Page 3 - Drumul_socialismului_1976_11
P. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 6140 • MARŢI, 2 NOIEMBRIE 1976
Pag. 3
Toate forţele satelor la recoltarea
porumbului şi strîngerea furajelor
(Urinara din pag. 1) nizat, folosindu-se toate forţele şi
S1TUAŢIA RECOLTĂRII PORUMBULUI, IN PROCENTE, mijloacele la strîngerea, transpor
tul şi depozitarea în cele mai bune
condiţluiU a furajelor. De aseme
berait de coceni « suprafaţă de 8 nea, trebuie să se manifeste o gri Legumicultoarele
ha. PE CONStLB INTERCOOPERATISTE, LA DATA
O activitate intensă am întîlnit jă deosebită faţă de gospodărirea
şi pe ogoarele I.A.S. Simeria. Ast nutreţurilor, înlăturindu-se orice
fel, la ferma nr. 6 lucrau dumini DE 31 OCTOMBRIE 1976 oaie de risipă. Avem unităţi agri din Lăsau
că la încărcatul şi traşportul po cole socialiste care dispun de o bo
rumbului peste 60 angajaţi de la gată şi variată bază furajeră, do
F.I.L. Orăştie. Ing. Ioan Furtună, vadă a grijii şi preocupării mani în aceste zile, de dimineaţa
şeful fenmel, întîlnit în cîmp, ne festate de conducerile lor, de spe ţi pini la lăsarea întunericului,
spunea că folosind ajutorul mun cialişti şi cooperatori. La toate in grădina de legume a coope
citorilor de la F.I.L., oare au par cele patru C.A.P. din comuna Măr- rativei agricole de producţie din
ticipat la muncă în cadrul fermei tineşti s-au transportat şi depozitat Lăsău, un grup de femei, gura
tot timpul anului, se vor încărca 1 780 tone fînuri, s-au recoltat şi live dar harnice, muncesc băr-
şi transporta 30 tone de porumb. însilozat peste 800 tone sfeclă fu băteşte la strinsul recoltei. Este
La C.A.P. Orăştie s-a lucrat cu 5 rajeră. Şi la C.A.P. Rapolt, numai vorba de echipa legumicolă a
autocamioane şi mai multe remorci în săptămîna trecută s-au trans cooperativei, formată din 15 fe
la transportul porumbului şi coce portat şi însilozat 280 tone resturi mei. ha chemarea organizaţiei
nilor, Iar şapte mecanizatori, în vegetale de la grădina legumico da partid, a consiliului de con
tre care Gh. Tat, V. Amăriucăi, BRAD lă, diferite ierburi, depăşindu-se ducere al cooperativei, cele 15
Gh. Giurgiu, X. Damian, X. Morar, planul cu aproape 700 tone. De a- femei n-au mai cunoscut odih
imediat ce terenul se elibera de semenea, s-au însilozat 450 tone nă pină n-au salvat de la în
coceni, intrau cu plugurile în braz sfeclă furajeră şi s-au transportat gheţ, în zilele şi nopţile capri
dă la efectuarea arăturilor adinei şi depozitat 450 tone fînuri. O si cioase ale sfîrşitului de octom
de toamnă. Grigore Nicula, şeful tuaţie bună există şi la C.A.P. brie, ardeiul gras, gogoşarii, fa
secţiei de mecanizare şi membru Boşorod. Aici s-au transportat şi solea verde şi celelalte legume
în consiliul de conducere al coo însilozat 700 tone nutreţuri şi au din grădină. In frunte cu şefa
perativei, era prezent în cîmp, fost depozitate 850 tone fînuri. In echipei, Maria Bujoran, femei
împreună cu mecanizatorii şi cu GEOAOH le au strins 75 tone de ardei fl
cei aproape 100 de cooperatori." C.A.P. şi fermele I.A.S. din comu gogoşari, iar acum recoltează
na Sîntămăria-Orlea s-au însilo
Săptămîna trecută — spunea zat 1 850 tone nutreţuri. A înche varza de toamnă.
Alexandru Zudor, vicepreşedinte SOBRA %-lSIMERIA iat transportul furajelor C.A.P. In zilele foarte reci, mai ales
al Consiliului popular comunal Bărăşti şi se apropie de Sfirşit în cind s-a pus sarcina recoltării
Mărtineştl — a fost şi pentru noi urgente a legumelor, în ajuto
o săptămînă bogată în realizări. celelalte. Numai la C.A.P. Sînpe- rul echipei legumicole au venit
Am terminat însămînţatul griului, tru, unde mai sînt in cîmp 250 to şi alţi cooperatori, precum şi
am recoltat şi însilozat sfecla fu hunedoara ne, se bate pasul pe loc. în cele elevi ai Şcolii generale din O-
rajeră, am recoltat porumbul de patru C.A.P. şi două ferme I.A.S.
