Page 4 - Drumul_socialismului_1976_11

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr.
Pag. 4

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO ŞTIINŢIFICE r ^ . MAI
7 ___ ..............................—- " . i ^r..'fiiria-r 10,00
M
' artistic,
l (reluare
/ lurile.
1 cal-corc
’ cu pubi
I Tclcşco.
i bă eng:
1 Cum Ir
i 18,00 M
Reducerea costurilor de investiţii-obiectiv prioritar La panoul ds onoare al fruntaşilor ] . Lecţii '}
agricult
i
ţ ce nu ţ
j lecronic
In activitatea ie cercetare, proiectare şi construcţii' Muncitoare de la Jdra“ Orăştie 1 1001 de
20,00 Rc
1
1 Teatrul
i pera B
La Consfătuirea (le lucru de la Co­ gerea de care au dat dovadă con­ solidarea terenului ou o pernă de 1 intentai
mitetul Central al P.C.R. consacrată structorii şi beneficiarii în această balast şi fundarea normală a blocu­
activităţii în domeniul proiectării şi acţiune, ceea ce a făcut oa activi­ lui B — cu 11 nivele — din munici­ j MIEII
construcţiilor industriale, tovarăşul tatea de realizare a obiectivelor să piul Deva ; reducerea suprafeţelor
Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ nu fie stînjenită. A doua direcţie a de producţie şi a celor dc depozita­ ) 16,00
ral al partidului, a indicat un an­ vizat revederea proiectelor terminale re, precum şi reducerea înălţimii ha­ l de liml
samblu (le măsuri pentru îmbunătă­ şi predate beneficiarului, adoptin- lelor de fabricaţie la poligoanele (le > lex ; 17
ţirea radicală a proiectării şi con­ du-se — cu consultarea şi înţelegerea panouri mari şi ale atelierelor me­ i tineret ;
strucţiilor, subliniind marea răspun­ acestuia — soluţii constructive cit canice ale industriei locale, la o se­ I le ; 18,'
dere ce revine tuturor factorilor ca­ mai simple, care să evite supradi­ rie de unităţi pentru zootehnie şi al­ \ ta pla:
re lucrează în acest vast si impor­ mensionările şi consumurile de ma­ tele ; redimenţionarea altor capaci­ / 18,40
tant domeniu economic. în mod deo­ teriale, îndeosebi de oţel şi ciment, tăţi şi scurtarea traseelor unor con­ \ 18,30
sebit s-au desprins sarcinile majore ducte, reducerea înălţimii construcţii­ 1 lectorii.
ce revin proiectanţilor, constructori­ lor la lucrările de epurare a apelor \ cursant,
lor şi beneficiarilor privind reduce­ şi la canalizări etc. La toate obiecti­ i politico
rea costurilor de investiţii, a cheltu­ Convorbire cu tovarâsul ing. vele industriale se vor înlocui aco­ \ 13,20 10
ielilor şi a consumurilor materiale şi STELIAN POPESCU, directorul I.J.P. perişurile grele din beton cu aco­ i jurnal ;
scăderea ponderii clădirilor în costul, Deva perişuri uşoare din b.c.a. De ase­ ţ ne ; 20;
volumului total de investiţii. Ca ur­ menea, pentru pereţii exteriori de 1 bucurie.
