Page 32 - Drumul_socialismului_1976_11
P. 32
DRUMUL SOCIALISMULUI
r M1
\ 5,00
i Ritanu
\ progrr
li vlsta
ascult:
1 ştiri ;
Intelectualitatea tehnică—antrenată activ Intensă activitate ' 10,40 1
reta ,
j i ştiri ;
înfăptuirea sarcinilor economice şi sociale politico-organizatoricâ | premi;
din R
întregului cincinal 1976—1980. '
! ooteca
(Urmare din pag. 1)
Perioada ce ne desparte pinâ la
dia
tăţile siderurgice trebuie să acorde acest moment deosebit de impor I ştiri ; i
Acum 25 de ani, cînd s->a re reale, comitetul orăşenesc de 1577. Unul din aceste studii se re prioritate analizării modului în ca tant in viata şi activitatea comu prefer
deschis mina Vulcan, In miezul partid, organizaţiile de partid din feră la perspectiva exploatării stra re se realizează indicii de utilizare niştilor trebuie să fie folosită ca 17,05 :
procesului de refacere a econo unităţile economice au găsit mul tului 3 din cîmpul minier Vulcan, a agregatelor, diversificarea pro un bun prilej de a ridica pe o mânes
20,00
miei ţării şi de punere a unor baze tiple forme şi mijloace pentru va în concordanţă eu cerinţele redu ducţiei în care un loc important treaptă calitativ superioară întrea muzic:
noi dezvoltării întregii ţări, cu lorificarea eît mai completă a po cerii consumului specific de lemn trebuie să-l ocupe creşterea pon ga muncă de partid in toate do că pe
greu ar fi bănuit cineva la ce sta tenţialului tehnico-ingineresc, ast şi cherestea, altul la rezultatele şi derii oţelurilor de calitate supe meniile. 22,00 i
diu va ajunge Vulcanul într-un fel incit acesta să se manifeste ca perspectivele exploatării stratului rioară, asimilarea de noi mărci de Organele şi organizaţiile noas
sfert de secol. Astăzi, „oraşul pen o adevărată forţă, capabilă să gă 13 de la Paroşeni. oţeluri, reducerea consumului de tre de partid sînt chemate să ac
sionarilor" de altădată este un sească soluţiile cerute de necesi In urma măsurilor propuse, la cocs, metal şi energie, îmbunătă ţioneze cu toată energia pentru
oraş în toată puterea cuvîntului, tăţile actuale şi de perspectivă ale Vulcan capătă o extindere tot mai ţirea calităţii produselor siderur creşterea rolului lor conducător
cu o industrie dezvoltată, complet economiei oraşului. Covîrşitoarea mare mecanizarea complexă. Anul gice. ca factor esenţial al soluţionării
înnoit, tînăr şi viguros. Pe terito majoritate a corpului tehnico-ingi- acesta a fost introdusă mecaniza Intr-un spirit de înaltă exigen sarcinilor complexe economice şi
riul său există două exploatări car neresc şi economic, a cadrelor cu rea complexă in 3 abataje cu front ţă, organizaţiile de. partid din pro social-politice izvorâte din docu MIE
bonifere, o preparaţie de cărbuni, pregătire medie din acest profil scurt şi în două abataje cu front iectare şi construcţii au datoria mentele Congresului al Xl-lea al
o termocentrală, o fabrică de stîlpi sînt cuprinse în organele colective lung din stratul 3, în care este în să vegheze asupra felului în care partidului, din prevederile cinci 5,00
hidraulici, 3 şantiere de construc de conducere de partid şi de stat, locuit în totalitate lemnul. Studiul prind viaţă preţioasele indicaţii nalului 1976—1980, cu îmbunătă Ititmu:
