Page 28 - Drumul_socialismului_1976_11

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6143 @ MARŢI, 23 NOIEMBRIE 1976
Pag. 6

Practica în perioade compaote
Cenaclul flacăra a! Tineretului Revoluţionar
Organizare şi eficienţă
iu prtgrasn artistic de înaltă ţinută
Alăturarea celor doi termeni se mă) lucrează încadraţi în echipe la rea comparativă a timpilor de e-
Pentru prima dată de la înfiin­ obţinut aplauze cit alţii intr-o ca­ potriveşte şi in cazul problemelor I.R.E. şi I.E.C. Deva. Cu alte cu­ xecuţie a lucrării, adică timpul în
ţarea sa, Cenaclul Flacăra al Ti­ rieră ; Gil Dobrică, de loc din ridicate de introducerea in proce­ vinte s-a urmărit (şi realizat !) care elevul trebuie să realizeze o-
neretului Revoluţionar a poposit Dolj, a cintat foarte bine piese sul educaţional a practicii în peri­ gradaţia necesară parcurgerii iti­ biectul şi timpul real, adică cel în
pe meleagurile judeţului nostru, din repertoriul internaţional pe oade compacte. Fără o organizare nerarului învăţării meseriei. De care obiectul este executat de un
eveniment ce a stimit un mare limba lui Shakespeare, si excelent judicioasă, fără tratarea cu serio­ aici, nu e dificil de realizat deo­ muncitor calificat. Aşa că elevul
interes, mai ales printre tineri. in româneşte „Stau pe cheiul din zitate a tuturor aspectelor organi­ sebirea dintre avantajele practicii îşi poate da seama şi singur de
Cenaclul a evoluat la Lupeni, port". Reuşite evoluţii au avut zatorice, eficienta procesului edu­ compacte, de o săptămină conti­ stadiul în care se află cu... me­
Petroşani (două spectacole). Hu­ Evandro Rossetti, Mircea Bodolan cării prin şi pentru muncă a tine­ nuă, faţă de practica de o zi — seria.
nedoara şi Deva, a fost văzut si („Omul pădurii", cintec maramu- retului şcolar va lăsa de dorit. fapt dealtfel remarcat de toţi cei Cît priveşte pe cei din anii III,
auzit de peste 10 000 de specta­ reşan cintat împreună cu publi­ Şi dacă despre eficienţă vom putea cu care am stat de vorbă. IV şi V, „aceştia lucrează în două
tori, urmărind cu interes ore in cul), Adrian Ivaniţchi, Erika Jo- relata mai pe larg... odată cu în­ Pe elevii anului II D i-am sur­ schimburi într-un atelier-şcoală
ţir întâmplările scenice. zsa (crainica emisiunii in limba cadrarea absolvenţilor în producţie, prins în momentul cind, sub în­ aflat la termocentrală, — sau în­
Spectacolul a fost la înălţime, maghiară a televiziunii),. Karol despre organizare putem vorbi drumarea maistrului-instructor Ni- cadraţi în echipe" — ne spune ing.
prin atmosfera de entuziasm, ca­ Horvath, Mircea Baniciu, losif acum, cind a început aplicarea mă­ colae Sorea, executau „firide", adi­ Gheorghe Rusu, directorul liceului.
