Page 12 - Drumul_socialismului_1976_12
P. 12
DRUMUL SOCIALISMULUI S
ag. 2
MARŢI,
5.00 Bule
Ritmuri m.
programul
lctin ele
coteca „U‘
în lumina Programului de măsuri adaptat de
Eli economică este etalon esenţial ştiri ; 12,05
tlia
popul,
preferat ; !
15.00 Clubt
ai activităţii de partid ' Plenara O.C. al P.C.R. din 2-3 noiembrie a.c. Radiojurnal
economice
trări de m
\ 17,45 Tezati
Memoria p
în ciivîntările rostite cu diferite consumurilor de metal, energie şi în această perspectivă este strin Consiliul orăşenesc de educaţie politică şi 18.00 Orele
prilejuri, în indicaţiile date cu combustibil, îndeplinirea sarcinilor gent necesar ca şi organizaţiile doina străt
ocazia vizitelor de,, lucru, în con- pentru export, modul în care s-a noastre de partid să adopte o vi lei or no as ti
adresa dur.
-sfătuirile de diferite profiluri, se realizat desfăşurarea sarcinilor de ziune mobilă, profundă şi de largă cultură socialistă - angajat plenar în .munca O zi intr-o
cretarul general al partidului, to plan pe întregul cincinal. De ase perspectivă asupra nivelului pla muzicale ;
varăşul Nicolae Ceauşescu, a atras menea, au fost puse în dezbatere nurilor şi să acţioneze cu toată turn ; 0,05
atenţia «• upra faptului că toate mă- îndeplinirea sarcinilor de investiţii energia pentru a produce maxi-, de educa} ie şi formare a omului nou 14 ; 1,45—5,1
. şurile pe care organizaţiile de şi activitatea de întreţinere şi re mum cu minimum de cheltuieli.
partid le întreprind, întreaga lor paraţii. Măsurile adoptate în unităţile e- MIERCURI
activitate trebuie să se reflecte ne De ce punem un mare accen.tpe conomice din municipiul Hunedoa A trecut puţină vreme de la con ca instructiv-educativă din şcoli, 5.00 Bulei
mijlocit în creşterea eficienţei eco analizele la faţa locului, pe anali ra pe această linie, acţiunea per stituirea Consiliului orăşenesc de intensificarea activităţii cultural- Ritmuri m;
nomice. Această categorie exprimă zele la care participă toţi facto manentă pentru înfăptuirea ^ lor, educaţie politică şi cultură socia artistice de masă, răspîndirea cu programul
cel mai bine şi mai complet or rii implicaţi ? / munca neobostiă desfăşurată de co- , listă Orăştie, dar încă de la în noştinţelor ştiinţifice şi tehnice, letin de ştii
ganizarea, planificarea,, modul în Considerăm .că în condiţiile cînd lectivele muncitoreşti, sub condu ceput s-a pornit bine, chibzuit la sporirea eficacităţii propagandei
complexitate şi răspundere care liză, instruiri şi schimburi de ex n
care sînt concepute şi duse la în plenarele C.C. al P.C.R., şedinţele cerea organizaţiilor de partid, au ; treabă. Fireşte, aceasta şi datorită vizuale etc. Consiliul şi-a propus
deplinire acţiunile, rezultatul efor determinat rezultate bune în spo faptului că în activitatea de mare şi probleme de studiu şi de. ana
tului, în ultimă instanţă. De aceea, rirea eficienţei. Voi da aici doar
eficienţa, ca indicator sintetic, de-' Din exparienţa cîteva exemple ilustrative. De pil priveşte formarea omului nou, cy perienţă, controale asupra modu
rivă dintr-o multitudine de alţi in dă, pe calea reducerii cheltuielilor , o înaltă conştiinţă socialistă, cu lui cum se înfăptuiesc prevederile cal-folcloric
dicatori şi de factori de influenţă. organizaţiilor la 1 000 lei producţie marfă s-au o atitudine înaintată faţă de mun programului stabilit. la 3 ; 15,00
în conducerea economiei, organi obţinut importante economii : la., că, există' aici continuitate şi tra — A.m reorganizat şi colectivele 10.00 Radioj
zaţia municipală de partid Hune C.S.H. — 40 milioane lei, la i diţie, cu accente de intransigenţă de lectori şi agitatori, cele de in donale ecoi
doara vizează în mod special acei ' de p&rdd. F.I.L — 1,2 milioane lei, la şi fermitate pe care partidul nos formare politică — ne spunea to na Românii
;• • > X ;• '5 • N . S •• •/ !; •
' .