mare a acestor importante sarcini pu­ închidere au fost adoptate soluţii I tece ; 2
se de conducerea partidului in faţa noi, simple, eficiente. Analiza făcută
cercetării şi proiectării, a constructo­ utilizîndu-se pe scară largă o serie de noi pînă acum a cuprins peste
rilor şi beneficiarilor de investiţii. în de înlocuitori. A treia direcţie so 6o dc lucrări, urmînd să fie extinsă
întreaga ţară se desfăşoară acţiuni referă la aplicarea unor măsuri în cursul lunii noiembrie la toate 16,00
perseverente, hotărîte şi responsabi­ tehnice şi organizatorice în cadrul obiectivele proiectate şi în curs (le de lim
le pentru aplicarea neîntârziată, con­ institutului, care să conducă la ela­ execuţie sau Ia cele care urmează să
cretă si eficientă, a măsurilor sta­ borarea noilor proiecte, în conformi­ se execute în anul viitor. Rezultatele
bilite în cadrul consfătuirii. tate cu sarcinile stabilite de condu­ analizelor sînt promiţătoare, obţinîn-
Despre modul în care se materia­ cerea de partid, urmărindu-se redu­ clu-se reduceri de valori materiale
lizează aceste sarcini în judeţul nos­ cerea la maximum a suprafeţelor de de peste 1 000 tone de oţel şi mai LUCREŢIA SAMONICA ELEONORA PETEItLECEANU
tru am purtat o discuţie cu tovară­ producţie şi de depozitare, a căilor mult de 4 000 tone de ciment. secţia înnobilate secţia confecţii velur
şul Ing. Stelian Popescu, directorul de acces şi a reţelelor tehnico-edi- — Ce preocupări are în prezent co­
Institutului judeţean de proiectări litare aferente construcţiilor respec­ lectivul I.J.P. Deva şi ce vizează 17,05 P
Deva. tive. Ultimele două acţiuni se află perspectiva imediată a activităţii sa­ vă rec
— Imediat după încheierea lucrări­ în plină desfăşurare. le privind reducerea costurilor inves­ volan ;
lor consfătuirii din 21 septembrie — V-am ruga să vă referiţi la cî- tiţiilor ? liste ;
a.c., noi ne-am însuşit obligaţiile ce teva dintre obiectivele la care s-au — Aşa cum am arătat, în prezent mcliedi
revin I.J.P. Deva în domeniul redu­ găsit soluţii de reducere a cheltuie­ analizăm fiecare lucrare proiectată,
cerii costurilor investiţiilor si am lilor si care sînt aceste soluţii. în scopul efectuării unor importante masculi
trecut la acţiune hotărîtă, energică. — Analiza reducerii cheltuielilor reduceri de cheltuieli materiale. în Sinudyi
An întocmit colective, conduse de materiale a lucrărilor dc investiţii a perspectivă, la proiectarea noilor o- de seri
seCd de proiecte, şi ne-am orientat cupriiis, de fapt, toate obiectivele în bieclive, această acţiune (le reducere
activitatea în trei direcţii principale. curs de execuţie sau care urmează a costurilor materiale va continua. Cadran
Prima ar fi revederea tuturor nroiec- să se realizeze în anul viitor. Fieca­ Menţionăm că, în colaborare cu con­ muzica:
t^lor aflate în execuţie. Colectivele re proiectant a trecut la verificarea structorii, vom căuta noi soluţii de Publicii
do specialişti s-au deplasat la noile tuturor lucrărilor proiectate, indife­ reducere a cheltuielilor de transport
obiective, unde, împreună cu con­ rent de faza de execuţie în care se pentru materialele de masă şi utili­ rar-arti
structorii si beneficiarii, au reanalî- află, urmărindu-se modificarea unor zarea în mai mare măsură a unor
v.nt. proiectele, au luat cunoştinţă do soluţii vizînd, în principal, reducerea materiale locale, a deşeurilor rezul­
stadiul de execuţie a lucrărilor, au costurilor materiale. In urma reana- tate de la procesele de producţie (lin VIN
onerat modificările pe care situaţiile lizării proiectelor s-a ajuns la înlo­ minerit şi siderurgie, cum sînt zgura,
le-au permis. De montîopnt înţele­ cuirea fundaţiilor pe piloţi prin con- sterilele, cenuşa de termocentrală,
de valorificare superioară în con­ 10,00
strucţii a altor resurse locale. O con­ cinema!
