Page 36 - Drumul_socialismului_1976_11

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 6 144 ® MARŢI, 50 NOIEMBRIE 1976

Âcordyrl studenţeşti

în pregătirea marelui festin!

Festivalul naţional al educaţiei cullural-educativ al C.V.A.S.C. am
politice şi culturii socialiste „Cân­ aflat, între două repetiţii, că ,,-edu-
tarea României" reprezintă şi pen­ cind şi instruind, arta î'l face pe
tru studenţii petroşăneni un mar­ om mai bun, îi dezvoltă gustul pen­
cant prilej de evidenţiere a valo­ tru frumos, pentru autoperfecţio-
rilor artei şi culturii studenţeşti, nare pe multiple planuri. Numai
de punere în lumină a eforturilor dacă slujeşte acestor mari scopuri,
creatoare ale artiştilor amatori, dacă s.e aliniază altor factori de
exponenţi ai unor arte militante influenţare şi de formare a con­
profund angajate. ştiinţei omului, actul artistic este
Timp de mai multe zile am ur­ autentic şi poate fi apreciat ca fe­
mărit la clubul cultural studenţesc nomen social. Acesta este, cu alte'
al Institutului de mine repetiţiile cuvinte, ţelul nostru de care ne
formaţiilor artistice care se pre­ apropiem prin cele mai diverse for-
gătesc intens pentru faza zonală . me de educare culturală şi artistică
a festivalului. Deţinând încă de la a studenţilor, a colegilor noştri. în-
Festivalul naţionaL al artei studen­ cepînd cu această toamnă — în-
ţeşti o prestigioasă carte de vizită scriindu-se organic în cadrul cerin­
ancorată cu cinci titluri de laureat, ţelor formulate de festivalul „Cân­
artiştii studenţi îşi intensifică în tarea României" ■— stagiunea artis­
această perioadă activitatea în.ve- tică studenţească s-a diversificat
în sensul că vom cuprinde tot ce
poartă amprenta semnificativului
activităţii noastre cotidiene".
«amm calificativ acceptabil stadiului de
In schimb nu putem acorda un'
pregătire a ansamblului folcloric.
Absenţa unui instructor coregraf Aspect tic la desfăşurarea sim po/.îonului.
— problemă mai veche la ansam­ Foto: V. ONOIU
MW» blul „Parîngul" — a pus în impo­ Simpozion pe tema progresului şcolar
sibilitate declanşarea, repetiţiilor.
eV->\ . yXri^vXx-Xv.-Xyiv.v.; ;■' XyX v-v.y.; Este, în fapt, un aspect care tre­
buie cit mai grabnic soluţionat
derea confruntării cu colegii lor dacă ne gîndâm la cele trei diplo­ „Asigurarea progresului şcolar pului didactic, la simpozion au fie-biologie", „Discipline de cul­
din Braşov, Craiova şi Piteşti. me de laureat obţinute la ultimele pe calea sprijinirii diferenţiala a participat cu comunicări cercetă­ tură tehnică şi pregătire practică
Constituit cu numai un an în trei festivaluri naţionale studen­ elevilor la învăţătură. Metode, tori din Bucureşti, Timişoara, a elevilor", „învăţători", „Educa­
urmă, montajul literar-muzical şi-a ţeşti. procedee ţi tehnici de evaluare Cluj-Napoca şi numeroase cadre toare", „Psihologie, pedagogie,
cîştigat o popularitate de necon­ Cele menţionate pînă acum, puse a progresului şcolar" — o consti­ didactice din judeţul nostru, Sim­ învăţămint special". Toate comu­
testat. Sub genericul „Bătrânii mei, sub semnul unui corolar, dau o tuit tema unui larg simpozion • ce pozionul şi-a desfăşurat lucrările
şi-ai tăi, şi-ai noştri" vor fi pre­ culoare aparte, specific studenţeas­ a avut loc joi după-amiazâ la în plen şi în următoarele secţii: nicările prezentate vor face o-
zentate aspectele cele mai semni­ că, strădaniilor artistice ale studen­ Deva. „Ştiinţe sociale", „Limba roma­ biectut unui viitor volum■ ce va
ficative ale vieţii şi luptei înain­ ţilor mineri. Arta s-a impus ca gen Organizat de către Inspectora­ nă", „Limbi moderne", „Matema­ apare in curind sub egida Casei
taşilor, moment de înălţător patrio­ accesibil, cu o reală forţă educa­ tul judeţean şcolar şi Casa cor­ tică", „Fizică-chimie", „Geogra- corpului didactic.
