Page 34 - Drumul_socialismului_1976_11
P. 34
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6
CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO STIINTI
■ •; ' •
' .■i.t.i:*;. ...
Economia solicită produse fizice în structura sortimentală La panoul de
şl calitativă planificată. Să le realizăm integral! al fruntaş
La plenara C.C. al P.C.R. din 2-3 fiecare zi, decadă şi lună a sarci din judeţul nostru se acţionează de partid şi consiliile oamenilor MUNCITORI DE LA I.C.S.
noiembrie a.c., in cadrul dezbaterii nilor de plan la fiecare produs, la sub acest imperativ major, iii un muncii din unităţile care realizea
unor -documente de majoră impor fiecare sortiment, la înfăptuirea mare număr de produse fizice şi ză asemenea produse rămînerile în
tanţă cum sînt Planul naţional unic planului, în întregime şi de cea mai indicatori de plan sarcinile fiind urmă acumulate ? De bună seamă
de dezvoltare economico-socială pe bună calitate. îndeplinite şi sensibil depăşite. Es că se vor găsi argumente justifica
anul 1977 şi bugetul de stat pe a- A mai rămas puţin timp pînă la te o dovadă elocventă a angajării tive, că se vor invoca „motive o-
nul viitor, un accent deosebit s-a încheierea anului, astfel că şi în şi hotărîrii oamenilor muncii hu- biective", dar nu de justificări este
pus pe necesitatea realizării sarci judeţul nostru realizarea ritmică a nedoreni de a materializa hotărî- acum nevoie. Dimpotrivă, lucrul cel
nilor de plan în mod ritmic şi de planului de producţie industrială, rile partidului şi statului, de a mai important şi mai bun de făcut
cea mai bună calitate, la toţi in în structura sortimentală şi calita încheia cu realizări notabile pri este analizarea rapidă a stărilor de
dicatorii şi la toate sortimentele. tivă prevăzute, precum şi onorarea mul an al cincinalului revoluţiei lucruri negative, aplicarea de mă
Ke£erindu-se la această cerinţă im temeinică a contractelor încheiate tehnico-ştiinţifice. Totodată trebuie suri corespunzătoare şi trecerea
perioasă a economiei noastre na cu beneficiarii interni şi externi spus că mai există încă rămîneri hotărîtă la materializarea lor, la
ţionale, tovarăşul N I C O L A E trebuie să constituie o preocupa în urmă, nerealizări care se acu- recuperarea neîntîrziată a restan
CEAUŞESCU, secretarul general telor şi asigurarea îndeplinirii inte
al partidului, sublinia : „trebuie să grale a planului de producţie pe
facem totul ca Ia sfîrşitul cincina acest an. Există rezerve şi posibi
lului să ne prezentăm cu realiza în centrul preocupărilor de zi cu zi— lităţi, incepind.de la utilizarea in
rea planului la toţi indicatorii, la tensivă a capacităţilor de produc
toate produsele necesare dezvoltă ţie — în două şi trei schimburi,
rii societăţii noastre... Avem în ve înfăptuirea cu înaltă responsabilitate a organizarea mai temeinică a acti
dere, deci, nu numai realizarea vităţii şi asigurarea unei asistenţe
valorică, ci, în primul rînd, reali hotărîriior plenarei C.C. al P.CJ., a tehnice permanente şi competente
zarea fizică a producţiei stabilite, pe întregul flux productiv şi pînă
a produselor de care societatea are la întărirea ordinii şi disciplinei
nevoie". chemărilor secretarului general al partidului în muncă (a celei tehnologice în
Această problemă prezintă o im special, care conferă calitate înal
portanţă deosebită la nivelul eco tă produselor).
