Page 5 - Drumul_socialismului_1976_11
P. 5
§ MARŢI, 2 NOIEMBRIE 1976 Pag. 5
0IEMBR1E
; ll,oo Film
î-or fără voie BQIMEŢK- put® mm centru ee<
VimUriie, va-
literar-muzi-
12,55 Intîlnire
i) Telex ; 16,00 !
Curs de lim-
) Telex ; 17,05 şi soc iai- cultural ai Ucrainei
rii campioni ;
ilce... ; 18,20
lucrătorii din
0 Ce f)tim
•e... ; 19,05 Te-
pionieri ; 19,20
30 Telejurnal ;
scriitor ; 20,15 eouMflftiefMraccKMfl
T prezintă o-
21,50 Vedete
2,10 24 de ore. IfllSflCC
NOIEMBRIE
1 ; 16,30 Curs
ună ; 17,00 Te- Pagină realizată în comun de ziarele „DRUMUL SOCIALISMULUI" Deva Şi
Iopedie pentru „SOCIALISTICESKII DONBASS" din Doneik, K.S.S. Ucraineană
juterii muzica-
; 18,20 Din via-
an im alei or ; După cum, desigur, cunoaşteţi, în cadrul relaţiilor de strînsă prie
pronoexpres ;
ii în ajutorul !! tenie dintre R.S. România şi U.R.S.S., judeţul Hunedoara şi regiunea
îgandiştilor şi Doneik, din R.S.S. Ucraineană, întreţin de mai muiţi ani relaţii de
învăţă-mîntul colaborare frăţească. în cadrul acestora se înscriu şi legăturile prie^
de partid ;
ri ; 19,30-.Tele- tc-neşti, schimburile reciproce de materiale între ziarele din judeţul
îul de lîng-ă ţi nostru şi ziarele din regiunea Doneţk.
nem atee a. Odă
lonii.u^e şi chi Cu prilejul zilei de 7 noiembrie, ziua Victoriei Marii Revoluţii
le ore. Socialiste din Octombrie, sărbătoarea naţională a U.R.S.S., publicăm
această pagină realizată de colegii de la ziarul „Socialisticeskii
•IEMBRIE
Donbass" din Doneţk, în care sînt prezentate succesele obţinute în
ă ; 16,30 Curs cincînaiul încheiat şi cîteva din preocupările de seamă ale comuniş
; 17,00 Telex ; tilor, ale oamenilor muncii din regiunea Doneţk în primul an al celui
de-al X-lea cincinal.
în fiecare cincinal se reflectă lucrează comunişti destoinici, care
etapele importante din viaţa patri obţin rezultate deosebite în muncă.
ei sovietice, din ridicarea ei pe Amintim aici pe cţelarii A.M. Bulski,
npul dv. liber noi culmi ale dezvoltării economice V. E. Gorbatenko, A. I. Taricianski,
i... ; 17,15 Da şi social-cuîturale, din creşterea G. A. Kacicov, de la uzina meta
Ln ţările socia- continuă a nivelului de trai al po lurgică „Ilici" din Jdanov, pe E-
inerar folcloric porului sovietic. Al IX-lea cincinal roul Muncii Socialiste V. V. Niki-
18,00 Baschet a fost remarcabil în toate dome tenko, de la uzina metalurgică din
niile. Tovarăşul Leonid Ilici Brej- Makeevka, pe brigadierul A. G. Ia-
io Bucureşti — nev l-a apreciat drept „cel mai bun ţenko de la combinatul din Krama-
na ; 19,30 1001 cincinal din istoria ţării noastre". torsk, pe oţelarii M.L. Samokis, V.
elejumal ; 20,00 O contribuţie însemnată la înde I. Zaslenkin şi I. P. Papaţenko de
plinirea celui de-al IX-lea cincinal la uzina metalurgică din Doneţk şi
1 ; 20,25 Ecran I ! in republica noastră au adus-o şi alţii.
varietăţi 1 21,25 oamenii muncii din regiunea Do Un loc de frunte în economia re
Î0 Revista lite- neţk. Prin eforturile lor, planul giunii aparţine construcţiilor de
cincinal de producţie s-a realizat macini
; 22,10 21 do şi prelucrării metalelor.