pe 237 ha din 299, s-au tăiat co orăştie din Sălaşu de Sus — arăta Petru haba, ai' Şcolii da şoferi din
cenii şi a fost eliberată o supra Itul, primul comunei — s-au însi llia, angajaţi ai I.C.R.A. Deva,
faţă de 200 ha, iar la baza de re CALAN lozat peste 1 000 tone furaje şi care au muncit cu mult spor,
cepţie s-au transportat 175 tone po s-au depozitat aproape 1 600 tone recoltând cantităţi însemnate de
rumb. Ziua recoltei o cinstim prin fînuri. Avansate sînt C.A.P. Săla fasole verde şi morcovi.
muncă. Transportăm 15 tone po TOTEŞTI şu de Jos, ferma I.A.S. Rîu Alb, .Numele şefei echipei l-am a-
rumb, 15 tone sfeclă furajeră şi iar rămasă în urmă este C.A.P. mintit mai sus. Să la cunoaştem
10 tone furaje, folosind maşinile şi Nucşoara, care a transportat doar însă pe toate : Emilia Brinda,
Emilia Păsculesc, Aurbra Va-
atelajele C.A.P. şi un număr de 30 tone de fin. în C.A.P. din culeştean, Floarea Raica, Eleo-
120 cooperatori. Cu multă hărni HAJEG comuna. Pui mai au de transportat nora Haţegan, Floare Bujoran,
cie s-a lucrat duminică în C.A.P. cantităţi mai mari de 100 tone
din Geoagju, Aurel Vlaicu, Romos C.A.P. Şerel şi Pui. La C.A.P. To- Lucreţia Bretotean, Salorpia
şi Romoşel, în cele din consiliul tia, duminică, mecanizatorii I. Lo- Munduca, hidia Popa, Filofteia
Povîrjan, Elena Bisorca, Irina
intercooperatist Hunedoara, Călan, PETROŞANI rinez, I. Barbu şi I. Morarii au Mateiaş, Floare Muntean, Vio
Dobra şi altele. In prima zi a lu recoltat şi însilozat cocenii de pe
nii noiembrie — ne-a comunicat T. 10 ha. La C.A.P. Romoşel s-au în rica Bujoran. legumicultoa
Prezentîndu-vă
Manea, primarul comunei Brăniş- silozat 325 tone, s-au depozitat 340
ca, s-a încheiat culesul porumbu tone fînuri, precum şi 160 tone rele din Lăsău, adăugăm că ele
sînt împreună pe cela 20 ha de
lui, s-au eliberat de coceni 150 ha sfeclă furajeră. în C.A.P. din co grădină ale cooperativei de la
şi s-a trecut la executarea ogoru muna Rorpos s-au transportat du începutul anului şi vor continua
lui de toamnă. Aşa cum rezultă din datele comunicate de către Direcţia generală a minică 18 tone de fînuri. La C.A.P.
Judeţului pentru agricultură şi industrie alimentară, din cifrele înscrisa să lucreze cot la cot, tot atit
în toate cooperativele; şi fermele pe hartă rezultă că şi în ultima săptămînă a lunii octombrie Geoagiu-s-au terminat de transpor
I.A.S. unde recoltarea porumbului s-a muncit intens, într-un spirit de înaltă responsabilitate civică pentru tat fînurile, s-au însilozat 200 tone de bărbăteşte, până la termina
este rămasă în urmă, trebuie ca stringerea şi depozitarea recoltei la timp şi fără pierderi. în linele con peste plan, precum şi 200 tone sfe rea recoltării verzei, pregătirea
atît comandamentele locale, cât şi silii intercooperatiste recoltarea porumbului se apropie de sfirşit, evi- clă furajeră. grădinii pentru anul viitor şi,
conducerile colective are . unităţilor denţiindu-se in mod deosebit consiliile Hunedoara şi Brad, iar în altele în toate unităţile agricole socia desigur, tot împreună se vor
respective să treacă de îndată la se află într-un stadiu avansat — Dobra', Haţeg, llia, Deva şi Călan. Sînt liste, mai ales în cele din consi bucura de recolta ce-o vor cu
rămase mult în urmă consiliile intercooperatiste Toleşti, Geoagiu, orăştie
mobilizarea masivă a forţelor de şi Simeria. Aceasta impune o mobilizare generală a tuturor forţelor liul intercooperatist Toteşti, tre lege in 1977. Cooperatorii din
care dispun, la utilizarea judicioa satelor şi a mijloacelor mecanice, pentru intensificarea ritmului de mun buie să se acţioneze eu toată fer Lăsău le urează spor la muncă,
să a mijloacelor mecanice la re că la culesul porumbului, tăierea cocenilor, eliberarea grabnică a tere mitatea, luîndu-se măsuri urgente convinşi că numele lor vor fi
coltare şi transport, pentru a în nurilor şi efectuarea arăturilor adinei de toamnă. Este de datoria orga pentru transportul şi depozitarea in continuare printre cele ale
nelor locale de partid şi de stat, a comandamentelor pentru agricultură,
cheia la timp şi fără pierderi re ca prin Ir-o temeinică organizare a muncii şi o judicioasă folosire a for în cele mai bune condiţii a furaje celor mai harnici locuitori ai
coltarea porumbului. ţei de muncă, a mijloacelor mecanice de care dispune fiecare unitate lor, inclusiv a cocenilor de porumb satului.
