Page 7 - Drumul_socialismului_1976_11

10 6 MARŢI, 2 NOIEMBRIE 1976 Pag. 7

IE artă ■ în vă^mîjxt — culturi
unine-
î 8,10
efera-
iltăto-
oriţa ; Turneul Ansamblului de clntece
,05 A- (liniare României" — primul festival naţional
inpre- 99
Disco-
in a© şi dansuri in regiunea Doneţk
mdo- al educaţiei si culturii socialiste
pretul
şlagă- In această săptămînă îşi înce­ cultură), HUNEDOARA (vineri,
; 15,00 pe turneul în judeţul nostru, în 5 noiembrie, orele 15,30, casa de
Sadio- In activitatea complexă ce se des­ cialist. Pentru a asigura un spri­ ceastă perioadă in concordanţă cu cadrul legăturilor de prietenie cultură), GURABARZA (sîmbătă,
5 ©co- făşoară de către toate organizaţii­ jin eficient şi calificat formaţiilor prevederile planului de măsuri de 6 noiembrie, orele 18,00, clubul
ştiri ; le de roasă şi obşteşti din judeţul artistice de toate genurile, specia­ înfăptuire a documentelor Congre­ statornicite între judeţul Hune­
ii ro- nostru, sub îndrumarea organelor liştii au fost repartizaţi pe for­ sului educaţiei politice şi al cultu­ doara şi regiunea Doneţk, An­ sindicatelor), GEOAGIU-BAl (du­
; 20,30 şi organizaţiilor de partid, pentru maţii artistice şi se va urmări să rii socialiste — care au desfăşurat samblul de cîntece şi dansuri minică, 7 noiembrie, orele 18,00,
mnea- înfăptuirea sarcinilor reieşite din desfăşoare o activitate permanentă. şi pînă în prezent o activitate din regiunea Doneţk, R.S.S. U- e.ţsa de cultură), URÎCANJ (luni,
i oră ;
24,00 documentele Congresului educaţiei întrucât în mişcarea artistică de fructuoasă, mai ales cenaclurile craineană. în cadrul turneului, 8 noiembrie, orele 13,30, sala de
strada politice şi al culturii socialiste, un amatori din judeţul nostru, atît la „Flacăra" din Hunedoara şi „Rit­ organizat cu prilejul manifestări­
loc aparte îl ocupă cele ce pri­ oraşe cît mai ales în mediul rural, muri" din Deva, vor trebui să-şi a- lor dedicate zilei de 7 Noiem­ apel ă exploatării miniere) şi
vesc organizarea şi desfăşurarea ducă o mai substanţială contribuţie PETROŞANI (8 noiembrie, ore­
RIE Festivalului naţional al educaţiei şi preocupările aşezămintelor cultura­ la îmbogăţirea repertoriului for­ brie, artiştii sovietici vor oferi
imine- culturii socialiste „Cîntare Româ­ le de a spori manifestările artis­ maţiilor artistice din judeţ, cu lu­ spectacole la DEVA (joi, 4 no­ le 19,00, casa de cultură a sindi­
; 8,10 tice au fost materializate mai iembrie, orele 19,00, casa de catelor).