înainte de termen, la 12 decembrie Constructorii de maşini fabrică la
1975. în acest mod, volumul pro minoare unice, aparate de presat,
ducţiei globale a crescut cu 30 la excavatoare, strunguri grele, com
NOIEMBRIE sută şi aproape întreaga depăşire bine miniere, maşini de transport
l| obţinut pe seama creşterii pro miniere, utilaj cocsochimic, electro
s-a
ă ; 11,00 Tele- ductivităţii muncii. S-a realizat pes tehnic şi altele. In cel de-al nouă Oraşul Doneţk. Bulevardul Şevcenko.
te plan o producţie în valoare de lea cincinal această ramură s-a
luare) ; 12.30 930 milioane ruble. dezvoltat foarte rapid. Volumul
:riitor ; 12,45 Comuniştii reprezintă în regiunea producţiei a crescut cu aproape o
a mea ; 13,00 Doneţk un detaşament deosebit de dată şi jumătate.
puternic, reunind în rîndurile sale
La uzina „V. I. Lenin" din Novo-
Cozonacul din boabele recol
sleşcoală 16.30 peste^ 300 000 de membri de partid, kramatorsk, de exemplu, s-a fabri tei noi, ce s-a copt in colhozul ,Jritîoaie“ — un sol ani. S-a pus problema unei cul
turi de boabe rezistente la în
franceză ; 17,00 constituiţi în peste 5 270 organizaţii cat cel mai mare excavator rotativ „Rusia“ din raionul Volnovhsk gheţ. Şi astfel, speranţele noas
nba germană ; de bază. Peste 75 la sută dintre co de extracţie din lume. Productivi a fost gustat cu multă curiozi combinat de gnu şs tre s-au adeverit. Bobul de
munişti lucrează în industrie, agri
tatea lui este de, 5 000 mc cărbune
uo ; 18,50 Polo. cultură, construcţii, transporturi şi pe oră. El va fi exploatat în Ka- tate de toţi. „Triticale" conţine cu 1,5-2 pro
- Como comunicaţii iar 11,2 la sută lucrează zahstan şi va asigura împreună cu Era şi de înţeles : plinea,, ca cente mai multe albumine decît
1001 de în institute de ştiinţă, medico-sa- dispozitivul de încărcare o dozare re în exterior se deosebeşte pu secară griul şi cu 3-4 procente mai
.
jurnal ; 20,00 ţin de cea de griu, aminteşte multe albumine decît secara. De
tehnicii ; 20,35 ca gust de cea de secară. Cozo 4 700 kg boaba la hectar, iar asemenea, „Triticale" are o se
■iine şi cioco- Ani de muncă nacul a fost preparat dintr-un in colhozul „Karl-Marx“ din rie de proprietăţi îmbunătăţite
î ore. soi numit „Triticale", obţinut la raionul Novoazovsk de pe 50 privind coacerea şi calitatea
Institutul de cercetări agricole hectare de pămînt mai slab s-a plinii.
„V.I. Iuriev“ din Ucraina. Cu- obţinut o recoltă de 4 000 kg
în
după
apropiat,
viitorul
NOIEMBRIE rodnică, neobosită vîntul „Triticale“ este format boabe la hectar. cum spunea savantul, se pre
pentru o idee. din rădăcinile latine ale cuvin „Triticale" s-a obţinut prin conizează o răspindire a „Tri-
nescu ; 11,30 telor griu („triticum) şi seca încrucişarea a două soiuri de ticalei“ în diferite zone clima
ice ; 12,20 Do- ră („secate"). griu şi secară — a spus autorul terice. Specialiştii elaborează o
uitare, de educaţie şi cultură. continuă şi încărcarea concomitentă soiului, doctor în ştiinţe agri
De pe fiecare din cele 12 hec
s. Teatrul ro- Industria Doneţkului cunoaşte o a cărbunelui pe două magistrale de tare cultivate cu acest soi s-au cole prof. A. F. Şulindin. Pen tehnologie specială de prepara
>5 Drumuri pe vertiginoasă dezvoltare. Dai-, ca şi căi ferate care merg pe două di obţinut în colhozul „Rusia" cîte tru aceasta s-a muncit 25 de re a pâinii din „Triticale".
; 13,55 Melodii Înainte, ramura conducătoare ră- recţii paralele. Folosirea fiecărui
xninc cca de cărbune. Minerii din complex de acest tip va aduce zil
Telex ; 14,20 Doneţk deţin mai mult de jumătate nic un venit de aproape 2 milioane
tţional de ba- din întreaga producţie de combus ruble.
i ; 15,10 Calei- tibilii a K.S.S. Ucrainene. In timpul Ritmuri înalte de dezvoltare sînt
cincinalului trecut volumul produc
irtistic ; 15,30 caracteristice şi pentru alte ramuri
ţiei de cărbune extras a depăşit 500
16,25 Publi- milioane tone. Minerii regiunii ale economiei regiunii Doneţk. Vo Savanţii Universităţii din Do ,Himprom“, in colaborare cu
b T... la Bo- noastre au primit cu bucurie şi lumul producţiei de energie elec neţk au început să rezolve o Bfîrşsîuf ocolul silvic din oraşul Slavi-
trică a crescut cu 66%, iar al ce
mîndrie felicitările adresate munci
întecele noas- torilor din industria carboniferă a lei chimice cu 59 %. De asemenea ■ problemă care n-are analogie insk, au început lucrările pen
inăm“ ; 17,45 Ucrainei cu ocazia îndeplinirii îna a crescut şi volumul mărfurilor de în practica mondială. încheind „Mării a!b©“ tru recultivarea biologică a su
icureşti — ca- inte de termen a planului cincinal larg consum. Producţia totală a un contract cu complexul in prafeţei contaminate.