In toate unităţile agricole socia- agricolă socialistă, fiecare sat şi comună, să încheiem în cel mai scurt GH. PAVEL
liste_ trebuie să se acţioneze cu timp şi recoltarea porumbului. pentru a se folosi tocaţi şi pre
toată răspunderea, în mod orga- paraţi în hrana animalelor.
(Urmare din pag. 1) şi fructe. De fapt, hunedorenii au
transformat „Ziua recoltei“ in
„ZIUA RECOLTEI 1976“ tr-o zi a aprovizionării fiecărei
ponsabilitate patriotică, în spiri familii. ,
tul chemării partidului, al indica
ţiilor dumneavoastră, ţăranii co şarii mari cit pumnul voinicului ; bra, Gurasada, Lăpuşnic, Rapolt, ir
în Valea Jiului, „Ziua recol
operatori, lucrătorii I.A.S., meca tăţile din consiliul intercoopera cei din Deva cu vinetele şi me Simeria, Boşorod, Băcia şi din tei“ a fost organizată in pieţele
tist llia au terminat primele în-
nizatorii — ajutaţi de muncitori, săminţările, din livezile Geoagiu- zelurile de casă ; la standurile alte localităţi. Toate produsele o- din Petroşani, Lupani şi Vulcan,
elevi, studenţi, militari şi mem lui, Romoşelului sau Toteştiului C.A.P. Şoimuş, Sinlandrei, Aurel ferite s-au bucurat de apreciere, unde, pe lingă expoziţiile de pro
bri ai gărzilor patriotice, de lo au fost strinse, printr-un mare Vlaicu şi altele a fost preţuită ca dealtfel şi cele prezentate de duse cu vînzare, oamenii au au
cuitorii satelor — au reuşit prin efort, sute şi mii de tone da me plinea rumenă a noii recolte ; la I.L.F. şi „Agrocoop“ (am vrea ca diat muzică de fanfară Şi au vi
muncă asiduă, în condiţiile per re, cu sprijinul miinilor harnice cel al C.A.P. Jeledinţi şi altele — şi magazinele să arate în conti zionat programe artistice prezen
sistenţei temperaturilor scăzute, ale elevilor şi cadrelor didactice, tăria . naturală de prună. nuare aşa cum arătau standurile- tate de formaţiile cluburilor mun
să strîngă şi să depoziteze în ale angajaţilor, fermele legumi Renumiţii cultivatori din Os expoziţii de la „Ziua recoltei"L. citoreşti din aceste localităţi.
O notă bună despre cooperaţia
condiţii optime întreaga recoltă cole din Dobra, Lăpuşnic, Lăsău, trov au desfăcut o impresio meşteşugărească şi unităţile de ARTIŞTI! AMATORI
de cartofi, sfeclă de zahăr, legu Deva, Simeria, Rapoltu Mare, nantă cantitate de cartofi ca pe... alimentaţie publică care, de astă INTRETINÂTORI Al CADRULUI
bandă rulantă. „Şi la noi au fost
me şi fructe. Vă raportăm, tot Aurel Vlaicu, Pricaz şi altele, u- cartofi de mărime record, chiar dată, au oferit mincăruri cu spe SĂRBĂTORESC
odată, stimate tovarăşe secretar nităţile de legume şi fructe au de 1 kilogram şi 600 de grame cific, cum ar fi sarmalele fierte „Ziua recoltei", ca orice amplă
putut să facă faţă unor recolte
general, că au fost terminate deosebit de bogate. S-a afirmat — spunea Fănel Mihuţoni, secre in oală de lut. manifestare populară tradiţiona
însăminţările la griu, orz, secară, şi de această dată hărnicia şi spi tarul organizaţiei de partid a Cămara colectivă, bogată şi di lă, a beneficiat şi în acest an de
masă verde şi legume timpurii ritul de dăruire ale mecanizatori C.A.P. In realizarea unor produc versificată, a agriculturii hunedo- prezenţa artiştilor amatori. Au
în unităţile agricole socialiste lor, aceşti minunaţi muncitori ai ţii bune pe cele 100 ha cultivate rane s-a revărsat generos şi a.- venit la Pădurea Bejan — Deva,
din judeţ". ogoarelor. Şi, peste tot, acolo un cu cartofi s-au evidenţiat coope bundent in cămările oamenilor de pretutindeni, din aproape toa
încheierea cu succes a campa de a fost mai greu, s-au aflat ratoarele Marioara Lăpăduş, Olga muncii. te zonele folclorice ale judeţului
ansambluri sau echipe spre a
niei de recoltare la o seamă de comuniştii. Angheloni, Viorica Vraci. Maria •A" celebra sărbătoarea roadelor pă-
produse, precum şi a celei de în în acest cadru de succese Şi lacoboni şi altele, mecanizatorii La Hunedoara „Ziua recoltei", mintului, spre a insoţi ore in şir
organizată in piaţa centrală a
sămi nţări reprezintă o încunu împliniri s-a sărbătorit în judeţ Moise Bojin, Ioan Opric şi alţii". municipiului, a cunoscut aceeaşi buna dispoziţie a miilor de cetă
. Au fost prezenţi, de asemenea,
nare a unor eforturi cu totul „Zhra—recoltei". cu diverse produse — cereale, bogăţie de produse, asigurată de ţeni deveni.