Realizarea exemplară lucrare strînsă între beneficiari, pro­ Reporta
iectanţi, constructori şi producătorii
Cîntece
de materiale ne va conduce cu sigu
rantă la obţinerea rezultatelor ce ni Telex ;
a sarcinilor de plan le-am propus. STELA BOCAN MAR IA TURDAŞAN Emisiui;
Curs di
Convorbire consemnata de
DUMITRU GHEONEA secţia înnobilate secţia confecţii velur 18.45 Tr
____ (Urinare din pag. 1) sarcinile economice mult sporite D
mentare. De asemenea, sînt unităţi ale celui de^al doilea an al cinci­ A* **
care nu au realizat sarcina de nalului. Aceasta cere o organizare STABILIZAREA FORŢEI DE MUNCĂ IN MINERIT seri ; l
creştere a productivităţii muncii, superioară a producţiei şi a mun­ Ora şti:
au depăşit costurile de producţie cii, un sprijin efectiv unităţilor şi Film ai
, şi normele de consum, înregistrîn- sectoarelor cu rămîneri în urmă, lată ; 22
du-^e şi abateri de la prescripţiile face necesară prezenţa permanentă Preocupări şi răspunderi la minele Dîlja şi Petrila
tehnice şi calitative. a membrilor organelor de partid SIME
Rămîneri în urmă, care ridică şi cadrelor de conducere acolo Preocupări permanente şi eforturi pentru alte motive : unuia nu i s-a societate ; periodic, conducerea ex­
serioase probleme, sînt în investi­ unde activitatea economică ridică financiare consistente sînt orientate asigurat locuinţă, deşi are familie şl ploatării are întîlniri cu noii angajaţi 11,00 <
ţii, datorită neasigurării în tota- ’ probleme şi reclamă soluţii din spre recrutarea, angajarea şi pregă­ i s-a promis, altuia nu i s-au dat de cîte 4-5 luni, sondindu-le opiniile, Gogu
tirea forţei de muncă, pentru sta­
litate a S.T.E-urilor, proiectelor mers, un înalt simţ de prevedere bilizarea muncitorilor mineri. Aceas­ hainele de protecţie necesare, mi­ doleanţele, preocupările ; la anumite Orchesti
nerul Victor Ştefănică a ajuns in
organizează
se
timp
intervale
(le
de execuţie şi utilajelor, a forţei în pregătirea întreprinderilor şi tă activitate complexă incumbă răs­ audienţă la Comitetul municipal de aşa-numitul proces al absentomani- cumenta
de muncă pe şantiere şi a defi­ şantierelor pentru iarnă, cu tot punderi majore din partea tuturor partid întrucît cei de la contabili­ lor“, care are efecte dintre cele mal mân esc,
cienţelor organizatorice ale execu­ ce implică aceasta (stocuri de ma­ acelora care lucrează în minerit. tate (dintr-un sistem pur birocratic) favorabile. Şi încă o iniţiativă a cinci co
tanţilor. Beneficiarii şi construc­ teriale, închiderea spaţiilor, surse Cum se acţionează în acest dome­ l-au privat de alocaţia de cărbune ce petrilenilor : la plecarea anuală în
torii trebuie să înţeleagă că întâr­ de încălzire etc.), măsuri energice niu şi care sînt, concret, rezultatele, i se cuvenea, un altul a fost scos a- concediu, fiecare brigadier primeşte populari
âm încercat să aflăm în două din­
fară dintr-un birou de o - funcţionară
zierea punerii în funcţiune a fie­ pentru definitivarea planului pe tre minele Văii Jiului : Dîlja, care excesiv de nervoasă ş.a.m.d. In ur­ un număr de foi de drum, cu anga­ Festivali
cărui obiectiv — industrial sau so­ 1977 şi asigurarea desfacerii şi a- lucrează de multă vreme cu un c- mă cu cîtva timp, la mina Lupeni jamentul de a aduce măcar 2-3 oa­ let — \
meni din satul sau oraşul lui natal.