întreprinderilor de industrie uşoară
Primăvara devreme, pe teren
18,50 Eroi in- | de către tovarăşul L. I. Brejnev, a crescut de 1,6 ori, a celor ali dustrial „Himprom", ei au în pot în glumă „Marea albă". Prin i fost aşezat un strat gros de
de Comitetul Central al Partidului
: Keidi ; 19,15 Comunist din Ucraina şi de către mentare de 1,3 ori iar producţia ceput să distrugă... marea. Şi evaporarea în cîmp deschis a 10 centimetri de pămînt vegâ-
nimeni nu le-a reproşat nimic,
bunurilor de uz casnic şi de larg
că internă $i Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. consum a crescut cu 80 la sută. pentru că marea de care vqz- soluţiilor otrăvitoare (care con tal, s-au sădit puieţi de pomi şi
Datele prezentate sînt dovada ini
19,30 Telejur- i ţiativei şi elanului creator dovedit Deşi condiţiile meteorologice nu bim este neobişnuită şi dău ţin pînă la 60 la sută substan semănat iarbă. Rezultatele
eenciclopedia ; in muncă de colectivele miniere. au fost dintre cele mai bune, rezul nează oamenilor. acestor plantaţii s-au arătat a
; 20,59 Film Direcţia principală de acţiune in tate bune s-au obţinut in cel de-al De zeci de ani minunatul pî- ţe toxice pentru vegetaţie), a- fi promiţătoare. Acum, prin mo
,40 24 de ore ; mineritul nostru este folosirea ra IX-lea cincinal şi in agricultura rîiaş Kazen Toreţ este înveci cestea s-au transformat într-un dul specific de conservare, 100
ţională a rezervelor, ridicarea nive regiunii.' Volumul mediu anual al
a sportivă ; lului tehnic ai producţiei pe baza producţiei a crescut in comparaţie nat cu apele otrăvite ale praf alb. hectare de pămînt infectat se
;s şi varietăţi celor mai perfecţionate metode prin cu cel de-al optulea cincinal cu 20 mării. In jur de 200 hectare de Acum „Mării albe" i-a venit află deja sub stratul de glie şi
lui Friedrich- mecanizarea şi automatizarea pro la sută, producţia de carne cu 41,7 pămînt cultivabil a fost ocupat sfîrşitul. Conform recomandări pămîniul vegetal. Nu peste
ceselor tehnologice. la sută, cea de lapte cu 32 la sută de combinatul de produse sodi mult timp peste fosta „Mare
Hărnicia minerilor din Doneţk iar cea de ouă cu mai bine de 2 ce, pămînt care a fost numit a- lor date de savanţi, combinatul albă“ se vor forma grădini.
este binecunoscută. Pe bună drep ori. S-a extins cu 50 mii ha supra
NOIEMBRIE tate minerii sînt numiţi „flancul faţa de teren arabil.
jrobabil) drept“ al întrecerii socialiste. Ei Rezultatele cincinalului care a
dau tonul ritmului de muncă şi trecut sînt îmbucurătoare. Dar par
de întrecere socialistă pentru toate tidul ne învaţă să nu răminem la
;a programu- colectivele de muncă din regiune. cele obţinute ci să căutăm noi re
8,50 .Film şe Se cuvine să amintim faptul că de zerve pe care să le valorificăm, ob- Cadou Muzeu!
ii :' „BIîndul la iniţiativa minerului comunist V. ţinînd astfel rezultate şi mai fru
nefolosite
Posibilităţile
ale
nsmisiune (li- I. Dovbîş, de ia mina „Nikita Izo- moase.
muncitorilor noştri sînt încă multe.