:ef-era- niei". mult prin spectacole de valorificare crări care să răspundă cît mai de­
Liltăto- Festivalul, dedicat sărbătoririi a folclorului tradiţional şi contem­ plin preţioaselor îndemnuri ale
ştiri ; secretarului general al partidului
11,Or­ centenarului independenţei de stat poran, şi într-o mai mică măsură tovarăşul NICOLAE CEAU.ŞESCU :
ii,35 a României, se organizează ca o au fost abordate genurile cu o e- carnet cultural
; ^12,00 amplă manifestare educativă poli- ficienţă educativă ridicată (specta­ „O adevărată „Cîntare a României"
intil- tico-ideologică, cultural-artistică de colele de brigadă artistică, de dans nu poate fi concepută şi înţeleasă
•ă şi creaţie şi interpretare menită să tematic, de teatru-document, con­ fără tumultul abatajelor din mi­
00 De Îmbogăţească şi să diversifice viaţa certele corale etc.), s-au luat mă­ ne, al furnalelor, Haminoarelor, u-
invita- spirituală a întregii ţări, să spo­ suri pentru remedierea acestui nea­ tilajelor grele, fără freamătul mun­ P roj i i
rească aportul geniului creator a! juns. Recent, festivalul inter jude­ cii din industria electronică, din in­ „Luceferi de metal“
poporului român la patrimoniu] ţean al dansului tematic, organizat dustria uşoară sau alimentară. De VĂTAFUL DE CÂLUSARÎ
cultural naţional şi universal. la Deva, a oferit un util schimb de asemenea, nu noate fi concepută o
Comitetele de cultură şi educaţie experienţă, plin de învăţăminte adevărată „Cîntare a României" Timp de două zile, la Clubul „Si- DiN GEOAG1U
socialistă judeţean, municipale şi pentru coregrafii din judeţ şi co­ fără zumzetul tractoarelor şi al derurgistul" din Hunedoara s-a
; 16,20 orăşeneşti, consiliile de conducere lectivele de dans tematic. Acelaşi maşinilor agricole, fără munca en­ desfăşurat prima ediţie a Festiva­
Pano- lucru se poate spune şi despre tuziastă a muncitorilor şi ţărani­ lului—concurs de muzică uşoară
ştiri ; ale aşezămintelor de cultură, con­ lor". „Luceferi de metal".
Litera comitent cu înfăptuirea manifestă­ concertul coral „Stindard de liber­
Muzică rilor din cadrul lunii culturii şi tate" în care prezenţa corurilor din Creatorii hunedoreni din dome­ Publicul, care a umplut sala pină
astră ; educaţiei socialiste hunedorene alte judeţe a constituit o adevăra­ niul literaturii. artelor plastice, la refuz, a aplaudat evoluţia celor
O zi „Sarmis ’76“. au trecut, încă din tă încîntare pentru spectatori, atît creaţiei muzicale, cinecluburilor şi 40 de concurenţi veniţi la festival
1 noc- luna septembrie la materializarea în privinţa repertoriului cu un cercurilor foto se vor strădui să din numeroase localităţi din ţară.
ştiri ; sarcinilor privind faza de. masă pronunţat caracter patriotic şi re­ materializeze aceste preţioase indi­ In final, juriul — prezidat de ar­
m. a Festivalului „Cîntare României". voluţionar, cît mai ales prin nivelul caţii ridicînd creaţia hunedoreană tistul emerit Octav Enigărescu —
Astfel, în toate localităţile judeţu­ artistic al interpretării. Pentru a la nivelul posibilităţilor, întrucât a acordat in cadrul „galei laurea­
mine- lui, în întreprinderi şi instituţii s-a îmbunătăţi activitatea sub acest as­ judeţul Hunedoara, cu harnicii săi ţilor" de duminică seara următoa­
5 8,10 trecut la evaluarea potenţialului de pect, s-au întreprins măsuri de pre­ siderurgişti, mineri, energeticieni, rele premii :
efera- creaţie şi interpretare existent, cît gătire corespunzătoare a reperto­ constructori, ţărani cooperatori, o- Premiul I şi trofeul „Luceferi de
iltăto- riului corurilor existente şi la cele
i Ra- şi la organizarea unor noi forma­ feră un minunat teren de înfăptui­ metal" — Laura Nicorovici (Zăr-