nomiei naţionale, deoarece fiecare re majoră, cotidiană, a organelor mulează de lă o lună la alta. Ast Paralel cu preocupările energice
produs fizic, concret, are o desti şi organizaţiilor de partid, a con fel, din sortimentele care se ra privind recuperarea restanţelor la Ion Pleşa, şeful unei brigăzi <lo Ion E
naţie precisă, are un scop anume. ducerilor unităţilor economice, a portează la organele de sinteză şi planul sortimental şi încheierea cu mozaicari de la şantierul 4, lotul V. Ce zidai
Fiecare produs fizic planificat şi fiecărui om al muncii. Să se aibă statistică superioare, planul se bune rezultate a primului an al
realizat de o întreprindere este so tot timpul în vedere cele stabilitg cincinalului revoluţiei tehnico-ştiin
licitat şi folosit de către altă în prezintă nerealizat, de la începutul ţifice, o mare atenţie trebuie a-
treprindere, care, la rîndu'l ei, con la recenta plenară şi anume că anului, la un număr de 18 sorti cordată pregătirii producţiei anu
diţionează activitatea productivă a „orice norealizare a sarcinilor de mente. Este vorba de produse de lui viitor. Se impune, îndeosebi,
altor întreprinderi. Este de-ajuns, plan pe •sortimente, dintr-o lună, acută necesitate pentru economia asigurarea necesarului de materii
deci, ca o unitate economică să dintr-un an, se adaugă în mod o- naţională cum sînt: huilă cocsifi- prime, materiale şi piese de schimb
nu-şi realizeze un produs fizic pen bligatoriu la sarcinile lunii, trimes cabilă, fier în minereu marfă, uti — acţiune deficitară în unităţi e-
tru ca planul să fie grevat într-o trului, semestrului sau anului vii laje pentru industria minieră, fire conomice ca I.M. 'Hunedoara, I.M.
serie de alte unităţi economice. tor", în aşa fel îneît să se asigure de vîscoză şi ţesături de mătase, Barza, I.U.M. Petroşani, I.R.E. De
Tocmai de aceea, organele şi or înfăptuirea integrală a planului buşteni şi lemn de celuloză, placaj va, „Marmura" Simeria, „Vîscoza"
ganizaţiile de partid au datoria să cincinal la producţia fizică. din marmură şi beton celular auto- Lupeni, unităţi de construcţii şi
mobilizeze energic colectivele de Se cuvine menţionat faptul că în clavizat, alte materiale de construc ale industriei alimentare etc. —,
oameni ai muncii la realizarea in cele mai multe unităţi economice ţii. Cum justifică oare organizaţiile încheierea contractelor economice,
asigurarea tuturor condiţiilor pen
tru desfăşurarea optimă a activi
tăţii în sezonul frigurosy Toate a-
Priorităţi în agricultură ceste sarcini reclamă eforturi con
jugate ale organizaţiilor de partid
şi consiliilor oamenilor muncii, ale
specialiştilor, ale fiecărui angajat.
Realizarea exemplară a planului pe
PRODUSELE PĂSTRATE Pregătim temeinic viitoarea acest an să constituie o bază soli
CU MAXIMA GRIJA dă de îndeplinire a sarcinilor de
al afirmării ample, fără precedent
Conducerile unităţilor agricole recoltă de legume plan pe întregul cincinal, cincinal Ioan Drăgan, şef de echipă la In- Vasile
sînt confruntate în continuare cu a ştiinţei şi tehnicii în toate ra stalatorii de incălzire centrală de de zida:
sarcina de a asigura cele mai bu murile economiei naţionale, In la şantierul 4, lotul II.
ne condiţii pentru păstrarea pro în acest an ferma de legume a chimice necesară — 50 de tone. De toate sectoarele de activitate.
