Page 33 - Drumul_socialismului_1976_11

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6 144 $ MARŢI, 30 NOIEMBRIE 1970 Pag. 3

Tema a $S8-a fi bibliografia
!
Sa cursurile învăţămîntului
(Urmare din pag. 1) substanţială a consumurilor speci­ creştere a productivităţii munc8.-j
fice, a cheltuielilor materiale fac­ de reducere a costurilor şi îmbu­
torul hotărâtor îl constituie astăzi nătăţire a calităţii produselor;
ţie şi creşterea beneficiilor. In a- ridicarea nivelului tehnic şi calita­
acest an, cheltuielile planificate la tiv al producţiei. Spre acest obiec­ a Pentru a asigura .reducerea în poiitîco-ideologîc de partid
1 000 lei producţie marfă au fost tiv trebuie să concentrăm toate continuare a costului investiţiilor la
nivelul stabilit do conducerea do
reduse cu 0,67 lei la total şi cu
4,-73 lei la oele materiale. Benefi­ forţele. Organele de partid vor a- partid şi de stat, conducerile uni­ i CURSUL : PROBLEME FUNDAMEN­ liste multilateral dezvoltate şi înain­
tăţilor beneficiare, împreună ca
precia activitatea conducerilor în­
ciile planificate pe ansamblul eco­ TALE ALE ACTIVITĂŢII DE PARTfD tare a României spre comunism",
Ed. poi., Buc., 1975, p. 52-64 ; 190-196 ;
nomiei judeţului aiu fost depăşite treprinderilor după modul cum se proiectanţii şi constructorii, vor Şi DE STAT. Nicolae Ceauşescu, Expunerea ta
realizează sarcinile sortimentale şi
lua măsuri do adoptare a celor mai
ou 131 milioane lei. calitative, pentru că acestea sint eficiente soluţii constructive, cajre CENTRALISMUL. DEMOCRATIC — Congresul educaţiei politice şi al cul­
Analizând problematica eficienţei cele care arată dacă se munceşte să conducă la reducerea consumu­ PRINCIPIUL FUNDAMENTAL AL turii socialiste, Ed. pol.. Buc., lFffl.
economice, vorbitorul a subliniat bine sau rău, dacă există sau nu rilor materiale, la diminuarea la STRUCTURII ORGANIZATORICE Ş3 p. 78-79 ; Nicolae Ceauşescu, ..Cuvân­
AL ACTIVITĂŢII PARTIDULUI.
că în condiţiile cînd resursele eco­ preocuparea pentru ridicarea efi­ strictul necesar a cheltuielilor în L Concepţia P.C.R. cu privire la tare la Conferinţa partidelor coniu-
nlste şi muncitoreşti din Europa",
nomiei naţionale sint solicitate tot cienţei economice. construcţii ; centralismul democratic. Ed. DOi„ Buc., 1976, p. 10-12 ; -Nicyiaa
mai intens în procesul valorifică­ în continuare, după ce a subli­ o Organele şi organizaţiile de 2. UnitlTitea politică, ideologică şi Ceauşescu, „Cuvântare la Consfătui­
rii integrale şi cu maximă eficien­ niat necesitatea respectării rigu­ partid, consiliile oamenilor muncii organizatorică a partidului comunist rea cadrelor clin domeniul ştiinţelor
— condiţie esenţială pentru înfăptui­
ţă, se impune să se acţioneze ferm roase a disciplinei financiare în vor urmări lunar modul în care se rea rolului său conducător. Lupta sociale şi invăţămîntulul politic". Ed.
pol., Buc„ 1978 ; Nicolae Ceauşescu,
în toate unităţile economice pentru toate unităţile, folosirii cu chib­ finalizează măsurile rezultate în neabătută a P.C.R. deHa lungul în­ „Expunere la Congresul consiliilor
eliminarea oricăror forme de risi­ zuinţă a tuturor fondurilor băneşti, urma alnalizei folosirii capacităţilor tregii istorii pentru salvgardarea u- populare judeţene şi al preşedinţilor
pă a materiei prime şi materiale­ gospodăririi eficiente a mijloacelor şi suprafeţelor de producţie şi vor nităţii şi coeziunii sale. consiliilor populare municipale» oră­
3. Disciplina — parte constitutivă
lor, gospodărirea cu înaltă eficien­ materiale şi financiare, eliminării interveni operativ pentru a asigu­ u centralismului democratic, obliga­ şeneşti şl comunalei, Ed. pol., Buo»
tă a fondurilor de producţie, de cu desăvîrşire a pagubelor aduse ra sporirea indicilor de utilizare şi ţie primordială a fiecărui comuuist. 1976, p. 9-14 ; Nicolae ceauşescu*
Raport la cel de-al Xl-lea Congres
investiţii şi valutare. Atenţia tre- avutului obştesc, vorbitorul a in­ a volumului producţiei suplimenta­ 4. Forme şi metode de înfăptuire al P.C.R., Ed. pol.. Buc., 1975, p.