cial — se repercutează asupra «pro­ provizionării tehnico-materiale. fectiv de muncitori sensibil redus a fost declanşată o valoroasă iniţia­ Este o metodă care, la Petrila, a dat doscop
ducţiei şi condiţiilor sociale, a Pe şantierele de construcţii tre­ faţă de plan, şi Petrila, unde efec­ tivă : „Prietenii noului angajat* 4 . Ea rezultate foarte bune, deoarece mi­ V ir.stele
pregătirii activităţii pentru 1977. buie luate asemenea măsuri incit tivul se menţine cît mai aproape de are criterii precise vizînd tocmai di­ nerii îşi aduc prieteni, cunoscuţi, ru­ citate ;
Au mai rămas doar două luni de să asigure realizarea unui ritm de cel planificat (ba, uneori, chiar îl recţiile de acţiune pentru stabiliza­ de care se constituie în noi familii
muncă din acest an. Este o peri­ execuţie lunar de minimum 10 la depăşeşte). La cele două exploatări rea forţei de muncă. Iniţiativa a de mineri. toşani ;
miniere şi realizările sînt diferite :
fost preluată şi de mina Dilja, dar
— Intr-un an şi jumătate — spunea
oadă care ridică responsabilităţi sută din planul anual şi punerea Petrila înregistrează, de la începutul iată că aici nu toţi factorii de răs­ ing. Grigorc Grăjdan — la sectorul tre, ţAri
maxime în faţa organelor şi orga­ în funcţiune a tuturor obiectivelor, anului, o producţie suplimentară de pundere sînt prieteni ai noului an­ V am stabilizat peste 100 de mineri. Polo. Di
nizaţiilor de partid, conducerilor prin organizarea de schimburi pre­ cărbune de aproape 16 000 tone, în gajat. I-aş aminti pe : Vasile Beligan, Toa- nottieri
unităţilor industriale şi de inves­ lungite, recrutarea de meseriaşi de timp ce Dîlja are la activ un minus — Şi la noi fluctuaţia este (lestul der Toderică, fraţii Taşcă (2), fraţii drăgiţi
tiţii, a fiecărui muncitor, maistru, la oraşe şi sate, preluarea de că­ apreciabil de producţie. Deşi această de ridicată — sublinia tovarăşul Manolache şi Măntăluţă (cîte 4), Va­ Săptăml
tehnician, inginer. în aceste luni tre beneficiari a unui volum spo­ diferenţă nu se măsoară exclusiv în ^Gheorghe Iuliu Pavel, secretarul co­ sile Lică, i Covaci Alexandru etc. Eu internaţi
trebuie luate asemenea măsuri teh­ rit de montaj. numărul de efective, discuţiile pe mitetului dc partid al minei Petrila, caut îii sufletul fiecăruia cîte o fe­ nai ; 2
care le-am purtat cu factori de răs­
dar ne preocupăm şi reuşim în bu­
reastră prin care-1 văd pe viitorul
nice, organizatorice şi politice in­ Sînt toate condiţiile şi s-a acu­ pundere la cele două exploatări mi­ nă măsură să stabilizăm o scrie de om adevărat. Şi îl ajut să devină.
cit^ să fie recuperate integral, ne- mulat o bogată experienţă, în .cele niere ne-au prilejuit unele constatări noi angajaţi, in special tineri. Căile Cu răbdare, cu tact, cu înţelegere. 20.45 Pu
îhtîrziat, toate restanţele, să se a- 19 luni care au trecut pentru' ca relevante referitoare la modalităţile principale sînt, pe lingă condiţiile Aşa se face că sectorul e o familie serial. 7
sigure o mobilizare generală şi mai judeţul Hunedoara să încheie, pri­ folosite pentru stabilizarea forţei de bune de muncă şi de viaţă pe care mare, unită, că ne facem lună de 21,50
intensă pentru consolidarea şi dez­ mul an al cincinalului revoluţiei muncă. le oferim tuturor minerilor, vorba lună planul, sporul de producţie dat 22,00 Mi
— Ne preocupăm destul de insis­
voltarea realizărilor obţinute pe IO tehnico-ştiinţifice cu rezultate eco­ tent pentru recrutarea şi pregătirea bună, tactul şi înţelegerea de care de la începutul anului fiind de 24 000 pe scen
dau dovadă unii şefi de sectoare.