TT« • ţii artistice, care să asigure per­ ce se organizează în prezent, cît re a acestor nobile îndemnuri. nesti) ; premiul II — Bodi Kolo-
»» u _ »
[)5 In­ manenţa actului cultural-artistic în si de prezentare a mai multor spec­ Activul cultural al judeţului nos­ man (Braşov) ; premiul III — Au­
tră şi rîndurile marelui public şi în rîn- tacole cu participarea corurilor, tru, animat permanent de dorinţa rora Jalbă (Bucureşti) ; premiul
30 De durile creatorilor şi interpre­ brigăzilor artistice şi a colective­ special al juriului si a.1 Consiliului
club ; lor de montaje literar-muzicale în ridicării vieţii spirituale hunedo­ judeţean Hunedoara al sindicatelor
Coor- ţilor. Paralel cu această acţiune rene la nivelul sarcinilor desprinse Ionică Herţa, vătaful căluşarilor din :
Bule- de revitalizare a activităţii cercu­ perioada fazei de masă a festiva­ — Gheorghe Ciobanu . (Bacău) ; Geoagiu, a îndrăgit tainele jocului j
a pu- rilor de creaţie şi formaţiilor ar­ lului „Cîntare României". din documentele Congresului al menţiuni : Tania Suciu (I.C.S. Hu­ încă din clasele primare. In scurt
20,30 tistice, o atenţie deosebită s-a a- Dorind să asigurăm o permanen­ Xl-lea al partidului şi ale Con­ nedoara) ; Sanda Rovinar (Institu­ timp, de la învăţarea acestui străvechi
i Mu- ţă în activitatea formaţiilor artis­ tul de subingineri din Hunedoara) joc popular, ajunge vătaf — ,,rol“ ce
ivoas- cordat şi se acordă în continuare gresului educaţiei politice şi al cul­ îl deţine de 12 ani. Datorită talentu­
oră ; atît repertoriului abordat cit şi ni­ tice la nivelul instituţiilor, între­ turii socialiste, sub conducerea şi şi Iovanca Ivanov (Timişoara). lui nativ şi muncii perseverente,
) Bu- prinderilor şi satelor, am stabilit S-au mai acordat •; premiul special împreună cu ceilalţi membri ai echi­
Mu- velului artistic al fiecărei mani­ îndrumarea organelor şi organiza­ al Consiliului municipal Hunedoa­ pei participă la numeroase festiva­
festări cultural-educative. Prin ca, lunar, fiecare gen de formaţie ţiilor de partid, va depune toate ra al sindicatelor — Vasile Tran­ luri judeţene, interjudeţene şi inter­
Centrul de îndrumare a creaţiei să prezinte cel puţin un spectacol, eforturile pentru obţinerea unor dafir (Constanţa) ; premiul special naţionale.
Cel mai recent succes l-a obţinut în
nine- populare- şi a mişcării artistice de aceasta fiind o condiţie pentru par­ cît mai frumoase rezultate în pri­ al Comitetului U.T.C. din C.S. Hu­ luna august a acestui an, cînd a par­
: 8,10 amatori s-au difuzat liste de re­ ticiparea la festival şi a eventualei mul festival naţional al educaţiei nedoara — Ioan Stancu (Zărneşti). ticipat cu ansamblul „Mureşana“ din
efera- pertorii şi materiale orientative de promovări în etapele superioare — Premiul pentru cea mai bună com­ Geoagiu la un turneu în regiunea
tltăto- şi culturii socialiste „Cîntare Româ­ poziţie muzicală dedicată festiva­ Doneţk — R.S.S. Ucraineană.
Artistul amator Ionică Herţa este
11,00 teatru scurt, de muzică patriotică, comunală, intercomunală şi jude­ niei". lului, oferit de Comitetul sindica­
intece • librete de dans tematic şi montaje ţeană. tului din C.S. Hunedoara, l-a ob­ un tovarăş stimat şi preţuit atît la
\van- PETRU STOICAN locul de muncă (Staţiunea balneocli­
materică Geoagiu-Băi), cît şi de con­
; Dis- literar-muzicale, materiale de re­ Cenaclurile şi cercurile literare preşedintele Comitetului ţinut Iuliu Ken, dirijorul formaţiei săteni şi de iubitorii dansului popular.
n de pertoriu nou, inspirate din istoria de pe întreg cuprinsul judeţului judeţean de cultură şi de muzică uşoară „Sidgr, Club".
meîo- (VASILE CI-IEVEREŞAN).
pretul patriei, din prezentul nostru so­ — al căror număr va spori în a- educaţie socialistă (IONEL BRAIA, corespondent).