ţii, precum şi o seamă de alte u- în comisiile pe probleme ale orga de la Paroşeni, ca şi începerea lu date de secretarul general al parti ţirile aduse de Plenara din 2—3 progra
nităţi prestatoare de servicii, de nelor de partid, în consiliile die crărilor de pregătire necesare au dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, noiembrie a C. C. al P.C.R., din îfc "n i
învăţămînt, comerciale şi de sănă premers astfel cu o jumătate de cu privire la adoptarea unor solu indicaţiile şi orientările date de zi cal
tate. Oraşul dă circa 7 la sută din 13in experienţe?, an trecerea producţiei pe stratul 13. ţii constructive moderne, simple şi secretarul general al partidului, rile so
ştiri ;
valoarea producţiei industriale a Un colectiv de ingineri, maiştri raţionale care să asigure o redu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, atît rilor;
judeţului şi 22 la sută din cea a şi muncitori de la mina Vulcan a cere substanţială a cheltuielilor şi dio-Tt
Văii Jiului, ocupînd locul al 3-lea organizaţiilor conceput şi realizat în întregime consumurilor de materiale, extin la plenară, cît şi cu alte prile
In judeţ la acest indicator, după un sistem informaţional centralizat derea mecanizării lucrărilor de juri. în centrul preocupărilor ma lodia
prefer;
municipiile Hunedoara şi Deva. de partid care urmăreşte principalele faze, construcţii şi, în legătură cu a- jore trebuie să stea cu intensi ÎS,20
. în acest mediu muncesc peste 490 locuri de muncă şi agregate din ceasta, gradul de folosire a utilaje tate sporită mobilizarea mai acti Panor:
de ingineri, subingineri, maiştri şi întregul flux tehnologic. In fiecare lor, ridicarea nivelului de califica vă şi plină de răspundere a co lui —
t
tehnicieni, precum şi 310 profesori, control muncitoresc, în diferite co moment se urmăreşte funcţionarea re a constructorilor, întărirea dis muniştilor, a tuturor oamenilor î'.uleli,
învăţători şi medici, categorii ce lective de control şi studii, sînt tuturor transportoarelor din toate ciplinei în muncă, a ordinii pe toa muncii pentru îndeplinirea exem limbii
reprezintă o reală forţă politico- lectori şi propagandişti. abatajele şi din galerii, benzile, te şantierele. Cu aceeaşi răspunde plară a sarcinilor economice, so grafie
economică; un potenţial intelectual Fireşte că în aceste organisme puţurile, pompele şi ventilatoarele. re trebuie analizate cauzele unor, ciale şi politice pe anul 1976, pen Buciur
serii ;
considerabil. de lucru ele aduc o contribuţie im Printr-o instalaţie telegrizumetrică rarruneri m urma, precum şi ma tru finalizarea măsurilor şi condi giţi : 1
Comitetul orăşenesc de partid ma portantă la soluţionarea probleme conectată la acest sistem se detec surile ce se impun pentru recu ţiilor necesare bunei desfăşurări a milesc
nifestă preocupare constantă pen lor ce se ridică, în general într-o tează concentraţia gazului metan. perarea restanţelor. activităţii productive în anul 1977,
tru valorificarea acestui potenţial, perspectivă imediată. Noi am con Comitetul orăşenesc de partid şi în atenţia organizaţiilor de partid încă din primele zile.