Kapl, Valeriu Penişoară. Par­
litatea interpretării prozei, versu­ tea actoricească a fost sus­ surii stabilite recent de către Co­ că tablouri de joasă tensiune, o De fapt, ia baza organizării prac­
lui si cint'ecului si sfîrşind cu mitetul Politic Executiv al C.C. al comandă specială a secţiei de ticii direct in întreprinderi, au fost
aplauzele generoase adresate e- ţinută de Mihail Stan de la P.C.R. privind practica în perioade consirucţii-montaj a I.R.E. Deva. obligaţi de o situaţie reală : lice­
Teatrul Giuleşti (deosebit in „Mi­
chipei lui Adrian Păunescu. nunea“ de Marin Sorescu), Radu compacte. O „firidă" valorează, după cîte am ul nu are posibilitatea de a reali­
In rîndurile ce urmează vom
aflat, intre 2 200 şi 3100 lei. Fie­
Si acum pe scurt despre faptul Gheorghe, Eugen Cristea Şi Flo- ilustra un caz in care organizarea care elev are pe bancul său de za în incinta sa complexul de in­
literar-artistic. Au cîntat Marcela rian Pittiş, care prin pantomimi instruirii praotice s-a bucurat de lucru o schiţă şi lucrează după o stalaţii pentru producerea şi dis­
Saftiuc, cu profunda ei forţă da sau prin tot ce au spus şi făcut mul-tă atenţie din partea tuturor normă. tribuţia energiei electrice, decît
interiorizare; Mircea Vintilă, care, pe scenă nu vor fi uitaţi repede. factorilor educaţionali. Este vorba Cei din anul I execută lucrări poate în machetă. Prin urmare,
elevii îşi pot însuşi meseria doar
intr-un recital de SO de minute, a L-am lăsat la sfirşlt pe neobo­ despre Liceul industrial energetic mai simple, dar tot din domeniul
‘demonstrat că rămine acelaşi in­ situl „şef de orchestră“ Adrian din Deva. Iată schema : elevii a- energetic. (Sublinierea se impune : în cadrul întreprinderilor de pro­
fil. Cu practica de o zi pe săptă-
terpret de rară sensibilitate ; Do- Păunescu. A prezentat cu vervă, nilor I şi XI îşi desfăşoară practi­ mai întâlnim şcoli de specialitate mînă, se realiza o instruire trun­
ru Stănculescu. cu „Avram Jan- a animat sala, a cintat, dar mai ca in atelierele aflate in cadrul care „fabrică" vaze de flori şi pi­ chiată, în fugă uneori. Acum rea­
cu“ si in special cu „Ai-hai" — ales a recitat cu emoţie si teri- şcolii ; coi din anii XII, speciali­ cioare de scaune...). Deci, se con­ lizăm continuitatea învăţării.
cîntec inspirat din Almaş Sălişte bila-i voce propriile creaţii. tatea „mecanic pentru instalaţii fecţionează bloeaie pentru separa­ Ajungînd aici, trebuie neapărat
— s-a dovedit si de data asta un Cu poezia şi cântecul patriotic termoenergetice“ într-un atelier toare electrice. Mai pe înţeles, un să apreciem şi solicitudinea celor
virtuoz al muzicii folk ; Dan şi revoluţionar redate la înaltă din incinta Termocentralei Min­ fel de lacăte cu chei triunghiulare două întreprinderi amintite faţă de
Andrei Aldea (şeful formaţiei tensiune, prima incursiune a Ce­ tia ; anii IV, specialitatea „electri­ sau pătrate, ca cele de la uşile va­ pregătirea noului contingent de
„Sfinx) a dat un recital magis­ naclului Flacăra al Tinerelului cian pentru centrale şi reţele e- goanelor. Maislrul-instructor Ilie muncitori. (Nu acelaşi lucru s-ar
tral când a cîntat singur si a a- Revoluţionar în ţinutul nostru lectrice“ şi „mecanic pentru insta­ Arsu ne arată „fişele tehnologice" putea spune despre conducerea în­
companiat cu aplomb pe alţii : a însemnat o reuşită deplină, un laţii termoenergetice“ şi anii V (în ale elevilor. Ceea ce apare intere­ treprinderii de utilaj minier Pe­
Victor Socaciu, din trei cîntece a act artistic remarcabil. funcţie de tema lucrării de diplo­ sant în aceste fişe este consemna­ troşani care a refuzat aproape
două luni accesul la practică al co­
lor 60 de elevi din anul III al şco­
lii profesionale din cadrul Grupu­
lui şcolar minier şi numai inter­
venţia ministerului...).