?lagă-
; 15,00
iojur- De curînd a început aplicarea o echipă de 17 elevi lucrează la
cono- în toate unităţile liceale de în­ Practica în perioade compacte — conf acţionarea unor suporţi meta­ Agendă studenţească
ştiri ;
10 o- văţământ a practicii în perioade lici pentru un laborator de chi­
pe a- compacte — măsură stabilită, du­ mie. Elevul Ştefan Fodo, şeful © In cadrul activităţilor sportive
1
,00 o pă cum se ştie, la 13 octombrie o metodă moderni, eficientă în procesul echipei (echipat ca sudor), se fa­ organizate la Institutul de mine
Muzi- a.c., în şedinţa Comitetului Poli­ ce purtătorul de cuvint al cole­ Petroşani, săptămînă trecută a a-
tic Executiv al C.C. al P.C.R. gilor săi i „E mai bine cu practi­ vut loc „Crosul de toamnă" cu
...Ne păşim la Liceul industrial integrării învăţăraîntufea cu producţia ca de o săptămînă pe lună de­ participarea a peste 150 de stu­
RIE minier din Deva. Primul maistru- oarece avem continuitate in mun­ denţi, cros desfăşurat în ambianţa
; 8,io instructor ' întilnit în recreaţia că, ne putem insuşi mai temeinic parcului sportiv al institutului. Tot'
refera- mare — Alexandru Bareholschi sudează, iar a patra asamblea­ mestrului să se facă o altă no­ o meserie" . în domeniul sportului amintim de­
imine- ză. Pot să afirm acum, la sfirşi- tare, precum si o lucrare de con­ In încheiere, redăm finalul con­ clanşarea turneelor finale la fot­
; 9,05 — ne conduce în atelier si ne dă bal, tenis de cîmip, volei, şah, la
10,00 si primele amănunte : „Lucrez a- tul primei sâptămîni de la in­ trol". vorbirii pe care am avut-o cu
Atlas cum lăcătuşerie cu elevii anului trarea in vigoare- a măsurii luate In acest trimestru, elevii din Dumitru Cliiriac, şeful catedrei care participă echipele anilor de
îmieră 11-H, secţia exploatări miniere, de către partidul nostru, că şase anul II-H trebuie să realizeze o de practică •: „Elevii liceului n-au studiu din» cele două facultăţi.
in de suporţi de flori pentru noua scoa­ zile în sir de practică sint foarte producţie în valoare de aproape intîmpinat dificultăţi in acomo­ ® Un mare număr de student!
melo- lă, obiecte ce fac parte din pla­ eficiente 10 000 lei (in jur de 30 000 lei pe darea cu noul sistem al practicii mineri s-au întilnit cu general-
il pre- compacte. Munca în flux conti­ maior în rezervă Wiliam Suder,
; 15,00 nul de. producţie al liceului nos­ în biroul maistrului-instructor an !). Intr-un grafic pe. care ni-l participant la războiul antihitlerist,
Radio- tru. După noul program de prac­ (de unde se vede întregul atelier) pune la vedere maistrul-instruc- nuu timp de sase zile in atelie- pentru a omagia cea de a 32-a ani­
sment tică, activitatea productivă a în­ ni se arată fisele de apreciere a- tor, citim planul de producţie al rele-şcoală, ivită din necesitatea
serii ; ceput luni si se termină astăzi le elevilor. Care este norma săp- clasei„Placare bancuri de lu­ adâncirii procesului de integrare versare a Zilei Armatei R.S.R. Cu
20,30 (sîmbătă, 30 octombrie—~n.n.). În­ tămînală ? „La cantitatea si ca­ cru pentru lăcătuşerie", „Montare a invăţămintului cu cercetarea si acest prilej oaspetele a evocat tra­
Mu- că de la început,. elevii au fost or­ litatea lucrărilor executate de usi metalice", „Montare menghini producţia, duce la însuşirea unor diţiile de luptă ale armatei noas­
xstră ; către elevi se ia în considerare şi vopsit bancuri", „Suporţi tablă deprinderi mai temeinice, mai tre, glorioasele fapte de arme ale
Dans ganizaţi ca într-o întreprindere, certe, realizîndu-se o mai com­ ostaşilor români.