pentru antrenarea lui cit mai acti siderat însă că acest stadiu de fo consiliul popular au folosit cadre din agricultură trebuie să stea cu Este, de asemenea, necesar să se 5,00
vă în soluţionarea 'problemelor losire a capacităţii cadrelor nu le tehnico-inginereşti în soluţiona precădere probleme cum sânt : mo acţioneze . cu toată răspunderea Ritmiu
multiple implicate de îndeplinirea este satisfăcător. Concepem acti rea şi a altor probleme. Cu ajuto bilizarea comuniştilor, a tuturor pentru perfecţionarea continuă a progr
sarcinilor de producţie. Este ştiut, vitatea lor pe un plan superior, a- rul lor a fost introdusă termofica- locuitorilor satelor în vederea rea muncii de partid, dezvoltarea de vanpr
dc pildă, că în actualul cincinal, dică de perspectivă mai largă, di.n lizării planului de producţie, a mocraţiei comuniste, respectarea Disco
paralel cu creşterea an de an a care să rezulte studii concrete şi rea în oraş, ceea ce a redus con fondului de stat de produse agri riguroasă a principiilor şi norme de sti
volumului, sarcinilor de plan în măsuri concrete care să se con siderabil poluarea mediului am cole, preocuparea organizaţiilor de lor ce călăuzesc şi reglementează fl Iod 11
toate unităţile, creşte şi complexi frunte cu practica. biant. In prezent, 5 748 din 6 200 de partid pentru aplicarea indicaţiilor activitatea partidului nostru, asi- prefei
tatea lor. Colectivele de muncă, Una din formele prin care aces apartamente sînt încălzite prin, a- tovarăşului Nicolae Ceauşescu la gurîndu-se condiţiile cele mai bu reior
specialiştii trebuie să depună un te cadre îşi pot valorifica inteli cest sistem, iar in viitor întregul Plenara C.C. al P.C.R. din 21-22 iu ne pentru ca fiecare comunist in Tehni
efort tot mai mare pe planul con genţa şi capacitatea creatoare este oraş modern va fi conectat la sis lie 1975, a măsurilor stabilite de parte şi organizaţiile de partid in nai ;
cepţiei, al perfecţionării metodelor cea a studiilor privind perfecţio temul de termoficane. Vom soluţio plenara din martie a.c. a Comitetu ansamblu să-şi sporească consi tec ;
mice
şi tehnologiilor de lucru, în găsi narea organizării producţiei şi a na în viitor şi alte probleme ale lui judeţean de partid privind îm derabil contribuţia Ia înfăptuirea 17,05
oraşului.
rea celor mai eficiente soluţii teh muncii în întreprinderi. încă la în bunătăţirea organizării muncii în sarcinilor şi obiectivelor ce ne stau nregist
nice şi economice. Gîndirea econo ceputul anului, cînd s-au conturat Pentru a asigura o participare unităţile agricole, modul în care în faţă. >76 ;
mică şi tehnică activă capătă în a- orientările de dezvoltare a produc mai activă a inteligenţei tehnico- se înfăptuiesc programele de îm Un loc important in ansamblul Interr
ceste condiţii evolutive o însemnă ţiei de cărbune pentru cincinalul economice la îndeplinirea sarcinilor bunătăţiri funciare, de dezvoltare preocupărilor din această perioa
TIIV
tate tot mai mare. Aş putea spune actual, am recomandat cadrelor ce ne stau în faţă, comitetul oră a legumiculturii, pomiculturii şi a dă trebuie să-l ocupe înfăptuirea club
chiar că fără a reflecta cu toată tehnico-inginereşti să-şi introducă şenesc de partid se va ocupa mai zootehniei, de folosire raţională a pas cu pas a obiectivelor activi voluţ
seriozitatea la asemenea implicaţii, în planurile de studii şi cercetări insistent de pregătirea politico- pămîntului, forţei de muncă şi a tăţii politico-ideologice şi cultural- neri
fără a antrena numărul mare de unele probleme concrete ale ex ideologică şi profesională a acestei bazei; materiale în vederea creşte educative stabilite de Congresul al
cadre de profil tehnico-economic la ploatării cărbunelui la Vulcan şi categorii de oameni. rii continue a producţiei agricole XI-laa^ al partidului şi Congresul
o muncă asiduă, cu deplină finali Paroşeni. In luna iunie a avut loc vegetale şi animale. educaţiei politice şi al culturii so
tate, ne va-fi tot mai greu să ne o sesiune de comunicări, în care PETRU BARBU Aceeaşi înaltă exigenţă trebuie cialiste pentru formarea omului 5,00
achităm de sarcinile crescînde ce au fost prezentate cîteva studii prim-secreiar să caracterizeze şi adunările şi con nou, profund angajat in vasta o- Ri Îmi
progi
ne stau în faţă. concrete vizînd îmbunătăţirea teh al Comitetului orăşenesc ferinţele organizaţiilor de partid peră de făurire a societăţii socia Ietin
Pornind de la asemenea premise nologiilor de lucru pentru anul de partid Vulcan din transporturi, comerţul de stat, liste multilateral dezvoltate, pen cîfrric
cooperatist şi din unităţile pres tru promovarea consecventă în în Portic