»\ > >
indicatori care determină în mă E.G.C.L. — 133 mii lei etc. De a- tru le-a imprimat mai .cu seamă varăşa Ana Heriea, preşedinta rit ; 17,00
sură hotărîtoare nivelul eficienţei, semenea, în toate unităţile s-au re în ultimii am. * Consiliului orăşenesc de educaţie 17,05 Odit li
printre care cei privitori la volu Comitetului Politic Executiv al C.C. alizat depăşiri considerabile la pro politică şi cultură socialistă Orăş Mult mi-e <
mul şi structura producţiei, con al P.C.R. aduc noi îmbunătăţiri ductivitatea muncii : la C.S.H. cu Prin ele însele, constituirile con tie. în scurte şedinţe de lucru săp- 18.00 Orele
sumurile şi cheltuielile materiale, planurilor, pun în faţa colective 6 911 lei, la I.M.Ii. — cu 6 481 lei siliilor orăşenesc de educaţie poli tămînale analizăm ce am făcut şi doina străbi
lelor noastt
productivitatea muncii, preţui de lor muncitoreşti noi exigenţe, ac- pe angajat, la F.I.L. cu 7 000 iei, la tică şi cultură socialistă, a celor ce avem de rezolvat în continua spiritul legi
cost, asimilarea de produse noi, centuînd în mod deosebit asupra I.C.S.H. cu 3 523 lei. -Contribuţii, lalte 5 asemenea consilii formate re. O parte considerabilă a activi adresia dum
autoutilarea etc. Pentru toate a- laturilor calitative ale activităţii de de seamă la creşterea eficienţei in principalele unităţi economice tăţii consiliului va urmări îndepli O zi într-o
oeste categorii de activităţi există concepţie, proiectare şi de produc s-au realizat pe calea depăşirii pla ale oraşului, la care au participai nirea exemplară a sarcinilor de rii muzicali
în fiecare întreprindere programe ţie, asemenea analize crşează cel nului la producţia globală şi marfă. un foarte mare număr de cetă nocturn.
de lungă durată. continînd în mai bun cadru organizatoric şi de Valoarea producţiei globale supli ţeni, adoptarea programelor lor producţie, sporirea eficienţei eco
principal căile şi mijloacele prin decizie prin care pot fi evaluate mentare pe 11 luni la nivelul muni- ; de activităţi pentru un an întreg nomice şi a productivităţii muncii .TOI, 11
care se acţionează. în aceste con posibilităţile şi găsite rezervele cipiului s,e ridică la 195 milioane au prilejuit momente cu deosebit pe arîgajat, gospodărirea chibzui 5.00 Bulet:
diţii. atît pentru organele colec pentru îndeplinirea sarcinilor, pen lei, iar la producţia "marfă — de ecou. tă a materiilor prime, materialelor, Ritmuri ma
tive de conducere din unităţi, cit tru asigurarea unei permanente 285 milioane lei. Din programul-cadru de activi energiei, combustibilului, întrona programul <
şi pentru comitetul municipal de alinieri a efortului la cerinţele ce Comitetul-municipal de partid! tăţi al consiliului orăşenesc, la rea ordinii şi disciplinei, folosirea letin de şt
partid, una din principalele sarcini se impun de la o etapă la alta. utilizează şi alte forme şi mijloa- i baza întocmirii căruia au stat sar intensivă a capacităţilor de pro cu melodia
este înfăptuirea riguroasă, corelată, Este ştiut, de pildă, că în acest ce prin care acţionează pentru im- cinile reieşite din documentele ducţie, a timpului de lucru, petre prelul pref<
a prevederilor programelor, adap an, secretarul general al partidu bunătăţirea acMvităţii economice ;în ; Congresului ai Xl-lea al partidu cerea plăcută, instructivă a tim şlagărelor ;
tarea lor permanentă la cerinţele lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, toate întreprinderile. Avem aici lui, ale Congresului educaţiei po pului liber, statornicirea atitudinii 15.00 Tehnic
şi exigenţele noi puse de econo pe baza unor analize temeinice, la în vedere plenarele comitetului, litice şi al culturii socialiste, din demne, civilizate în muncă, în so jurnal. Bul
16,25 Coori
mia naţională. faţa locului, cu specialiştii şi co şedinţele de birou, comandamente cuvântările şi expunerile secretaru cietate şi familie, respectarea nor
17.00 Bulctii
Biroul comitetului municipal, se lectivele din diverse ramuri, a dat le în activitatea de investiţii, co lui general al partidului, tovarăşul melor moralei, eticii şi echităţii Tribuna reo
cretariatul folosesc o gamă largă orientări noi, a indicat căile ce lectivele pentru studii, control şi Nicolae Ceauşescu, în domeniul ac socialiste. Lansăm iniţiative oe România, pl
de forme şi mijloace prin care ac trebuie utilizate pentru creşterea îndrumare, precum . şi unele forrpe tivităţii politico-ideologice şi cul- cheamă la abnegaţie şi dăruire Orele serii ;
ţionează pentru traducerea în viaţă eficienţei economice. Evident,, toa de control şi intervenţie operativă. tural-educative se desprind sarcini muncitorească, la F.I.L., Vidra", străbună,