buie concentrată, aşa cum ne cere sistat .asupra întăririi ordinii şi ro la nivelul prevăzut prin ana­ hi practică a normelor democraţiei 104-105 ; „Curs do socialism ştiinţi­
secretarul general al partidului, to­ disciplinei — deziderat principal în lize ; interne de partid. fic". Ed. pol., Buc., 1975. p. 210-238.
varăşul Nicolae Ceauşesou, pe în­ eliminarea cauzelor care generează o In fiecare întreprindere se va 5. Sarcinile organelor şi organiza­ CURSUL : PROBLEME ALE MATE­
tărirea ordinii şi răspunderii în o slabă eficienţă economică. analiza pînă la 31 decembrie a.c. ţiilor de partid pentru realizarea ce­ RIALISMULUI DIALECTIC Şl ISTO­
rinţelor democraţiei interne de par­
gospodărirea fondurilor fixe şi Ordinea şi disciplina o cerem în modul cum se desfăşoară cerceta­ tid şi întărirea spiritului de ordine
circulante ale întreprinderilor, îm­ primul rinid cadrelor de conducere rea şi proiectarea tehnologică pro­ şi discipllină în intreiaga muncă de RIC Şl ALE ROLULUI ŞTIINŢEI Şi
bunătăţirea in continuare a apro­ şi specialiştilor, ca şi tuturor an­ prie şi în cooperare şi se vor sta­ partid. TEHNICII ÎN PROGRESUL ECONO-
vizionării tehnico-materiale,. înlătu­ gajaţilor. Prin ordine si disciplină bili termene şi răspunderi concre­ BIBLIOGRAFIE : K. Marx, F. En- MICO-SOCIAL AL ŢĂRII.
rarea stocurilor supranormative, ce presupunem respectarea riguroasă te pentru finalizarea acestora şi gels „Despre autoritate", in „Opere", MATERIALITATEA LUMII. SOCIE­
TATEA — PARTE INTEGRANTA A
blochează importante fonduri de a hotărîrilor de partid şi a legisla­ aplicarea lor în producţie ; voi. 18, Ed. pol., Buc., 1964, p. 309-312 ; ■LUMII MATERIALE.
„Programul P.C.R. de făurire a so­
O Lunar, în consiliile oamenilor
producţie, creşterea calităţii pro­ ţiei economico-financiare, realiza­ muncii şi trimestrial Ia nivelul or­ cietăţii socialiste multilateral dezvol­ 1. Cfjitegoria filozofică de materia
duselor, reducerea consumurilor de rea ritmică a planului, înfăptuirea tate şi înaintare a României spre şi ştiinţa contemporană.
materii prime, materiale şi com­ sarcinilor privind cercetarea, per­ ganelor municipale, orăşeneşti şi , comunism", Ed. pol., Buc.,' 1975, pl 2. Unitatea dialectică dintre mate­
bustibili, punerea în valoare a tu­ fecţionarea tehnologiilor şi a pro­ judeţean de partid se va urmări 114-115 ; 119-120 ; „Statutul P.C.R.", rie, mişcare, spaţiu şi timp, in. lu­
turor deşeurilor industriale. duselor, organizarea producţiei şi respectarea riguroasă a planurilor Ed. pol., Buc., 1974, capitolul III ; mina cunoaşterii ştiinţifice contem­
de asimilare a tehnologiilor şi pro­
la
Ceauşescu
Nicolae
Raportul
—
Ne aflăm in perioada încheierii a muncii, îmbunătăţirea calităţii duselor noi şi se vor lua măsuri Congresul al Xl-lea al P.C.R., Ed. porane.