tism. Brigada artistică de agitaţie tivă, în care aportul studenţilor-
repetă de această dată pe libretul artişti este complex : ei. sînt auto­
studentului Ioan Velica, intitulat rii textelor, autorii ilustraţiei mu­
(.Cocteil I.M.P.", axat integral pe
probleme studenţeşti de stringentă zicale, actori şi coregrafi. Desigur,
nu toate detaliile sînt rezolvate la
importanţă, vizînd disciplina în că­ modul ideal. Festivalul „Cântarea Spre s eficientă orientare şcolari şi preîesisnală
mine, situaţia cursurilor, a frec­ României" cere o continuă perfec­
venţei etc. ţionare a actului artistic, o cizela­
Da. cineclubul „Minifilm" se lu­ Actuala etapă presupune forma­ în şcolile din Hunedoara am a- fost îmbinate metodele fundamen­
crează la mixajul imagine-sonor al re a lui, pentru a putea contribui rea şi utilizarea eficientă a forţei vut în vedere realizarea celor două tale de cunoaştere cu cele experi­
din plin la educarea şi instruirea
de muncă necesare pentru toate
documentarului studenţesc „Verti­ studenţilor-spectatori, fideli sus­ sectoarele de activitate. în aceste laturi ale acestui proces : cunoaşte­ mentale — teste şi chestionare care
cale", precum şi la grupajul de ţinători ai acelor echipe artistice rea şi autocunoaşterea ştiinţifică au oferit date preţioase cu pri­
imagini pe teme de etică „De la care se străduiesc să materializeze condiţii, judeţul nostru, cu ma­ a elevilor, pe de o parte, iar pe de vire la interesele, aptitudinile,
lume adunate şi iarăşi la lume da­ într-o formă interesantă şi plăcută re pondere în economia - naţio­ altă parte informarea acestora cu inteligenţa, personalitatea elevilor.
te". Trupa de teatru cu „Surpa­ nală, îşi va consolida poziţia de ju­ lumea profesiunilor şi necesarul de în cadrul acestor acţiuni, de un.
rea" lui G. Negraru, cercurile foto preferinţele lor. deţ puternic industrializat. Aceasta forţă de muncă al judeţului nos­ interes deosebit s-a bucurat re­
şi arte plastice sînt în faza fini­ ŞTEFAN COSTEA presupune, pe lingă creşterea nu­ tru. centa consfătuire a dirigimţilor
sărilor înaintea confruntărilor cu student mărului de angajaţi, o continuă Astfel, in toate şcolile au fost claselor a VlII-a şi anului II de
exigentul public studenţesc. perfecţionare profesională a mun­ înfiinţate colţuri de orientare şco­ liceu, unde, pe lingă analiza re­
citorilor şi mai ales o bună pre­
Speologii amatori ai institutului, AGENDA STUDENŢEASCA lară şi profesională ; s-au ţinut ore zultatelor obţinute în această direc­
de curînd deţinători ai diplomei gătire a viitorilor angajaţi. educative, consilii profesorale, lec­ ţie, s-au stabilit modalităţi de con­
Federaţiei române de turism alpin « La Institutul de mine Petro­ Alături de organizarea ştimţiifi- torate ou părinţii, in care s-au lucrare, de conjugare a eforturi­
„Emil Racoviţă", vor prezenta un şani, fazele preliminare la şah şi că a muncii şi utilizarea economi­ dezbătut probleme de orientare lor diriginţilor. Printre altele, s-a
set de diapozitive color din cele tenis de masă, din cadrul „Cupei că a energiei umane, orientarea şcolară ; în toate şcolile, în fiecare hoţărît transmiterea fişei psihope-
mai frumoase peşteri din ţară ex­ tineretului", sînt în plină desfăşu­ şcolară şi profesională a tinere­ trimestru au fost sondate opţiunile dagogice a absolventului clasei a
plorate de ei. rare. « La clubul cultural-studen- tului constituie una din cele mai elevilor, şi de la un trimestru la VIII-a la următorul nivel de şco­
Formaţia de muzică uşoară „Dia­ ţesc a avut loc vernisajul salonu­ de seamă probleme social-umane altui, pe baza concordanţei sau ne- larizare, precum şi analize trimes-
mantele negre" şi solista vocală lui de grafică şi sculptură al mem­ actuale. concordanţei, dintre cerinţele pro­ trial'e comune ale diriginţilor pri­
Rodica Giosan şi-au definitivat brilor cercului de artă plastică, o In realizarea acestei probleme fesiunilor şi aptitudinile elevilor s-a vind dinamica opţiunilor.