n de adică, in cazul de faţă, lucrează un anumit coeficient al norme- usi", „Etajere cămin", „Alte lu­ pletă instruire si pregătire pen­ a Clubul cultural studenţesc' din
noc- în patru echipe, fiecare cu sar­ lor reale din producţie". Notarea crări". tru viaţă a liceenilor de azi". Petroşani a organizat în cadrul
cini precise : una debitează, alta activităţii practice se face săptă- Facem o vizită ţi in atelierul săptămânilor culturale ale anilor
se ocupă de îndoirea la rece, alta mînal, urmînd ca la sfîrsitul tri- de lăcătuşerie al anului I, unde C. D. întîi vizite la Muzeul mineritului.
RîE
(ŞTEFAN COSTEA, corespondent).
Vă
8,10 3 sacra 12K3Î31 GKCO 8 1 EE3S3 0S22Z3 E3S2Z3 B-SS3 G3ES STS2E !
et'-ju wn.vSa s
turarea ţărănimii de la viaţa po­
Cauzele izbucnirii răscoalei de 1907-1377. Şapte decenii ds la marea răsssală a ţăranilor din România
la 1907 — mizeria şi privaţiunile litică se realizase prin sistemul
— erau vechi. Se adunaseră şi electoral censitar, adică ţăranii
m- se amplificaseră cu vremea. erau „reprezentaţi" tocmai de
De România, în preajma răscoalei, io anacronism apăsător: relaţii feudale la începutul secolului aceia care îi exploatau. în acest 1
se prezenta ca o ţară cu latifun­ caz nici aparatul de stat nu era
dii, predominând moşiile de pe­ mai prejos decît moşierii şi aren-;
7,15 la sută erau ţărani mijlocaşi cu considerabile sau să efectueze di­ de mizerie. 3,8 la sută din fami­ daşii. Prin tot felul de abuzuri, i
-ul ste 500 ha. Un număr de 5 000
de moşieri stăpâneau- o supra­ loturi mai mari de 10 ha. Mai ferite munci. Dar marea nemul­ liile ţărăneşti locuiau în bor­ aparatul administrativ, judecă- 1
0,15 faţă egală cu cea deţinută de exista şi o pătură subţire de gos­ ţumire a ţărănimii o constituia deie de pământ, 26,5 la sută în toresc şi poliţienesc făcea ca îm-;
îa- podării chiabureşti (2,89 la sută), contractul de învoieli agricole, ce locuinţe cu o singură odaie şi pilarea să devină şi mai apăsă-;
peste 900 000 de ţărani. în anul
1900, regele, cel mai mare moşier care deţinea 18,07 la sută din su­ se încheia mai ales în timpul 50,6 la sută în locuinţe cu două toare. înlăturarea relaţiilor feu­
din ţară, stăpînea moşii în su­ prafaţa pământului ţărănesc. iernii, cînd, speculând nevoia de Ddăi. Hrana ţăranului devenise dale devenise iminentă. „Prin!