3. Materialitatea fenomenelor vieţii
anului şi pregătirea celui viitor, şi produselor, gospodărirea fondurilor do introducere cu prioritate în pol., Buc., 1974, p. 84-85 ; „Munca do sooiale. Conceptul de existenţă so­
materiale şi băneşti.
trebuie să se instaureze peste tot fabricaţie a tehnologiilor şi produ­ partid", nr. 11/1976, p. 105-110. cială.
Trebuie să întărim controlul, să
o ordine desăvirşită, şi se impune sporim exigenţa şi spiritul de răs­ selor care asigură creşterea gradu­ CURSUL : SOCIALISMUL ŞTIINŢIFIC 4. Şl un'/, oontemporană despre uni­
realizarea integrală a tuturor indi­ pundere inclusiv 1a organele şi lui de valorificare a materiilor pri­ SI PROBLEMELE DEZVOLTĂRII E- tatea şi infinitatea lumii materiale.
catorilor de plan, atît a celor fizici organizaţiile de partid, faţă de mo şi matorialelor, reducerea con­ CONOMICO-SOCIALE A ROMÂNI­ Combaterea interpretării snibioctivisto
cit şi a celor sortimentali şi de modul cum se duc la îndeplinire sumurilor specifice, ridicarea teh­ EI. a rezultatelor ştiinţei contemporane.
BIBLIOGRAFIE : K. Marx, Fr. Bn-
eficienţă economică. sarcinile şi indicaţiile care privesc nicităţii şi calităţii produselor ; REVOLUŢIA SOCIALISTA, CALEA gels, „Opere alese" in două volumo,
Sirius legată de aceste aspecte ridicarea eficienţei economice. Este ® Toate unităţile industriale con­ TRECERII OMENIRII LA SOCIALISM. voi. I, Ed. pol., 1966, p. 312-316 ; voi.
este productivitatea muncii. Aceas­ absolut necesar să punem ordine sumatoare de metal vor stabili în CONTRIBUŢIA P.C.R. LA ÎMBOGĂ­ II, 1067, p. 342-372 ; Fr. ESigels, „Dia­
ŢIREA TEORIEI SI PRACTICII RE­
ta obligă la folosirea intensă a tu­ desăvirşită în activitatea comparti­ cursul lunii decembrie a.c. progra­ VOLUŢIEI SOCIALISTE. lectica naturii", in „Opere", K. Marx,
turor capacităţilor şi suprafeţelor mentelor economice şi financiare me speciale care să asigure în a- 1. Revoluţia socialistă — legitate a Fr. Engels, voi. 20, Ed. pol., 1984.
de producţie, creşterea coeficientu­ ale tuturor unităţilor. Organele de nul viitor reducerea consumului de trecerii omenirii de la capitalism la p. 329-343, 367-374 , 499—509, 540-552 ;
V. I. Lenin, „Materialism şi empirio-
lui de schimburi, încărcarea opti­ sinteză economică, contabilii şefi, metal cel puţin la nivelul stabilit socialism. Rolul detemtlnaut ui fac­ criticism". Ed. pol., 1972, p. 136-143.
mă a maşinilor-unelte, îndeplini­ şefii birourilor financiar-contabilo, pentru anul 1980 ; torilor interni in revoluţie. Rolul 251-276, 306-317 ; „Programul P.CB.