tatoare de servicii, din şcoli, facul treaga viaţă socială a principiilor Derm
tăţi, . din instituţiile de sănătate, şi normelor eticii şi echităţii socia ştiri :
artă şi cultură. liste. ma i
Cum realizaţi informarea politică a cemimiştilor să intre ca probleme deosebit de cinile majore ce ne stau în faţă, radio
în sfera analizelor este necesar
Pornind de la obiectivele şi sar
„U“ ;
importante nivelul, conţinutul şi organele şi organizaţiile noastre de 13,00
GHEORGHE STOICA, locţiitor al răşul din comitetul de partid pe NICOLAE CAZACU, secretarul or eficienţa muncii de educaţie des partid, toţi comuniştii trebuie să dent-
secretarului Comitetului de partid secţie care răspunde de organiza ganizaţiei de partid permanenţi de făşurată pînă 'acum, modul în care manifeste maximum de exigenţă fa 16.15 F
de la O.S.M. I : „Membrii comite ţia respectivă să controleze şi să a- zi — mecanic, O.S.M. II : „Pentru rale ;
tului nostru de partid, care sînt jute la întocmirea cît mai bună a început, primele informări politice se acţionează pentru conducerea ţă de calităţile morsl-politice şi mice ;
repartizaţi şi răspund de cîte o or informărilor politice". ne-am orientat să le întocmească şi organizaţiilor de masă şi obşteşti, profesionale ale tovarăşilor care 17,20 P
ganizaţie de bază, sprijină direct, CONSTANTIN MIHAIL, locţiitor să le prezinte membrii biroului or pentru înfăptuirea politicii sociale vor fi aleşi în organele de partid. Ie „jr
nemijlocit pe acei comunişti care au al secretarului organizaţiei de bază ganizaţiei noastre de partid. Vom a partidului, de ridicare continuă Trebuie să fie propuşi comunişti d răgiţi
sarcina să facă informarea politică. din schimbul D, O.S.M. I : „în adu continua cu comuniştii ingineri, teh a nivelului de trai al întregului Dolăne
Acest sprijin înseamnă îndrumare narea generală din luna octombrie nicieni', maiştri, urmînd a antrena popor. care desfăşoară o activitate sus
în selectarea evenimentelor politice eu am avut sarcina să prezint infor şi pe ceilalţi membri ai organiza Adunările şi conferinţele pentru ţinută pentru aplicarea în viaţă a TI.MI
ce urmează a fi expuse în faţa co marea politică în faţa comuniştilor. ţiei noastre". liniei politice a partidului, situ- fermee
muniştilor, prezentarea lor într-o Cum am procedat 7 Cunoscînd cu o dări de seamă şi alegeri trebuie să îndu-se în primele rînduri ale lup O vati
formă cît mai limpede şi explicită, lună înainte, deci de la adunarea CONSTANTIN GRIGORE, oţelar, stabilească planuri de măsuri ca.re tei pentru înfăptuirea sarcinilor din A
informările să aibă un conţinut bo generală precedentă, că am această organizaţia de bază din schimbul B, să asigure antrenarea activului de economice, politice şi sociale, au o Sus, j;
O.S.M. I : „Luna aceasta am avut
gat, dar să fie scurte; sintetice, a- sarcină m-ara documentat de-a lun partid, a tuturor comuniştilor şi temeinică pregătire politico-ideolo-
tractive şi convingătoare. Din înţe gul întregii luni, adică mi-am no sarcina să prezint informarea po a celorlalţi oameni ai muncii în SIM]
litică în faţa comuniştilor din orga
lesul lor colectivul de muncă să poa tat fapte şi evenimente. Am selec gică şi profesională, care manifes
tă desprinde concluzii practice". tat pe cele mai însemnate pe care nizaţia mea. M-am oprit în mod de activitatea de elaborare, aplicare şi tă u>n dezvoltat spirit combativ, de 5,1
osebit asupra însemnătăţii Plenarei
VICTOR PETROESC, secretarul Co le-am expus în faţa membrilor de C.C. al P.C.R. din 2-3 noiembrie, a- control al îndeplinirii hotărârilor, principialitate şi dreptate, care do Ritr
mitetului de partid de la O.S.M. II : partid, în mod sintetic, timp dg supra principalelor coordonate din să asigure îmbunătăţirea stilului şi vedesc modestie şi comportare co proj
„Fireşte, rostul informărilor politi 15—20 minute. M-am oprit la vizitele cuvîntarea tovarăşului N i c o l a e metodelor de muncă în conducerea rectă în relaţiile cu oamenii, se vist
ce este de a contribui într-o măsură de lucru ale secretarului general Ceauşescu rostită la plenară, ca şi întregii activităţi economice şi so- bucură de încredere, stimă şi res
tot mai bună la lărgirea orizontului al partidului, tovarăşul Nicolae asupra sesiunii M.A.N. şi altele. Pe cial-culturale. pect din partea comuniştilor, oa
politic al comuniştilor, al tuturor si- plan extern ir>-am referit la cîteva tiu
dor
derurgiştilor noştri, de a-i ajuta să Ceauşescu, în cîteva judeţe, măsu evenimente pe care le-am conside întreaga activitate de pregătire meni care concep famijia în spiri pop
tul exigenţelor comuniste.