Despre avantajul practicii com­
pacte în directă relaţie cu organi­
zarea judicioasă a acesteia ne-au
vorbit maiştri-instructori, elevi, ca­
dre didactice. In concluzie, a-
ceasta asigură continuitatea învă­
ţării, însuşirii deprinderilor şi,
ceea ce e important, un indice
mult mai Înalt de folosire a ma­
şinilor şi utilajelor. S-a lărgit
totodată şi gama pieselor fabricate
în şcoală — precum şi operaţiile :
tablouri de siguranţă (de mare
putere), dispozitive pentru aprin­
derea automată a iluminatului pu­
blic. dispozitive de blocaje la se­
paratoare. rebobinări do motoare
de 0,7 kW, role dc benzi trans­
portoare (în atelieriil-şcoală de la
Mintia), unele lucrări de autodo­
tară — olanul anual de producţie
al scolii ridicindu-se la peste
800 000 lei !
Aspecte din spectacolul Cenaclului Flacăra al Tineretului Revoluţionar. Foto : V. ONOIU C. DROZD
ALBUM PIONIERESC
Veşti din viaţa şi activitatea pionie­ cesc mai mult, să învăţ mai bine.
rilor, impresii de neuitat ce vor dăi­ Eram fericită că port la gît o păr­
nui peste ani în minţile şi inimile ticică din drapelul patriei, din roşul
lor, ne-au transmis membri ai sub- vitejiei. Acum sintem mici, dar va
redacţiei „Tot inainte“ din Hunedoa­ veni o zi cind vom putea răsplăti
ra. Reţinem: « Sub genericul „Pa­
prin
Răsunetul european al răscoalei lui lorii triei, inima şi gînduT, s-a desfăşurat, acestea senine, în care soarele stră­
muncă
partidul
pentru
zilele
detaşamentului
in
cadrul
luceşte pe cerul albastru al copilă­
a
clasei
Vil-a B a liceului nr. 2, o acţiune în riei noastre** (Dan Constantinescu).
cadrul căreia au fost evocate mo­ -fc
De-a lungul milenarei existente a idei a timpului. Răscoala avea loc habsburgic. Ziare ca „Siebenbiirger mente din istoria patriei. Zita Kuna, o Cu ocazia împlinirii a 20 de uni
poporului român, ţărănimea a repre­ intr-un moment cind ne plan ideo­ Zeitung", „Pressburger Zeitungen", Emilia Popovici, Sorin Bozdoc, Cris- de la moartea eroului local, pluto­
zentat una din cele mai importante logic se conturau programe de tupiâ „Pressptirsce Nowiny", „A Magyar tina Boieru sînt ciţiva dintre pionie­ nier de miliţie Bulz Sabin, pionier de
clase sociale care a luptat continuu şi de transformări sociale, unde pe Hirmondo" acordă un spaţiu larg rii care au recitat versuri închinate onoare post-mortem al Şcolii genera­
pentru progres, pentru libertate so­ arena politică şi revoluţionară eu­ ştirilor cu privire la răscoală, luind patriei şi partidului, iar corul a in­ le Vata de Jos, a avut loc aici ac­
cială şi naţională. „Ţărănimea — se ropeană se puteau observa frămîn- o atitudine critică sau favorabilă vi­ tonat cîntecele, atît de îndrăgite de ţiunea patriotică „Omagiu eroului
arată în Programul Partidului Comu­ târt generale şi adinei, care, la cinci zavi de acest eveniment. Multe din ei, „Tricolorul**, „Imnul eroilor**, „Azi nostru". După ceremonialul pionie­
nist Român, de făurire a societăţii ani numai după răscoala din Tran­ aceste ştiri sînt preluate de ziare dân e zi de sărbătoare * (Doina Gafiţa). resc şi cuvîmul comandantului in­
1
socialiste multilateral dezvoltate si silvania, aveau să se afirme in re­ Italia („Notize del Mondo", „Diario • Pionierii clasei a IV-a B a şcolii structor al unităţii, prof. N. Crisleal