luni şi finalizarea exemplară a pla­ nomice mai bune decît în oricare noilor muncitori — ne spunea tova­ Iată şi alte preocupări şi măsuri tone. stadtpal;
Stabilizarea forţei (le muncă pre­
nului 'la producţia fizică şi anga­ perioadă de pînă acum şi de a răşul Nicolae Novac, secretarul co­ care ar putea fi aplicate şi la cele­ supune, aşadar, pe lingă asigurarea
jamentelor pe acest an, în fiecare aduce, prin aceasta, o contribuţie mitetului dc partid al minei Dîlja. lalte exploatări miniere : noii anga­ unor condiţii optime de muncă şi DUMI
unitate, pentru încheierea grabni­ substanţială la înflorirea patriei Ti aducem, îi instruim, îi şcolarizăm, jaţi sînt repartizaţi la început în de viaţă, şi o susţinută activitate e-
că a pregătirilor de iarnă şi crea­ socialiste şi creşterea bunăstării le punem totul la dispoziţie. Dar... brigăzi bune, lucrează dimineaţa, a- ducativă, apropierea cu căldură şi
rea tuturor condiţiilor cerute de poporului I Planul nu se j face, pentru că oa­ lături de brigadieri ; ortacii noilor înţelegere faţă de oameni, rezolva­
menii nu muncesc suficient de orga­ angajaţi şi, în primul rind, şefii de rea cu grijă a tuturor problemelor 8,30
nizat, cu toată seriozitatea şi răspun­ brigadă îi însoţesc adesea acasă, la cu care^se confruntă în calitatea de lui. T(
derea misiunii pe care o au, însă şi cămin şi la cantină, pe stradă, în nou angajat. rial i
Sin cronica întrecerii socialiste Een“ ;
PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII CONSILIILOR POPULARE rectă i
militai
SUCCESE DE SEAMA ALE îşi amplifică lună de lună hărni­ 11,45 I
ECONOMIEI ORAŞULUI BRAD cia, iar rezultatele sînt pe măsura Un dialog m, nemijlocit, m cetăiteis De str
muncii depuse. Astfel, .ei au înche­
La finele* celor 10 luni ale primu­ iat luna octombrie cu o producţie 13,05
lui an al cincinalului revoluţiei suplimentară de peste 2 500 tone.
tehnico-ştiinţifice, oamenii muncii sporul de producţie înregistrat de In dezvoltarea şi lărgirea demo­ ciar, realizarea unor obiective şi acesta s-au făcut prin muncă pa­ Film î
clin unităţile economice ale la începutul anului cifrîndu-se la craţiei socialiste, un loc important lucrări de interes obştesc, aplica­ triotică lucrări edilitar-gospodăreşti, rilor“
oraşului Brad raportează rea­ mai mult de 10 300 tone de cărbune. îl au — aşa cum prevăd documen­ rea legii sistematizării, respectarea la solicitarea cetăţenilor şi împreu­ Sporii
lizări de prestigiu. '{PTintr-o muncă Realizări deosebite au, înscris în a- tele primului Congres al consiliilor disciplinei în construcţii ş.a. nă cu ei, în valoare de 600 000 lei,
plină de dăruire şi responsabilitate ceastă perioadă brigăzile conduse ra tel
patriotică, ei au înregistrat peste de Costică Ciobănoiu, Kadar Petru populare şi Legea privind organi­ După purtarea acestui dialog cu faţă de 400 000 lei cît prevedea an­ Teleju
sarcinile de plan ale perioadei o şi Nicolae Brutu, de la sectorul I, zarea şi fiipcţionarea. consiliilor cetăţenii, am reuşit — ca urmare gajamentul anual. Tot pe baza pro­ viziun
producţie globală suplimentară în Gheorghe Ciobanu, Fazelcaş Fran- populare — formele instituţionali- a propunerilor şi a participării la punerilor făcute de cetăţenii din
valoare de peste 39 milioane lei şi cisc şi Gheorghe Toma, de la sec­ zate de consultare permanentă a satele Boiu de Jos, Boiu de Sus 22,00
' o producţie marfă de 34,6 milioane torul li, precum şi de alţii — de maselor, de atragere şi participare muncă patriotică a locuitorilor din şi Cărmăzăneşti au fost construite gini r
; lei. Aproape întregul spor de pro- la sectoarele productive, cît şi de a lor tot mai activă şi efectivă la satele Gurasada şi Cîmpuri Surduc şi date de curînd în folosinţă două I 1 va“ d
| ducţie a fost obţinut pe seama creş­ la cele de pregătiri şi deschideri. — să redăm în circuitul agricol în
terii productivităţii muncii şi este conducerea treburilor obşteşti. In acest an 9 ha teren. Am trecut la podeţe tabulare şi un pod de be­ ore ;
concretizat în apreciabile eantităti AL 101-LEA STRUNG cadrul comunei Gurasada, avem construcţia unui dig în lungime de ton, iar acum se află în construc­ 23,00 :
i de metal, materiale de construcţii, REALIZAT LA F.I.L. ORĂŞTIE un contact viu şi nemijlocit cu ce­ 1,5 km pe malul Mureşului, cu ţie încă un pod la Cărmăzăneşti.