rile practice cu care s-au soldat a-
pătrundă mai bine înţelesul şi sen rat interesante, semnificative: în şi desfăşurare a adunărilor şi con
sul politicii partidului şi statului ceste vizita pentru colectivele de ferinţelor pentru dări de seamă şi Răspunzînd unor astfel de cerin ştir
oameni ai muncii respective, pen-
nostru. trâ noi toţi, precum şi la evenimen cetarea războiului civil din Liban, alegeri trebuie să ducă la ridica ţe printr-o activitate susţinută, pli 15,0
Rad
La fiecare organizaţie de bază am tele politice externe ce avuseseră loc alegerea noului preşedinte, al Sta rea pe o treaptă mai înaltă a în nă de angajare şi răspundere or
hotărît ca de culegerea datelor şi în perioada respectivă. Biroul orga telor Unite şi altele". tregii munci de partid, care să se ganele şi organizaţiile noastre de ser:
întocmirea informărilor politice să nizaţiei jioastre de partid a stabilit reflecte tot mai pregnant în rezul partid vor căpăta mai multă forţă şi :
se ocupe 2—4 comunişti, după caz, Anchetă realizată de tate remarcabile pentru înfăptuirea şi capacitate de organizare în sco Azi
dintre care unul să fie membru în ea tuturor comuniştilor să le vină pul înfăptuirii sarcinilor actuale şi
biroul organizaţiei de bază, iar tova _rîndul să prezinte informări politice. GH. I. NEGREA neabătută a orientărilor şi sarci de perspectivă.
nilor ce ne revin în perspectiva
Cot
(Urmare din pag. 1) principalele probleme ale vieţii tuirea Comitetului Politic Con dio
internaţionale contemporane, păr sultativ al statelor participante
ţile exprimîndu-şi hotărîrea' d'e la Tratatul de la Varşovia. Con că.
nie. colaborare şi asistenţă mu a-şi aduce o contribuţie sporită sfătuirea a adoptat Declaraţia sul
tuală între Republica Socialistă la soluţionarea în interesul tutu statelor participante la Tratatul
K o mânia şi Uniunea Sovietică, ce ror popoarelor a marilor proble de la Varşovia „Pentru noi ori
călăuzesc neabătut dezvoltarea strălucit conturată în „Declaraţia tică ocupînd primul lo-c în rîndul me ale lumii de azi. In rîndul a- zonturi în destinderea internaţio
multilâTerală a relaţiilor româno- privind dezvoltarea continuă a co partenerilor comerţului exterior
sovietice". laborării şi prieteniei, frăţeşti în al României. Se dezvoltă, de ase cestora un loc central îl ocupă nală, pentru ' edificarea securită
La rîndul său, tovarăşul Leonid tre Partidul. Comunist Român şi menea, cooperarea în producţie, consolidarea cursului destinderii, ţii şi dezvoltarea cooperării în
Brejnev a_ subliniat între altele : Partidul Comunist al'Uniunii So în realizarea unor obiective eco securitatea, dezarmarea şi dez Europa". De asemenea, au fost 16,1
angajarea în Europa, lichidarea
„Comuniştii sovietici şi români vietice, între România şi Uniunea nomice şi în folosirea resurselor adoptate proiectul de Tratat prin se
au tras concluziile cuvenite din Sovietică". naturale. Pornind de la această subdezvoltării, lichidarea tensiunii care statele semnatare ale Actu
în diverse puncte ale globului
lui final al Conferinţei de la
experienţa istoriei. Astăzi relaţii In cursul convorbirilor s-a re realitate s-a convenit chiar la etc.