înaintare a României spre comunism voluţia burgheză din Franţa. Sînt Estero"), din statele germane („Poli- generale nr. 7 au curăţat parcul şi coloana, formată din stegari, p.u...-
— s-a afirmat cu putere ca o clasă împrejurările în care acţiunea ţăra­ tisches Journal" din Hamburg, „Der zona verde din preajma şcolii, au în­ tori de coroane, lucrători de miliţie,
socială revoluţionară în nenumărate nilor transilvăneni devine argument Teutsehe Merkur") din Franţa, Spa­ grijit grădiniţa cu flori, au tăiat şi pionieri, uteeişti, s-a deplasat la mor-
răscoale împotriva dominaţiei feuda­ de natură politică, revoluţionară, nia, Anglia. Ţările de Jos. Se poate acoperit trandafirii, pregătindu-i pen­ mîntul eroului, omagiul tinerei gene­
le. Răscoala condusă de Gheorghe cauza lor fiind călduros îmbrăţişată afirma că n-a rămas periodic din tru iarnă (Carmen Rus), a „Ce a în­ raţii a fost adus prin depunerea de
Doja, la care au luat parte ţărani de elementele progresiste din apusul Europa care să nu fi scris cîteva semnat pentru tine, Mihaela Hruban, coroane de flori, prin evocarea mi­
români, maghiari, germani şi de alte Europei, luindu-li-se apărarea, insis- rînduri despre desfăşurarea răscoalei clipa în care ai primit cravata roşie siunii îndeplinite in Munţii Zarandu-
naţionalităţi, marea răscoală ţără­ tîndu-se asupra justeţei acestei ridi­ din Munţii Apuseni. Intre „1784—1785 cu tricolor ?“ — este întrebarea pu­ lut, cind şi-a adus jertfa supremă. In
nească din secolul al XVHI-lea, in cări pe cale revoluţionară a unul apar o serie de pamflete si broşuri să, de semnatarul acestor din urmă acest cadru, pioniera Eleonbra Jurj,
fruntea căreia s-au aflat Horia, popor asuprit şi ţinut într-o apăsă­ europene referitoare la răscoala iui rînduri, colegei mai mici din clasa a clasa a VHI-a A, a prezentat creaţia
Cloşca'şi Crişan, constituie o pildă toare servitute. Secolul al xvm-lea- Horia. în oare se descrie mai mult It-a B a şcolii generale nr. 5. Iată şi ţiroprie „Eroul de la Vaţa“, iar pio­
nepieritoare a hotărîrii cu care ţără­ oferise. dealtfel, societăţii burgheze sau mai puţin exact desfăşurarea răspunsul: „In clipa aceea m-am sim­ nierii claselor a VlI-a B şi a Vl-a A
nimea s-â ridicat impotrivn asupririi posibilităţi mai bune de informare : răscoalei, se analizează unele cauze ţit purtată de vînt, iar soarele îmi au prezentat montajul literar-muzical
sociale şi naţionale, pentru o viată legăturile între statele bătrîmului ale ei sau se ia o atitudine favora­ mingîia obrajii şi mă săruta pe frun­ „Eroi au fost, eroi sînt încă".
mai bună şi mai dreaptă". continent, între oameni s-au multi­ bilă sau critică fată de răsculaţi. te. Atunci am înţeles că, intrînd în
Marile evenimente din istoria po­ plicat. Acum schimburile materiale Dintre toate aceste broşuri cea mai rîndul pionierilor, va trebui să mun- E. SÎNA
poarelor au cunoscut intotdeautnn şi spirituale antrenează colectivităţi importantă este cea intitulată „Scri­
ecouri dincolo de teritoriile pe care şi indivizi aflaţi mai înainte. Intr-o soarea deschisă" pe care iluministul
s-au petrecut ele. Astfel şi răscoala stare de relativă izolare. Apar o şi revoluţionarul francez Jacques- din domeniul legislaţiei, ştiinţei, idi­
ţăranilor români din 1784 face parte serie de ghiduri, descrieri, itinerare, Pierre Brissot o adresează împăratu­ licii, biologiei ş.a.