rea indicilor de mecanizare, folo­ organele bancare, de control eco- e Organele şi organizaţiile de condiţiilor internaţionale. de făurire a societăţii socialiste mul­
sirea forţei de muncă şi a timpu­ nomico-fiinanciar trebuie să aibă partid şi consiliile oamenilor mun­ 2. General şl particular în înfăpiui- tilateral dezvoltate şi de înaintare a
lui de lucru, calificarea şi ridica­ uin rol foarte activ, să urmărească cii din unităţile industriale şi rea revoluţiei socialiste. Românie ispre comunism", Ed. pol-,
1075, p. 153-166 ; Nicolae Ceauşescu,
3. Caracterul creator al strategici
rea calificării, organizarea superi­ desfăşurarea activităţii financiare, de construcţii vor urmări deoa- şi tacticii P.C.R. in revoluţie. Con­ Expunere la Congresul educaţiei po-
oară a producţiei şi a muncii, în­ a proceselor şi fenomenelor econo­ dal încadrarea riguroasă în tribuţia P.C.R. la îmbogăţire ta teoriei României spre comunism", Ed. pol.,
tărirea ordinii şi disciplinei în mice, să ajute la buna gospodărire normele planificate pentru fie­ şi practicii revoluţiei socialiste. 1976, p. 63-66 ; Nicolae Ceauşescu*
secţii, ateliere, la locurile de mun­ a fondurilor materiale şi băneşti. care produs şi proces tehnologic BIBLIOGRAFIE : F. Engels, „Ope­ Cuvântare la Consfătuirea cadrelor
că, inclusiv la personalul TESA Trebuie să se insiste mai mult şi în parte a consumului specific de re", voi. 22, Ed. pol., Buc., 1905. p. din domeniul ştiinţelor sociale şl In-
văţămîntului de partid, Ed. pol., 1976 ;
509-511 ; V. I. Lenin, „Opere com­
în mod deosebit pe prevenirea a-
şi la cadrele de conducere. . baterilor de la legislaţia economico- materii prime, materiale, combus­ plete", VOl. 30, Ed. pol.. Buc., 1964, „Materialismul dialectic. Prelegeri",
tibili şi energie, punîndu-se accen­
Referindu-se la sarcinile anului financiară, pe aplicarea strictă a tul pe economisirea lemnului, ci­ p. 125 ; 135-137 si VOl. 41. Ed. pol.. Ed. pol., 1973, p. 119-174 ; „Filozofic.
1977, vorbitorul a arătat că pro­ prevederilor legale. mentului, maselor plastice, firelor Buc., 1960, p. 74-90 ; „Programul Materialismul dialectic şi istoric”.
Buc., 1975, p. 50-66.
ducţia industrială va fi mai mare textile, materialelor destinate uni­ P.C.R. de făurire a societăţii socia­
în încheiere, tovarăşul Ioachim
decît preliminările pe anul în curs Moga a arătat că în anul viitor ju­ tăţilor industriei uşoare şi alimen­
cu circa 1,6 miliarde lei, urmînd deţului nostru îi revin sarcini- tare ; P R O G R A M U L
ca peste 80 Ia sută din sporul de mobilizatoare şi î,n ce priveşte e- o Pînă la 15 decembrie a.c. pe UNIVERSITĂŢII POLITICE ŞI DE CONDUCERE
producţie să fie obţinut pe seama fiecare unitate în parte, pe muni­
ficienţa economică. De aceea, o
creşterii productivităţii muncii. Să sarcină importantă, de prim ordin cipii, oraşe şi comune se vor sta­ Luni, 6. XII, 1976, anii I şi II — expunere : sala de şedinţe a Consi­
liului popular al municipiului Deva.
luăm toate măsurile, încă din lu­ a tuturor organelor şi organizaţii­ bili măsuri concrete de intensifica­ Marţi, 7. XII. 1976, anul III — dezbatere : Cabinetul judeţean pentru
na decembrie, ca să asigurăm ob­ lor de partid, a consiliilor oameni­ re a colectării şi valorificării de­ activitatea ideologică şi politico-edu-
ţinerea de sporuri la indicii de u- lor muncii, a organizaţiilor sindi­ şeurilor şi a resurselor secundare. cativă.
tilizare intensivi şi extensivi, a u- cale şi U.T.C., a tuturor oamenilor Atonţie deosebită se va acorda Miercuri, 0. XII. 1976, anul IV — dezbatere : Cabinetul judeţean pentru
nor randamente fizice la nivelul muncii trebuie să fie realizarea u- strîngerii metalelor vechi, feroase activitatea ideologică şi politlco-edu-
cativă.
sarcinilor pe care le avem de în­ nei înalte eficienţe eco-nomi-ce. şi neferoase, a deşeurilor textile, Programul, pentru toţi anii, începe la orele 18,00.