le noastre sînt consfinţite prin marcat pe bună dreptate că în depăşirea prevederilor acordului Helsinki îşi asumă angajamentul
Astfel, vizita tovarăşului Brej
Tratatul de prietenie, colaborare dezvoltarea relaţiilor româno-so- privind schimburile de mărfuri nev în ţara noastră, dialogul ro- de a nu folosi primele unui îm
şi asistenţă mutuală. Acest tra vietice un rol de prim ordin îl pe perioada 1976—1980 şi să se mâno-sovietic la cel mai înalt potriva altuia armele nucleare şi
tat se bazează pe principiile in are extinderea colaborării şi în treacă la elaborarea programului nivel, cu toate implicaţiile lor
contestabile ale egalităţii în tărirea raporturilor de solidaritate de perspectivă al colaborării e- deschid o nouă pagină în bogata Apelul adresat de statele mem
drepturi^ independenţei, neames dintre Partidul Comunist Român conomice pe perioada de după istorie a prieteniei şi colaborării bre ale Tratatului de Ia Varşo
tecului în treburile interne, îm şi Partidul Comunist al Uniunii 1980. frăţeşti dintre Partidul Comunist via celorlalte state participante
binat? cu întrajutorarea tovără- Sovietice, întîinirile dintre secre Apreciind importanţa adînciriii Român şi Partidul Comunist al la Conferinţa general-europeană.
răşoască, fidelitatea faţă de inter tarul general al P.C.R. şi secreta colaborării în domeniile învăţă- Uniunii Sovietice, între Republi
naţionalismul proletar socialist. rul general al C.C. al P.C.U.S., mîntului, culturii şi artei, părţile ca Socialistă România şi Uniunea Documentele adoptate de con
Tratatul exprimă voinţa partidelor contactele permanente la alte ni s-au pronunţat pentru extinderea Sovietică, între popoarele celor sfătuire constituie o nouă şi im du
noastre comuniste, hotărârea po veluri. O asemenea abordare colaborării şi contactelor dintre două ţări. portantă contribuţie a statelor 12,
poarelor sovietic şi român de a a problemelor asigură ga instituţiile culturale, uniunile de
păstra şi înmulţi roadele priete ranţia dezvoltării colaborării, creaţie şi edituri, dintre oamenii participante la Tratatul de la
niei SQvieto-române. Ne vom că pe multiplş pianufî, în care de ştiinţa, cultură şi artă, colec PENTRU ÎNTĂRIREA CURSULUI Varşovia la soluţionarea unor
lăuzi ferm după litera şi spiritul UjU. loc important îi ocupă tive artistice, ziarişti, precum şi DE DESTINDERE, EDIFICARE probleme vitale, care interesează
acestui tratat", Colaborarea economică. Conducă în domeniile turismului şi sportu A SECURITĂŢII SI în cel mai înalt grad popoarele
Iţocmîda noului dialog româno- torii celor două partide au sub lui. COOPERĂRII ÎN EUROPA
Sovietic la cel mai înalt nivel, liniat că volumul schimburilor Convorbirile oficiale între tova Europei şi ale întregii lumi.
precedat anul acesta de cele de româno-sovietice de mărfuri creş răşii Ceauşescu şi Brejnev au Tot în cursul săptămânii tr.ecuţe
la Berlin şi din Crimeea, este te eu fiecare an, Uniunea Sovie cuprins — firesc, în sfera lor, şi a avut loc la Bucureşti Consfă CORNEL ARMEANU