din şirul evenimentelor de importan­ cărţi de călătorie care Înregistrează lui losif al II-lea. Aici întilnim. fără ACŢIUNI CU CARTEA. Biblioteca
tă deosebită care s-au bucurat de aceste schimburi de informaţii. Presa îndoială, cea mai curajoasă atitudi­ udeţeanâ a organizat la Clubul tine­
un larg răsunet în Europa acelei devine cotidiană, un mijloc de infor­ ne, o caldă apărare luată răsculaţi­ retului din Deva dezbaterea „Tinârul
vremi. mare în plină expansiune. De aceea lor, de pe cele mai înaintate poziţii FAZA 1>E MASA A FESTIVALU­ utecist — model de comportament şi
Explicaţia acestui fapt nu e greu răscoala lui Horia s-a putut bucura ale timpului. Tonul revoluţionar ca­ LUI NATIONAL AL EDUCAŢIEI PO­ atitudine faţă de muncă", iar Ir li­
do găsit : societatea transilvană se de un răsunet la dimensiune euro­ re străbate scrierea aceasta în nu­ LITICE SI AL CULTURII SOCIA­ brăriile „Mihai Eminescu" din Deva,
găsea, spre sfîrşitul secolului XVIII, peană. mele dreptului natural ai popoarelor LISTE „CINTAREA ROMÂNIEI**, o nr. 11 din Hunedoara, nr. 24 din Pe­
într-o perioadă de frămîntări socia­ , Răscoala ţărănească din 1784 a stîr- la revoltă, justificindu-se astfel pe La Clubul „Siderurgistul** din Hune­ troşani şi nr. 22 din Lupeni, Centrul
le, de ridicări la luptă ale ţărănimii nit interesul imediat al cercurilor deplin acţiunile ţăranilor răsculaţi Si doara a «avut loc o trecere în revistă judeţean de librării a organizat ex­
aservite şi ale altor categorii sociale diplomatice şi politice europene. Po­ ale conducătorilor lor, n-a putut ve­ a brigăzilor artistice de agitaţie din poziţii de carte cu tema „Literatura
pentru drepturi politice şi naţionale. ziţia geografico-politică a Marelui ni decît din Franţa dinaintea revo­ ramura metalurgiei cu participarea română contemporană — sprijin in
Răscoala de la 1784 ridicase în mod Principat al Transilvaniei — la mar­ luţiei burgheze. Această scrisoare unor formaţii hunedorene. o La Ca­ desfăşurarea festivalului naţional
deschis şi cu putere — prin progra­ ginea dinspre sud-est a Imperiului deschisă a iui Brissot e scrisă în sa de cultură din Orâştie s-a desfă­ „Cintarea României".
mul. intensitatea şi urmările ei — habsburgic, învecinat cu Imperiul lumina ideilor noi ale secolului al şurat un amplu spectacol de cîntece DIN ACTIVITATEA FlLATELIŞTI-
înlăturarea vechilor rânduieli ale în­ otoman şi în zona de interese a XVIII-lea şi este străbătută de ac­ şi dansuri populare cu participarea LOK. Duminică, la Deva a avut loo
tregului edificiu feudal, chiar dacă Rusiei ţariste — a contribuit la spo­ cente iluministe, exprimînd protestul artiştilor amatori din cadrul u- conferinţa Filialei Hunedoara a Aso­
nu au fost formulate forme concre­ rirea interesului diplomaţiei europe­ hotărît al noii clase, burghezia, a- nor întreprinderi, i casei de cul­ ciaţiei Filateliştilor din România. S-a
te de organizare a societăţii pentru ne faţă de răscoală. Datorită faptu­ flată în luptă eu aristocraţia feuda­ tură şi liceului „Aurel Vlaicu**. prezentat darea de scrimă pe ultimii
viitor. lui că tocmai atunci Imperiul hab- lă pentru cucerirea puterii politice. • Pe scena proprie, artiştii Casei de doi ani, planul de măsuri pentru
Societatea europeană se afla ea în­ sbureic se afla în război cu Ţările Prin răsunetul pe care l-a avut cultură din Deva au prezentat/ dumi­ activitatea de viitor, au fost alese
săşi în alunul unor mari transfor­ de Jos, şi în relaţii încordate cu răscoala în afara graniţelor Tran­ nică seara spectacolul „Cetate» nouă-n organele de conducere ale filialei pre­
mări revoluţionare. Ridicări la luptă turcii, orice „tulburare" internă de silvaniei şi Imperiului habsburgic, sărbătoare**, o Ansamblul artistic ai cum şi delegaţii la Conferinţa na­
avuseseră loc pînă atunci în mai proporţiile răscoalei lui Horia primea problemele sociale şi naţionale ale Casei de cultură din Brad a prezen­ ţio] lllă a A.F.R.