tov“, s-a răspîndit în întreaga in
«va — parada dustrie carboniferă a regiunii noas Ritmurile de creştere a productivi
Piaţa satului ; tre şi chiar in cadrul altor ramuri tăţii muncii stabilite pentru cei Paşa Anghelina
întrecerea de-al nouălea cincinal din păcate
industriale
din
Doneţk
luzicii ; 12,30
pentru realizarea cincinalului înain nu au fost atinse. Nu s-a făcut to
; 13,00 Telex ; te de termen. V.I. Dovbîş şi-a coij- tul pentru îmbunătăţirea regimului
minical ; 15,15 ceput un plan propriu de a-şi rea de economisire, pentru întărirea
De la uzina de■ tractoare din Harkov a sosit
h tainele mă- liza planul cincinal in 3 ani şi ju disciplinei tehnologice şi de mun la colhozul „Zaveti Ilicia" din Starobeşevsk un
mătate şi s-a ţinut de cuvînt — la că,
dezvoltarea
atitudinii
pentru
>ai : steaua — 21 aprilie 1974 şi-a îndeplinit pla înaintate faţă de folosirea materii pachet. în el se aflau machetele şi prospectele
sc ; 17,50 Sea- nul cincinal. lor prime şi materialelor, energiei, coloşilor stepei — produse ale uzinei din Harkov
Regiunea Doneţk este unul din a forţei de muncă şi a fondurilor
ovietice ; 19,30 puternicele centre metalurgice a<e de producţie. Nivelul producţiei a- — tractorul pe şenile T—74 şi tractorul pe pneuri
medalia dedicată celei de a 40-a aniversări a re V
io Seara tele- ţării. Aici se produce peste 40 gricole precum şi ritmurile de dez T—150 K. Pachetul mai conţinea de asemenea şi
(continuare) ; la sută din producţia de oţel a voltare nu corespund in întregime
frumoase pa- Ucrainei şi în jur de 20 Ia sută la cerinţelor. numitei întreprinderi şi producerii maşinii cu nu V,
scara economiei U.R.S.S.
Toate aceste probleme urmează a
n opereta „E- în timpul celui de-al nouălea cin fi rezolvate în cel de-al zecelea mărul un milion şi jicmătate cu marca H.T.Z.
22,25 24 de cinal, industria metalurgică a Do- cincinal. Drept bază in munca noas în scrisoarea adresată muzeului, muncitorii uzi \s
ui ca sportivă ; tieţkului a avut o dezvoltare con tră stau indicaţiile Partidului Co nei car ca acest cadou să fie dăruit muzeului local \
tinuă. Cantitatea de fontă a cres
„Paşa Anghelina". Persoane de seamă, veterani ai
munist al Uniunii Sovietice in legă
programului. cut în perioada cincinalului cu tură cu realizarea continuă a creş muncii de la fabrica de tractoare, o cunoşteau s
1 300 000 tone (6,9 Ia sută) şi cea de terii nivelului de trai material şi
•IEMBRIE oţel cu 2 milioane tone (2,6 la su cultural ai poporului, pe baza dez foarte bine pe Paşa Anghelina, Cu emoţie ei îşi
aduc aminte de- întîlnirile cu ea la uzină, pe care
probabil) tă). Creşterea producţiei s-a reali voltării dinamice şi proporţionale
zat pe baza punerii în funcţiune a
noilor obiective industriale şi prin a produsului social, pe baza creşte Paşa Anghelina o vizitase de mai multe ori. De
, ; 16,30 Emi- reconstruirea şi modernizarea celor rii eficienţei lui, prin accelerarea asemenea, pe adresa casei ei din colhozul natal, s
i maghiară ; existente, prin folosirea lor mai progresului tehnico-ştiinţific, prin muncitorii uzinei au trimis scrisori consătenilor ei.
19,20 1001 de raţională. S-au pus în funcţiune îmbunătăţirea calitativă a întregii „Nqi ne mindrim cu faptul că prima femeie \
laminorul de tablă groasă „3 600“ munci din toate ramurile economi
rnal ; 20,00 E- la uzina „Azovstali", secţia de a- ei naţionale. tractorist din ţară a muncit mulţi ani pe caii noştri s
auzicală ; 20,20 parate de sudură electrică din Har- Pentru toate acestea noi avem o de oţel. Dorim tuturor muncitorilor colhozului şi s
; 21,20 Roman tîzk, secţia de finisare 950/900 de bază frumoasă. Acum totul depin mecanizatorilor mult succes în munca de ridicare
la uzina metalurgică din Doneţk şi de de iniţiativa şi activitatea fie
de ore ; 22,30 secţia de calibrare de ia uzina cărui om al muncii, de nivelul
•amului. metalurgică din Konstantinovo. muncii politice şi organizatorice a Oraşul Krasnoarmeisk. Membri ai cercului de ar continuă a gospodăriei agricole socialiste" — scriu V
Şi in siderurgia regiunii Doneţk organizaţiei regionale de partid. tişti amatori. muncitorii urinei in scrisoarea adresată muzeului.