noul repertoriu, pregătind acum în aula I.M.P. a avut loc spectaco­ îşi aduc contribuţia laboratoarele făcut o reorientare a acestor elevi ; Domeniul orientării şcolare şi
seria spectacolelor ce vor fi pre­ lul intitulat „Mesaj comunist". Ce­ şi cabinetele de orientare şcolară pentru cunoaşterea mai îndea­ profesionale oferă cadrelor didac­
zentate pe scenele cluburilor mun­ naclul studenţilor din centrul uni­ şi profesională, comisiile şi colecti­ proape a diferitelor meserii s-au tice, specialiştilor, un cîmp larg
citoreşti şi caselor de cultură din versitar Craiova a prezentat cola­ vele de cadre didactice. vizitat întreprinderi şi secţii din de iniţiativă. Cea de la Hunedoara
municipiu şi judeţ. De la Mihaela jul literar-muzical „Roşu pe ver­ Pentru realizarea activităţilor de combinat; au avut loc întîlniri cu reprezintă doar un exemplu, bun
Bogariu, vicepreşedinta resortului ticală". orientare şcolară şi profesională, muncitori fruntaşi, absolvenţi ai de urmat şi pentru alte localităţi.
şcolilor, care au prezentat elevilor
diferite meserii specific hunedore- DORI MIRCEA
ne şi frumuseţea acestor meserii. consilier la Cabinetul şcolar
ŞAPTE DECENII DE LA MAREA RĂSCOALA A ŢĂRANILOR DIN ROMÂNIA în vederea cunoaşterii elevilor au din Hunedoara
„Nu vom de Înapoi chiar cu riscul vieţii noastre i“ EXPOZIŢIE
» La Casa de cultură din Brad s-a
deschis expoziţia „Trecut şi prezont
Flămânzi — numele unui sat din Incidentul de la Flămînzi a con­ lor de arendare direct cu proprie­ în arta plastică". Sînt expuse lucrări
fostul judeţ Botoşani — era parcă stituit un exemplu pentru locuito tarul. CONCERTELE FILARMONICII din fondul Comitetului judeţean de
7
predestinat să exprime întreaga rii satelor învecinate, vestea răs- Către sfîrşitul lunii februarie, a- cultură şi educaţie socialistă, sem­
nate de cunoscuţi plasticieni ca Tră-
suferinţă a maselor ţărăneşti din pîndindu-se repede dincolo de gra­ gitaţia creşte, mişcarea revendica­ DE STAT DIN CLUJ-NAPOCA ian Brădean, Aurel Nedel, Aurel A-
România. Aici, în nordul Moldovei, niţele judeţului. în această prirxia tivă se extinde şi în judeţele din niţei, Efiimie Modilcă, Edith Gross
la 8 februarie 1907 s-au declanşat fază a frământărilor, lupta maselor centrul Moldovei.’ Neprimind satis­ Săptămînă trecută, Filarmonica de ş.a. Alături de aceştia sînt prezent!
primele acţiuni ale marii răscoale. ţărăneşti a avut un caracter pe­ facţie la cererile lor, acum sătenii stat din Cluj-Napoca a prezentat la artişti din judeţul nostru — Iosif
...în acea zi geroasă, Gli. Con- tiţionar. Cu prilejul adunărilor sau pătrund în oraşe în scopul prezen­ Hunedoara şi Deva două concerte Tellmann, Iosif Mătyăs, Ion Cîrjoi,
simfonice. Programul a cuprins „Rap­
stantinescu, administratorul moşiei întîlnirilor de formulare a reven­ tării petiţiilor autorităţilor. Astfel, sodia a II-a“ de George Enescu, Mircea Bitcă ş.a. La vernisaj a par­
Flămînzi a . principelui Dimitrie dicărilor, se semnalează şi primele la 21 februarie, un maTe număr de „Simfonia spaniolă" de Edoard Lalo ticipat cunoscutul artist plastic Con­
stantin Piliuţă.
