-'ii
ăgar, Vlado JuranălC. Joie GaSperăid, ducţia de schiuri, circa jumătate din lui asupra calităţii produselor amin­
Vlrko . Gorile, Joze Smole, Ivan producţia de bărci şi 10—15 la sută tesc la tot pasul pe producătorul pro­ liSSISl
Ifiniger şl Janez Vip.otnik se numără din cea de aparatură şi echipament prietar, care .e convins că tot ceea
jorintre întemeietori. Un an mai tirziu, sportiv de altă natură, sînt destinate ce face, face pentru sine, pentru pre­
tul forestier considerente da ordin economic dem­ exportului. Franţa. Italia, Elveţia, Sue­ zentul socialist al ţării prietene, pen­
•manenţă în isul — materia primă pentru schiuri dia, R.F. Germania. România, Cehoslo­ tru viitorul ei.
V. OlsOILi tsa afla aproape), cu făcut ca „Elan" vacia, Bulgaria, S.U.A., Canalia, Japo­ ION ClOCLEl