deplinit în primul trimestru din Vorbitorul şi-a exprimat convin­ hîrtiei şi sticlei ;
anul viitor. gerea că minerii, siderurgiştii, con­ o Organele de partid judeţean,
In continuare, vorbitorul s-a re­ structorii, lucrătorii de pe ogoare, municipale şi orăşeneşti vor ex­
ferit la cîteva probleme privind toţi oamenii muncii hunedoreni tinde şi intensifica controlul de
partid asupra modului în care con­
reducerea continuă a consumurilor vor face totul pentru a îndeplini ducerile unităţilor economice, îm­
de materii prime şi materiale, sub­ exemplar sarcinile pe care condu­ preună cu organele financiar-ban-
liniind sarcina trasată de conduce­ cerea partidului, personal secreta­ care asigură folosirea şi gospodă­
rea partidului ca şi în industrie, la rul general al partidului, tovarăşul rirea judicioasă a fondurilor de
fel ca în investiţii, să se ia măsuri Nicolae Ceauşescu, le pune în fa­ producţie, investiţii şi valutare,
concrete, eficiente în acest sens, ţa poporului, in scopul realizării în intervenind cu hotărâre pentru li­
astfel ca încă din 1977 să se asi­ cele mai bune condiţiuni a obiec­ chidarea oricăror forme de risipă
gure realizarea unor consumuri tivelor Congresului al Xl-lea, ale a valorilor materiale şi băneşti,
specifice cu mult mai scăzute. Do­ plenarei C.C. al P.C.R. din 2—3 no­ respectarea riguroasă a disciplinei
resc să atrag atenţia că pentru a iembrie a.c. de plan şi financiare ;
în .încheierea lucrărilor sale, ple­
obţine o asemenea reducere a con­ nara a adoptat măsuri de îmbună­ A Organele financiar-bancarc vor
sumurilor trebuie să dezvoltăm tăţire a activităţii în domeniile a- institui un control sever asupra
preocuparea pentru creşterea gra­ nalizate, între care : modului cum se utilizează mijloace­
dului de valorificare a materiilor a Organele şi organizaţiile de le circulante, vor determina unită­
prime şi materialelor, asimilarea partid, consiliile oamenilor muncii ţile să repună în circuitul econo­
în fabricaţie a unor produse de vor asigura în toate unităţile, sec­ mic toate Tesursele imobilizate.
înaltă tehnicitate, care presupun ţiile, sectoarele, atelierele şi locu­ Conducerile unităţilor împreună
valorificarea creaţiei tehnice ori­ rile de muncă cunoaşterea în amă­ cu organele financiar-bancare vor
ginale. Trebuie să se stabilească pe­ nunt a indicatorilor de eficienţă analiza trimestrial aspectele lega­
ste tot norme de consum pentru prevăzuţi pentru 1977, a sarcinilor te de gestionarea valorilor mate­
fiecare categorie de materii prime, concrete ce revin fiecărui angajat riale şi băneşti, situaţia pagubelor
materiale, combustibili şi energie* pentru îndeplinirea acestor indica­ şi recuperarea acestora, modul cum
pentru' fiecare produs. Organele şi tori ; se exercită controlul financiar pre­
organizaţiile de partid, de sindicat o Pînă la 15 decembrie a.c. con­ ventiv şi intern, stabilind măsuri
şi U.T.C., conducerile unităţilor să ducerile întreprinderilor vor rca­ de tragere la răspundere a celor
imprime peste tot o preocupare naliza toate posibilităţile existente, vinovaţi de abateri de 1a legislaţia în timp ce nia ura ne inconj.oa ră cu flori de zăpadă, angajaţii se­
zilnică pentru reducerea consumu­ vor completa şi definitiva cu noi in vigoare, pentru întărirea ordinii relor de la F..G.C.L. Hunedoara pre gătesc punerea in_ vînzare a bordor
Foto: V. ONOIU
rilor, pentru a le urmări şi con­ măsuri programele speciale de şi disciplinei. de primăvară.