Sturdzp, arendată de fraţii Fischer, începuturi" de organizare. săteni intră în Hîrlău, dar lipsa a- şi „Simfonia nr. 40“ de W. A. Mo-
cheamă pe ţăranii învoitori din lo­ Cererile ţăranilor din satele Ră- rendaşului şi sosirea autorităţilor zart. La pupitru, dirijorul englez
calitate şi împrejurimi la primărie deni, Todireni, Orăşeni Deal, Bîz- i-au făcut pe ţărani să se întoar­ Maurice Handford. Fostul asistent al BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE
celebrului Sir John Barbirolli ne-a
„să vină cu toţii pentru a face noasa, Cristeşti, Zlătunoaia, Orăşeni că. Tot în acea zi, un alt mare g-rup declarat printre altele: „Am întîlnit
localităţile
In
Vîleele
Vîicele
şi
contractele de angajament" pentru Vale sau Ghilăeşti se adunaseră la de săteni pătrund în Botoşani spre in cele două localităţi unde am con­ Bune au avut loc intilniri ale mem­
muncile ce urmau a fi efectuate prefectura din Botoşani. Iată ce a-1 întreba pe prefect „unde să vîre certat un public avizat, ceea ce este brilor brigăzilor ştiinţifice de la ni­
în cursul anului. Adunlndu-se a- scriau într-o astfel de petiţie ţă­ plugurile, că-i apucă primăvara şi normal la un judeţ atit de urbani­ vel de judeţ cu cetăţenii. Au fost
proape 500 de ţărani, Gh. Constan­ ranii din satul Storeşti ; „Noi sîn- n-au pămînt". zat şi industrializat. Mi-a plăcut tot­ discutate probleme din domeniul
tin eseu le-a cerut încheierea con­ tem oameni săraci, ne ocupăm cu încep primele acţiuni de ocupa­ deauna să dirijez creaţiile marelui E- ştiinţei (fizică, astronomie, biologie),
nescu şi de fiecare dată descopăr
tractelor agricole în care erau pre­ munca cîmpului ; ei bine, păniînt re a terenurilor şi alungare a a- lucruri noi wi această muzică. De ce de politică externă, legislaţie. Discu­
ţiile a.u fost însoţite de filme docu­
văzute condiţii cu mult mai apăsă­ de hrană nu avem™ aşa că sîntem rendaşilor. Aşa s-a întîmplat cu a- noi, dirijorii, abordăm atit de rar mu­ mentare şi proiecţii de diapozitive.
toare decît în anul anterior. Uşu­ nevoiţi a cumpăra cu bani de pe rendaşii din Sîngeri şi Deleni, Ibă- zica tinerilor compozitori ? In pri­
rarea învoielilor, promisă în anul unde putem... pînă acum ani răb­ neşti sau Hudeştii Mari. La 24 fe­ mul Tind, timpul afectat repetiţiilor
1906, nu s-a îndeplinit. (în anul 1906, dat mult, iar acum nu mai putem, bruarie, se semnalează mişcări în cu o orchestră străină este foarte SPECTACOLE
scurt; în al doilea rînd, e vorba şi
a expirat contractul de arendare a căci ne-a ajuns cuţitul la os, pen­ judeţul Iaşi : sătenii din Bădeni de anumite preferinţe ale dirijo­
moşiei Flămânzi încheiat între D. tru că primăvara anului curent nu cer arendaşului să li se arendeze rului—“. La Casa de cultură din Orăştie.
Sturdza şi M. Fischer în 1896. Un avem unde să ne luăm o bucată de pămînturile cu 25 de lei falcea, iar căminele culturale din Hărău, Văr-
maga, Pricaz, Sălaşu de Sus au avut
alt mare arendaş, Bermann «Raster, pămînt pentru hrana noastră şi a dacă nu, atunci „ei sînt înţeleşi, cu loc spectacole tematice în cadrul fa­
dornic de a pune mina pe, acest copiilor noştri, aşa că sîntem ame­ ţăranii din comunele Maxut şi De­ FESTIVALUL HUNEDOREAN zei ele masă a festivalului naţional
domeniu, i-a oferit lui D. Sturdza ninţaţi să murim de foame... Dom­ leni (judeţul Botoşani), a-şi face AL C1NECLUBURILOR „Cîntarea României". Au evoluat for­
60 000 peste suma cu care fusese a- nule prefect... vă rugăm respectuos singuri dreptate". maţii de montaje, brigadă artistică
rendată moşia în urmă cu zece şi cu lacrimi pe obraz că să inter­ Alarmate de situaţia creată, au­ Timp de două zile, sîmbătă şi du­ de agitaţie, grupuri vocale, tarafuri
ani. Dar şi M. Fischer a supra­ veniţi către... arendaşul acestei mo­ torităţile locale şi judeţene caută minică, Clubul „Slderurgistul" din şi formaţii de dansuri populare.