multe provincii din Imperiul hab- în calculele diplomatice si politico- românilor transilvăneni au fost mise tat ia Geoagiu-Băi un spectacol de FESTIVITATE. Cu ocazia împlinirii
sbureic. unde mişcările sociale se militare europene un rol strategic direct în faţa marilor puteri euro­ muzică populară şi folk, iar mem­ a 25 d» ani de activitate a forma­
Împleteau întotdeauna cu lupta de deosebit. De aceea, răscoala din 1784 pene, trezind mai mult interesul a- brii cenaclului „George Coşbuc** au ţiei civile de pompieri din satul To-
eliberare naţională. Europa apuseană s-a bucurat de interesul deosebit al cestora pentru soarta românilor din citit din cele mai recente creaţii. meşti, a avut loc simbătă o festivi­
trecea prin cele mai profunde schim­ diplomaţiei europene. în jocul diplo­ toate cele trei principate româno — DEPLASĂRI ALE BRIGĂZILOR tate urmată de un program artistic
bări. care prevesteau revoluţia bur­ matic de atunci. Agenţii diplomatici Moldova, Ţara Românească si Tran­ ŞTIINŢIFICE. Două brigăzi ştiinţifice susţinut de un grup de pionieri din
gheză din 1789. Puternica mişcare so­ ai marilor puteri (Franţa. Anglia, silvania.' De faot ne aflăm în plină din Deva s-au întîlnit recent cu cetă­ localitate.
cială şi naţională a ţăranilor iobagi imperiul otoman. Rusia) trimiteau perioadă de formare a conştiinţei ţenii satelor Tirnava şi Tîrnăviţa (co­ INTILNIRI SCRIITORI—PUBLIC. Iia
români din Transilvania nu putea să rapoarte aproape zilnice asupra des­ naţionale a românilor de pretutin­ muna Brăni.şca), iar brigac’ia ştiinţi­ Clubul muncitoresc din Ghelar, vi­
nu trezească. în asemenea îmorei"- făşurării răscoalei, aşteotînd cu in­ deni, cind problema unificării celor fică din Ilia s-a deplasat în satul neri, tineretul din localitate s-a în­
râri. vii ecouri tn întreaga Europă. teres urmările acestei ridicări ţără­ trei principate într-un stat unitar Bacea. Cu acest prilej, participanţii tîlnit, în cadrul acţiunii culturale
Informaţiile despre răscoala iul neşti. Ştiri despre răscoală apar in român se conturează tot mai clar. au fost informaţi despre cele mai „Sub timpla stemei", cu membrii
Horia erau cerute de spiritele îna­ toată presa europeană din acel timp.' cenaclurilor literare „Flacăra" şl
intate ale epocii. ilum ,r U‘Va si revo'”- De acest eveniment este preocupată DUMITRU BARNA noi evenimente din vUaţa politică in­ „Poesis" din Hunedoara.
ternă şi internaţională, cu probleme
• Mortare din Eupora, de mişcarea de în primul rînd presa din Imperiul Arhivele statului Deva