trola foarte strict. Este necesar ca
şi în această direcţie să se facă
ordine în toate întreprinderile, asupra'modului cum se aplică Le­
secţiile, la fiecare loc- de muncă. ÎN SPIRITUL LEGII SISTEMATIZĂRI! gea sistematizării şi se respectă
După ce a subliniat faptul că în disciplina în construcţii. Aşa se
unele întreprinderi şi pe unele explică că amintitele încălcări ale
şantiere se mai face risipă de ma­ prevederilor legale au fost depis­
terii prime şi materiale, că lip­ Primăria trebuie să acţioneze energic tate în urma unui control făcut
seşte spiritul gospodăresc, vorbito­ de secţia de arhitectură şi siste­
rul s-a oprit pe larg la unele pro­ tarea construcţiilor fără docu­ matizare a Consiliului popular ju­
bleme de proiectare, de perfecţio­ Comuna Veţel — aşa cum se Se vor construi conform Legii mentaţii şi autorizaţii, lată şi e- deţean. Fiecare primărie trebuie
narea tehnologiilor şi respectarea prefigurează în schiţa de siste­ sistematizării — alături de obiec­ xemple: Traian Pintea a con­ să-şi facă ordine în propria „ca­
lor, de asimilarea unor produse cu matizare şi în planul de dezvol­ tivele social-culturale — nume­ struit o casă făţă documentaţie şi să" (comună), nu să aştepte să
performanţe ridicate. » tare economico-socială în profil roase case cu etaj, asigurîndu-se fără autorizaţie, iar Petru Gaş- vină alţii de la judeţ. La Veţel,
Este adevărat că acestea sint teritorial pe perioada 1976—1980 în acest fel o densitate corespun­ păr, Augustin Marc, Gheorghe în loc să se intervină energic
probleme dificile, complexe care şi în perspectivă, la elaborarea zătoare a construcţiilor pe uni­ Barbu, din Veţel, Iosif Cătălina, pentru a nu permite nici o în­
dau multă bătaie de cap şi cer cărora şi-au adus contribuţia toţi tate de suprafaţă, o utilizare ra­ călcare a prevederilor legale,
mult timp. Dar tocmai pentru a- cetăţenii — va cunoaşte o puter­ ţională a pămîntului. Ioan Ciur şi Virgil Todosin, din consiliul popular caută explicaţii
Mintia, au construit fără forme
ceasta avem în mai toate întreprin­ nică dezvoltare economică, social- Cu toate acestea, se constată şl legale anexe gospodăreşti. Cum şi justificări. în urma controlu­
derile directori tehnici, ingineri culturală şi edilitar-gospodăreas- unele încălcări ale prevederilor se, poate să nu ştie deputaţii, pri­ lui, cei vinovaţi au fost sanc­
şefi, avem compartimente de cer­ că. Legii sistematizării şi a discipli­ marul, vicepreşedintele şi secre­ ţionaţi şi s-au luat măsuri pen­
cetare, proiectare, tehnice, tehnolo­ Şi la Veţel, ca dealtfel în toate nei în construcţii de către unii tarul consiliului popular comunal, tru a intra în legalitate. Este ne­
gice şi foart,e mulţi ingineri în comunele judeţului nostru, după cetăţeni. Aceasta datorită unui membrii comisiei locale de siste­ cesar ca, trăgînd învăţăminte din
secţii şi sectoare. Toţi aceşti oa­ adoptarea Legii sistematizării, s-a control insuficient asupra a~ceea matizare care trec zilnic pe uli­ aceste neajunsuri,_ consiliul popu­
meni trebuie să-şi facă meseria de construit mai mult şi mai frumos, ce şi cum se construieşte de că­ ţele satelor ce şi cum se con­ lar, comisia locală de sistemati­
specialişti, să facă inginerie teh­ respectîndu-se regimul de înălţi­ tre cetăţenii din satele comunei. struieşte, în conformitate cu pre­ zare să militeze cu fermitate pen­
nologică, aşa cum a cerut conducă­ me stabilit şi alinierea la frontul Numai aşa se explică de ce se tru cunoaşterea, respectarea şl a-
torul partidului şi statului nostru. stradal. Există, din partea orga­ manifestă tendinţa de amplasare vederile legale sau nu, cînd se plicarea întocmai a prevederilor
Să cerem acestor oameni să gîn- nelor locale, o atentă preocupa­ dezordonată a extinderilor — fie ştie că autorizaţiile de construc­ Legii sistematizării,_ a disciplinei
dească, să studieze, să conceapă şl re pentru echiparea tehnico-edi- că este vorba de adăugiri de ca­ ţii se dau de către consiliul popu­ In construcţii de către toţi cetă­
să aplice în producţie rezultatele litară a localităţii, de ridicare mere. bucătării, băi sau alte a- ţenii.
cercetărilor. Trebuie să fie clar continuă a gradului de confort şi nexe gospodăreşti, ba ehiar şi lar ! Fapt este că nu se exercită N. BADîU
pentru toa-tă lumea că măsurile or­ civilizaţie. case noi — şi trecerea Ir execu­ un control sistematic permanent
ganizatorice şi de gospodărire îşi au _a ■■
importanţa lor, dar în reducerea