I mobilă, utilaj minier etc., date pe- în preajma deschiderii expoziţiei tăţenii prin deputaţi, delegaţi să­ participarea ţăranilor cooperatori Toate aceste rezultate se dato­
' ste plan. Demn de relevat este şi industriei judeţului Hunedoara, co­ teşti, comitete de cetăţeni, adună­
| faptul că planul pe 10 luni a fost lectivul de muncă al F.I.L. Orăştie rile cetăţeneşti pe sate şi pe cir­ din C.A.P. Gurasada şi Cîmpuri rase faptului că avem un perma­
, îndeplinit de către toate unităţile a realizat şi trimis beneficiarilor cumscripţii electorale, prin discu­ Surduc şi a altor cetăţeni, care nent schimb de opinii cu cetăţe­
: economice din raza oraşului, la cel de-al 101-lea strung SN 320X750 fereşte de inundaţii * 150 ha teren nii, îi consultăm în luarea hotărî- 16,0
j toţi indicatorii şl la majoritatea sor­ mm, asimilat în fabricaţie în acest ţii cu grupe de cetăţeni aflaţi la fertil de calitatea I. De asemenea, rilor şi deciziilor, la care devin siunc
timentelor, cele mal bune realizări an. Totodată, colectivul întreprin­ muncă în cîmp şi întâlniri la că­ prin contribuţia în muncă şi în coautorii şi realizatorii lor în prac­
înşgrilndu-le I.M. Barza, F.I.L. derii raportează îndeplinirea şi de­ minele culturale. Membrii birou­ bani — acţionînd sub lozinca : „Noi tică şi ca atare oamenii se simt 19,00
Brad U.U.M.R. Crişcior, precum şl păşirea sarcinilor de plan pe cele lui executiv, repartizaţi pe sate şi seri ;
1
altele. 10 luni ale anului, înregistrînd în­ obiective economice, se consultă propunem, noi înfăptuim' — s-au răspunzători pentru realizarea misii;
MINERII DIN PAROŞENI semnate sporuri de producţie faţă cu cetăţenii în cele mai diverse construit magazine săteşti la Vica, sarcinilor economice şi participă ' Viata
ÎŞI SPORESC HĂRNICIA de sarcinile de plan. Pînă la finele probleme de interes obştesc, le so­ Uleş, Cărmăzăneşti şi a fost mo­ activ la conducerea treburilor ob-
anului, colectivul F.I.L. Orăştie se dernizat magazinul universal din foilet
In rîndul colectivelor miniere din angajează să obţină noi şi impor­ licită propuneri şi sugestii privind Gurasada. Tot în acest an a fost ştaşti şi la gospodărirea comunei.
Valea Jiului cu realizări notabile tante succese, între care şi depă­ realizarea sarcinilor planului eco-
în ultima vreme se situează şl cel şirea planului la producţia de strun­ nomico-social în profil teritorial, modernizat şi magazinul cu auto­ EMIL BRÎNDA
. al E.M. Paroşeni. Minerii de aici guri SN 320X750 mm. _________ ,_____ buna gospodărire a fondului fun­ servire din Cîmpuri Surduc. Anul primarul comunei Gurasada