prafaţă de 131 939 ha. în legătu­ în general, se practica siste­ hrană a ţăranilor, arendaşul sau din ce în ce mai săracă. Dintr-un proporţiile şi intensitatea ei —
ră cu nedreapta împărţire a pă­ mul arendării pământului. Moşie­ moşierul le impunea condiţii raport medical rezultă că, faţă se subliniază în Programul parti- j
mântului, iată ce scria economis­ rul dădea arendaşului pământ grele. Se practicau trei forme i de anul 1860, în 1900 ţăranului dului nostru —, răscoala din 1907
a scos în evidenţă necesitatea
îi revenea de două -ori mai pu­
&s- tul G. D. Creangă : „Cea mai a- zu 20 lei ha, dar ţăranul era o- renta în muncă sau dijma la tar­
la, renta în produse sau dijma ţin lapte de vacă ; consumul a- imperioasă a înlăturării relaţiilor
de nonmală şi mai păgubitoare stare bligat să-i plătească arendaşu­ feudale din agricultura Româ—
1
pentru ţară, din toate punctele lui pînă la 80 lei ha. De aseme­ de-a valma şi renta în bani. nual de porumb pe cap de lo­
de vedere, o formează cele două nea, statuii dădea din domeniile Dintre alte cauze care apăsau cuitor, de la 230 kg, cît era în niei, a rezolvării problemei agra­
extremităţi ale proprietăţii s sale în arendă marilor arendaşi, pe umerii ţăranilor se pot enu­ 1876, ajunsese la 146 kg în 1903. re în favoarea maselor largi ţă­
pulverizarea proprietăţii ţără­ care le subarendau ţăranilor cu mera : ruşfeturile (obligaţii su­ în asemenea condiţii, bolile so­ răneşti".
neşti, pe de o parte, latifundiile, preţuri întreite. plimentare peste dijma sau ren­ ciale erau foarte ..răspândite la Cu începutul secolului XX, 1
>,00 adică moşiile cu o întindere O altă oauză care agrava viaţa ta în bani, ce îmbrăcau în gene­ sate, mai ales pelagra. nemulţumirile se adună, focul
i,00 foarte mare, de regulă peste 500 ţărănimii o constituia repartiza­ ral forma muncilor suplimenta­ La .toate acestea se adăugau arde mocnit, deşi ziarele vremii
ha, pe de altă parte, o stare ca­ rea inventarului agricol viu şi re), darurile în natură'/ sau plo- şi starea de înapoiere culturală a semnalează totuşi unele ridicări
de violente, mai ales între' anii
re, din nenorocire, există la noi mort. In timp ce suprafeţele a- coanele, abuzurile şi samavolni­ ţărănimii, precum şi lipsa drep­
za în nici o ţară din Europa, gricole aparţineau unui număr ciile nesfârşite, camăta şi specula turilor politice. în anul şcolar 1904—1906 şi care vor creşte în
pe exceptînd Rusia". mic de moşieri, 92—95 la sută practicate de samsarii care ne­ 1904—1905, doar 30 la sută din amploare pînă cînd vîlvătaia va
O
Dintr-o statistică a vremii re­ din inventarul agricol aparţinea gociau produsele agricole de la numărul copiilor din mediul ru­ cuprinde întreaga ţară, antre-
iese că 59,22 la sută din gospo­ ţăranilor. Deşi ţăranul lucra pă­ ţărani, sporirea impozitelor ş.a ral urmau cursurile şcolare, din­ nînd la luptă marea majoritate
ştiri ; I dăriile ţărăneşti o forma grupa mântul cu vitele sale, pentru pă- S-a ajuns astfel ca, în preajma tre aceştia, majoritatea, datorită
lare). I ţărănimii sărace, 23,86 la sută şunatul vitelor în teritoriul mo­ răscoalei, gospodăria ţărănească lipsei de condiţii, abandonau a ţărănimii.
nu aveau pământ şi doar 14,03 şiei trebuia să plătească sume să se afle într-un stadiu avansat şcoala după un an sau doi. înlăr C. DROZD