duselor agricole, astfel îneît să fie C.A.P. Şimeria a înregistrat o de asemenea, -urmărim ca sămînţa de
evitată orice pierdere din recolta păşire de aproape 100 tone la pro cartofi timpurii şi de vară să se
de porumb, cartofi, legume sau ducţia marfă planificată. însemna păstreze în bune condiţii. Investiţiile — în termen, economice
fructe. în acest scop se impune să te cantităţi de produse s-au obţinut Referitor la arături şi fertilizări
île făcute controale periodice la în plus la rădăcinoase, tomate, mă pe suprafaţa destinată grădinii, fa
locurile de depozitare — pătule, rar, spanac, cartofi de vară şi al cem precizarea că avem efectuate
magazii, pivniţe, silozuri —, loînd tele. ogoare pe mai mult de 90 de hec prim-plan: reducerea cos
măsuri operative pentru sortarea Pe baza experienţei acumulate, tare, din care pe 12 s-au adminis
produselor unde este cazul, pentru de pe acum luăm măsuri în vede trat îngrăşăminte naturale. Acţiu
asigurarea unei bune aerisiri şi a rea pregătirii temeinice a recoltei nea de fertilizare cu gunoi de construcţiilor, a consumurilor de
temperaturii corespunzătoare. Ca anului viitor. Cunoscînd sarcinile grajd se va realiza în continuare
drele tehnice şi conducerile C.A.P. de producere a legumelor pe feluri pe încă 20 de hectare. Acum, cînd a mai rămas doar o reducerea costurilor investiţiilor, în tul 14 :
Haţeg, Ostrov,’ Băcia, Boşorod — de culturi, acţionăm pentru a asi Pregătirea bazei materiale a vii lună din primul an al cincinalului deosebi a cheltuielilor materiale, dar cere a i
să amintim doar cîteva exemple gura condiţiile necesare obţinerii toarei recolte de legume vizează revoluţiei tehnico-ştiintifice, construc care să nu afecteze calitatea lucră nume să
care este bine să fie urmate şi în unor producţii cît mai ridicate la şi alte acţiuni. Astfel, avem în torii de Ia Şantierul nr. 1 al T.C. rilor, termenele de execuţie. care se
Hotărîţi să răspundă prin fnple de
Deva dau asaltul pentru Îndeplinirea
celelalte cooperative agricole din toate sortimentele de legume. în a- atenţie modul cum vegetează le- integrală şl de calitate a sarcinilor muncă deosebite acestor îndemnuri, ţiei bloc
te, ci,
judeţ — se preocupă cu întreaga cest scop acordăm maximă grijă gumele-verdeţuri cultivate în a- de plan pe acest an, se preocupă de să-şi îmbunătăţească permanent ac pietriş,
răspundere de păstrarea produselor producerii în fermă a întregii can ceastă toamnă pe 15 hectare, efec asigurarea tuturor condiţiilor pen tivitatea, un mare număr de con blocurilo
agricole. tităţi de răsaduri — aproape 2 tuarea lucrărilor de curăţire a ca tru activitatea din anul viitor. Fie structori de la acest important şan GIIEOI
milioane fire. Pentru cei 1 700 mp nalelor de irigaţii, montarea unei care cunoaşte bine că, în 1977, va tier al municipiului Deva — maiştri, tul il : ,
TRANSPORTUL răsadniţe avem asigurate tocurile electropompe, procurarea unei a- loarea planului va fi cu 21,73 la sută şefi de echipă, ingineri — s-au În lucru pe
şi ramele, acum fiind în curs de mai mare decît în 1976, că produc trunit la o masă rotundă in cp-drul cont de
ÎNGRĂŞĂMINTELOR eliberare a gropilor unde se vor ripi de ploaie, asigurarea seminţe tivitatea muncii va marca o creştere căreia au analizat cu discemămint, piese de
lor şi erbicidelor, organizarea mun
voie şi
exigenţă şi răspundere posibilităţile
de 13,5 la sută faţă de accoa din
ORGANICE ÎN CÎMP amenaja paturile calde. Pămîntu'l cii pe formaţii de lucru şi altele. anul în curs, iar cheltuielile la 1000 umane, tehnice şi materiale privind săm ma
şi mraniţa ce le vom folosi ca a- lei producţie vor trebui să scadă demarajul optim in 1977, au adoptat a Iucrăr
Toate măsurile ce le iniţiem în
Preşedintele C.A.P. Cristur, Ioan mestec sînt depozitate la-locul de această perioadă au drept scop pre eu peste 200 lei faţă de cele plani hotăriri şj măsuri menite să le uşu nivelul
Peter, ne spunea că o preocupare amenajare a răsadniţelor. ' gătirea unor baze trainice recoltei ficate în acest an. Sînt sarcini mari, reze activitatea de viitor. Lucrările fabricate
de seamă a cooperatorilor în pe în ceea ce priveşte solarul, pe de legume din anul 1977. mobilizatoare. Ele trebuie îndeplinite au fost conduse de tovarăşul ing. loturi si
exemplar, în condiţiile materializării
cei de ;
rioada actuală este transportul în cei 700 mp avem cultivată salată, neabătute a indicaţiilor şi recoman Alexandru Lugojan, directorul T.C. xiste o
Deva.