deosebite din partea tuturor lu ÎNTILNIRE CU ROADELE cartofi, rădăcinoase, varză, nuci cooperativele agricole de produc In mijlocul platoului putea fi
crătorilor ogoarelor, a unui ma HĂRNICIEI şi altele — cooperatorii din Do ţie, I.A.S. şi comerţul cu legume văzută şi ascultată fanfara Clu
siv şi neprecupeţit sprijin acor bului sindicatelor din Deva ; mai
Duminică, la Pădurea Bejan din
dat lor de către oamenii muncii Deva, mii şi mii de locuitori au departe, jje o scenă amenajată
din întreprinderi şi instituţii, de putut să vadă şi să se convingă în punctufŞfcel mai înalt al locu
către peste 15 000 de elevi, de lui, urmăriţi cu interes, evoluau
studenţii celor două institute de „pe viu" de bogăţia roadelor a- tarafuri, solişti vocali, dansatori
cestui an, să-şi completeze cămă
populari,
grupurile
—
vocale
invăţămînt superior din judeţ, de rile cu ce au dorit, să petreacă o mulţi dintre protagonişti avind
ostaşii forţelor noastre armate. zi de toamnă frumoasă.
Din zi şi pină în noapte, pe vint întreaga zonă era, de fapt, , o un bogat palmares artistic şi
şi temperaturi scăzute, ogoarele mare şi multilaterală expoziţie fiind cunoscuţi atit in judeţul
nostru cit şi in afara sa. Printre
hunedorene au cunoscut cea mai de produse agricole, asigurată de cei care au evoluat pe scenă,
amplă şi responsabilă mobilizare, cooperative agricole reprezentati consemnăm echipele de căluşari
o vie întrecere in muncă pentru ve din judeţ, de Staţiunea de din Rapoltu Mare, Pricaz, Ro
stringerea şi adăpostirea fără cercetări pomicole Geoagiu, de mos şi ansamblurile artistice ale
pierderi a recoltei, un minunat unităţile de desfacere a legume Clubului din Călan, Casei de
exemplu de răspuns revoluţionar lor şi fructelor. cultură din Haţeg. Liceului pe
Şi cum preferinţele cumpărăto
la chemările înflăcărate ale par rilor sînt cel mai exigent „con dagogic din Deva, căminelor cul
turale din Hărţăgani. Slănija,
tidului, ale secretarului său ge trolor de calitate" să le urmărimj
neral. La standul-expoziţie al Staţiu Renghet, Vălişoara, Stînceşli-O-
liaba şi Crisiur. De remarcat
Roadele unei munci de un an nii Geoagiu, la cel al cooperato faptul că multe din cooperativele
sint in magazii şi silozuri, să rilor din Romoşel vînzărilc de agricole de producţie ce şi-au c-
mânţa viitoarei recolte este in mere din cele mai alese soiuri talat produsele cu această oca
glie. în cadrul acestei mobilizări nu au contenit o clipă ; coopera zie la Pădurea Bejan, au avut
generale s-au detaşat o seamă de torii din Lăsău şi-au făcut o bu De „Ziua recoltei 1 *, la pădurea Bejan din Deva numeroase puncte şi reprezentanţi în această reuşi
fapte, o seamă de fruntaşi. Uni nă apreciere cu ardeii şi gogo de desfacere ale cooperativelor agri.-olc de producţie, I.L.F, Agrocoop, tă confruntare artistică.
cooperaţiei de consum att oferit cumpărătorilor o largă gamă dc produse.