Hunedoara a găzduit a cincea ediţie
licitat, promiţînd totodată săteni­ şii să vie în localitate spre a con­ să restabilească ordinea, să anche­ a „Festivalului hunedorean al cineelu- SCHIMB DE EXPERIENŢĂ
lor că în cazul in care va obţine veni cu noi asupra condiţiunii pre­ teze unele cazuri. Totodată, îngri­ burilor", desfăşurat sub genericul
arenda va scădea preţul arenzilor, ţului... aşa ca cei mai tîrziu la 1 jorate de creşterea agitaţiilor în „Omul şi producţia". La festival au La Haţeg, a avut loc un schimb de
oferind jumătate de moşie cu 25 de martie a.c. să putem începe sem­ această parte a ţării, cheamă pen­ participat cu filme de scurt metraj, experienţă pe tema: „Relaţia dintre
lei falcea de arătură şi 15 lei fal- năturile, iar în caz că pînă la a- tru orice eventualitate un pluton diapozitive şi fotografii artistice cine- biblioteca orăşenească şi ‘punctele de
cea de imaş, precum şi alte înles­ cea dată nu vom căpăta nici un de .jandarmi locali din escadronul amatori din Galaţi, Bucureşti, Craio­ informare şi documentare politico-
va, Cluj-Napoca, Oţelu Roşu, Timi­
niri). rezultat satisfăcător, vă declarăm Ilfov. şoara şi din judeţul nostru — Lupeni, ideologică, dintre bibliotecă şi uni­
Insultarea („timpul de promisiuni că cu forţa ne vom duce pe moşie Dar frămîntările nu încetează. Hunedoara şi Deva. , versitatea cultural-ştiinţifică". Au
participat bibliotecarii de la biblio­
a trecut şi trebuie să fiţi liniştiţi, şi vom băga plugurile noastre, spre Dimpotrivă, ele cresc în amploare, Cu acelaşi prilej, în holul clubului tecile orăşeneşti din judeţ. Au fost
dacă nu aveţi să vă hrăniţi 7 inşi a asigura existenţa noastră şi a cuprind din ce în ce mai multe sa­ a avut loc şi vernisajul unei. expo­ dezbătute formele şl metodele folo­
de la o capră") şi bruscarea unora copiilor noştri, şi că nu vom da te şi moşii iar cererile şi petiţiile ziţii de fotografii artistice, avînd ace­ site de biblioteci pentru populariza­
dintre sătenii aflaţi la primărie de înapoi chiar cu riscul vieţii noas­ se completează uneori cu forme de eaşi temă — „Omul şi producţia". rea cărţii social-politice şi tehnico-
către administrator au umplut pa­ tre". luptă radicale, forme In care se ştiinţifice in cadrul punctelor de in­
harul. Sătenii conduşi de Dumitra- La o săptămână după incidentul putea bănui viitoarea încleştare ca­ „ANOTIMPUL POEZIEI" formare şi documentare şi cursurile
che a lui Roman GrosU, Grigore şi de la Flămînzi, peste 600 de ţă­ re a ridicat la luptă întreaga masă universităţilor cultural-ştiinţifice.
Schimbul de experienţă a fost ur­
Trifan Roman, Gh. Zamfirescu rani de pe moşiile Storeşti — Vlă- a ţărănimii din România şi în care Recent a ieşit de sub tipar „Ano­ mat de o reuşită dezbatere pe mar­
s-au ridicat la luptă şi administra­ deni, Lătăi — Prăjeni şi Rădea! vor cădea jertfă 11 000 de ţărani. timpul poeziei" — antologie de ver­ ginea cărţii „Responsabilitatea mo­
torul cu greu a putut să scape de s-au adunat la primăria din Fru­ suri aparţlnînd pionierilor hunedo- rală a comunistului", organizată la
turia ţăranilor. muşica cerînd încheierea contracte- C. DROZD reni. Autobaza Haţeg.