grăşămintelor organice în cîmp. în aceste zile urmînd să-l acope Ing. GEORGETA VLAD dărilor date de secretarul general ai Ing. GHEORGHE CARĂBAŞ, şeful proiectat
La această acţiune, care se reali rim cu polietilenă. şeful fermei legumicole partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae şantierului : „Ne aflăm in faţa unor şi între
zează pe terenurile ce se vor însă Avem procurată şi stocată în a C.A.P. Simeria Ceauşescu, la plenara C.C. al P.C.R. sarcini mai mari Uecit oricind pină între m<
mânţa în primăvară cu sfeclă- de treaga cantitate de îngrăşăminte din 2-3 noiembrie a.c., referitoare la acum. Dar avem şi un colectiv mai ION S
zahăr, sînt mobilizate toate atela sudat şi mai harnic, avem şi posi lui de
bilităţi materiale şi tehnice mai bu
jele unităţii. Pentru a impulsiona ne. Trebuie doar să le folosim cu a ne ini
lucrarea respectivă, în zilele urmă chibzuinţă, cu grijă şi înţelegere. Se bilizatoa:
tării or a
toare se va începe şi transportul Din cronica întrecerii socialiste poate lucra mai mult, mai economie nico-ştiii
cu mijloace mecanizate. şi mai bine. Şi aceasta începînd din nizaţiile
în raza de activitate a S.M.A. clipa cînd am primit proiectul de la acţionezi
beneficiar".
toate fc
Haţeg sînt constituie două forma CU PLANUL ANUAL miniere din judeţ, aparţinătoare Datorită rodnicei activităţi TRAIAN GAVRILESCU, şef de e- politico-i
ţii de mecanizatori, care au gra ÎNDEPLINIT centralei, se prezintă cu un suc desfăşurate de colectivul de mun cliipă : „Numai că, de multe ori, oamenilt
fice precise pe unităţi privind ces de seamă, planul anual la că al întreprinderii, de creştere proiectele nu sînt riguros corelate cu tru conş
transportul gunoiului de grajd. Du Unităţile economice din oraşul producţia globală fiind depăşit eu şi îngrăşaro a tineretului bovin situaţiile concrete din teren, uneori ritmice
pă încheierea lucrării la C.A.P. Brad au dobîndit u,n succes de aproape 7 milioane lei. Orăştic, planul anual şi angaja conţin erori, alteori nu „bat" cu ceea tuturor
Rîu Bărbat şi Băieşti, formaţiile se prestigiu în întrecerea socialistă. în fruntea întrecerii pentru în mentul asumat în întrecerea so ce avem noi de făcut. Să se uşu promovă
reze drumul proiectelor pentru gaz,
vor deplasa la C.A.P. Livadia şi Sub conducerea organizaţiilor de deplinirea înainte de termen a cialistă au fost substanţial depă să se coreleze odată pentru totdea să popul
perienţa
Rîu Alb. Mecanizatorii Petru Băr- partid, colectivele de muncă din sarcinilor economice se situează şite. Faţă de prevederile planului una proiectele I.P.J. Devia cu ale roase, s
buş, Vaier Oargă, Petru Mihuţ, acest oraş au reuşit să realizeze I.M. Barza, E.M. Deva, I.M. Hu anual s-a livrat cu 18 la sută I.R.E. Deva". nic mun
Sînmihai Daminescu şi alţii se stră planul anual pe 1976 la producţia nedoara şi E.M. Certej, care au mai multă carne, iar ferma Ing. ADRIAN POPA, şeful lotului exigenţi
duiesc să-şi îndeplinească zilnic marfă. Astfel s-au creat condiţii de vaci cu lapte şi-a de 14 : „Tocmai aici cred eu că trebuie Ing.
norma stabilită. pentru ca la acest indicator să se acumulat un substanţial avans la păşit sarcinile la producţia să intervină mai mult colaborarea „Noile i
dintre proiectant, constructor, bene
obţină suplimentar o producţie în indicatorul amintit. marfă cu peste 1 500 hl lapte. ficiar. Să no consultăm mai des, cu do sed
iu dome
LUCRĂRI ÎN LIVEZI valoare de 45 milioane lei. Demn Muncitorii Veronica China, Ana mai multă Înţelegere din partea tu partea t
de reţinut- este că depăşirea se Bomb, Nicolae Şariea, Ion Fini- turor şi, împreună, să aplicăm so (proiecta
In livada C.A.P. Unirea, în ca realizează pe seama creşterii pro Mobilizîndu-şi toate eforturile şan şi alţii şi-au adus o contribu luţiile cele mai bune — mai simple, ficiari -
drul acţiunii de modernizare a ductivităţii muncii cu 3 500 lei pe ţie de seamă la realizările amin miai ieftine, mai economice. Mă gin- bligaţii :
plantaţiei, s-a făcut scarificarea angajat faţă de prevederi. pentru obţinerea unor rezultate tite. desc, de exemplu, la dimensionarea pe care
mai raţională a proiectelor la lucră
line, da
terenului pe aproape întreaga su conomice cît mai bune în primul rile de săpături, pe care să le efec bile, no:
prafaţă. Deşi acum unitatea are su an al ■ actualului cincinal, mun UN FRUMOS RECORD tuăm mecanic, mai rapid şl mai lu- precise,
ficiente forţe disponibile, nu s-au citorii, inginerii, economiştii şi şor". scară ni
demarat lucrările de săpat in jurul Munca plină de abnegaţie şi dă tehnicienii de la întreprinderea AL ŞANTIERULUI ALEXANDRU BRIJAN, şeful lotu şi fierul
pomilor şi fertilizarea livezii. Lu ruire, Înalta conştiinţă muncito judeţeană de industrie locală De lui 13 : „Avem posibilităţi să creş cum sîr
crărilor amintite, precum şi prote- rească şi hotăfîrea fermă de a va au reuşit ca la data de 23 no ■Zilele trecute, constructorii de tem productivitatea şi să sporim e- furnal,
• gării pomilor împotriva rozătoare transpune exemplar In viaţă obi iembrie a.c. să realizeze planul de la Grupul de şantiere Rîu Mare- flcienţa economică. Unn din princi mice et
fi
ar
mecanizarea
a lucrai
palele
condiţii
lor şi aplicării tratamentelor fi-to- ectivele stabilite de Congresul al producţie pe anul 1976. Ca ur Retezat, şantierul I, lotul castel, mai rapidă şi mal diversă a lucră zarea şi
sanitare de iarnă pentru care s-a Xl-lea al partidului sînt atribute mare, se prelimină o producţie au sărbătorit muncitoreşte un rilor. Alta ar fi reducerea operaţii mare gi
dat deja avertizarea necesară, tre care caracterizează activitatea lor efectuate în şantier şi tnanşfera- nizarea
buie să li se acorde maximă a- rodnică desfăşurată în primul an suplimentară de peste 70 mili mare eveniment: terminarea ga rea lor In cadrul unor ateliere spe ducţiei
tenţie şi din partea conducerilor al actualului cincinal de către co oane lei. Un aport deosebit la a- leriei intermediare de acces la cializate. Consider că radiatoarele se care
caute,
C.A.P. Toteşti, Peşteana, Romoşel, lectivele de muncă din cadrul cest succes revine colectivelor de conducta forţată, lucrare înche pot proba in atelier, de asemenea, soluţii e
se pot efectua în atelier spălările e-
Geoagiu şi altele, cunoscînd că de Centralei minereurilor Deva. Ca muncă de la fabricile din Orăş- iată cu o lună si jumătate mai lementelor .Sanitare, eventual prea- cu toati
aceasta depinde hotărîtor soarta samblarea unor elemente, aiie lu realizări
producţiei de fructe din anul vii urmare, la această dată unităţile tie. Brad şi Hunedoara. devreme. crări". nă călit
tor. MIRAI SUMANARU, maistru Ia lo plan".