a hotărîrilor luate, a măsurilor sta te acestea au menirea "să asigure Avem,, de asemenea, în vedere, concrete, cu termene şi răspun şantier, sub genericul „Să devenim noastre ; 20
bilite prin programe. în primul îndeplinirea şi chiar depăşirea sar sprijinul permanent pe care- îl deri pentru toţi factorii implicaţi un colectiv de muncă al cinstei, puiui ; 20,40
rînd, toţi membrii comitetului, ai cinilor stabilite de Programul adop primim din partea Comitetului ju în activitatea de educare perma onoarei şi demnităţii" ■; pentru fes sa dummeav
biroului şi secretarii sînt reparti tat de Congresul al Xl-lea al deţean de partid în soluţionarea nentă, de formare a omului nou. tivalul naţional „Gintarea Româ într-o oră :
zaţi pentru a se ocupa mai îndea partidului. Aşa s-au conturat ca di unor probleme de mare însemnă 24.00 Btiietii:
proape de un număr de unităţi. recţii esenţiale de acţiune : calita tate, cu implicaţii directe asupra cu o atitudine demnă, înaintată în niei" pregătim formaţii noi — de 5.00 Muzical
Sub îndrumarea lor, comitetele de tea produselor, reducerea consumu economiei naţionale. muncă, în societate, în familie : teatru scurt, muzică populară, bri VINERI,
organele şi organizaţiile de partid, gadă artistică de agitaţie. Declan
partid, consiliile oamenilor mun rilor specifice şi a cheltuielilor de Comitetul municipal de partid se de sindicat şj. tineret, ale F.U.S., şăm, la sugestia sculptorului local
cii fac periodic analize asupra mo .producţie, creşterea productivităţii străduieşte să-şi-perfecţioneze neîn 5.00 Bulet
dului în care se înfăptuiesc cele muncii, introducerea rapidă în pro cetat formele şi metodele de con de femei, pionieri, şcolile, aşeză- nic Nicolae Adam, o întrecere în Ritmuri ma
stabilite anterior şi adoptă mă ducţie a rezultatelor cercetării şti mintele de cultură, cluburile şi ce tre toţi arti.şţii plastici locali, care programul t
suri suplimentare care să reducă inţifice. creşterea indicilor de uti ducere a economiei, să ajute orga lelalte. în mod deosebit atenţia se va încheia cu expoziţia lor letin de şl
nele de conducere colectivă din
termenele de îndeplinire, să asigu lizare a maşinilor, instalaţiilor, a- toate unităţile să-şi exercite rolul este îndreptată spre mai buna şi „Idei de artă plastică şi realizări cu melodia
re certitudine. Asemenea analize au gregatelor şi a timpului de lucru şi funcţiile în concordanţă cu ce eficienta organizare şi desfăşurare orăştiene" ; pentru corul Orăştiei, preţui prefe
fost făcute de către consiliul mu etc. Plenara, din 2-3 noiembrie a rinţele şi exigentele sarcinilor ce a învăţământului .politico-ideologic care a luat în anii trecuţi locul găre în stil
nicipal de control muncitoresc în C.C. al P.C.R. este un exemplu ne revin din documentele de partid de partid, sindicat, U.T.C., a pro II pe ţară,, am organizat o selec la 3 ; 18.00
mai toate întreprinderile. La I.M. "concludent în privinţa viziunii di pagandei prin conferinţe, dinami ţie orăşenească. Dirijorul Ioan De la doini
tecul zileloi
Hunedoara, de pildă, s-au analizat namice a partidului nostru asupra- şi legile statului. zarea activităţii punctelor de infor Popa este hotărât să urce cel pu crotiţi rai
posibilităţile îndeplinirii sarcinilor prevederilor de plan, precum şi a- ION IONESCU mare şi documentare politică, or ţin tot atît de sus şi în festivalul Muzică o
de plan, la C.S.H. şi I.C.S.H. ana supra valorificării pe scară cit ganizarea chibzuită £ informărilor „Cîntarea României"'. voastră ; 22,
lizele au avut ca obiectiv îndepli mai largă a rezervelor din fie secretar al Comitetului politice lWare în organizaţiile de 23.00 Bijutei
nirea programelor de reducere a care unitate. municipal de partid Hunedoara partid, de sindicat şi tineret, mun GH. I. NEGREA 3.00 Muzica!
studiou:
Pentru toate organizaţiile com
CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ ponente ale Frontului Unităţii .So Din activitatea consiliilor MIŞOARA :
cialiste, pentru deputaţi şi consilii munţi, lum
Valea Jiulu
ÎN ORGANIZAŢIILE SINDICALE le populare propunerile cetăţenilor Frontului Unităţii Socialiste
constituie veritabile programe de i ;mbAta
lucru. Iată, în acest context, ce s-a
realizat pe baza propunerilor cetăy 5,00 Bulei
Climat ie angajare deplină pentru ţenilor în comunele Unirea şi Ţo- 0 largă şi permanentă participare Ritmuri ma
programul
teşti.
l microfon.
CU SPRIJINUL NEMIJLOCIT a miselor fa executarea lucrărilor * 11,25 Relief
« gan : 11,35
îndeplinirea sarcinilor Locuitorii din comuna Unirea, I dio-TV ; 12
AL CONSILIULUI POPULAR
lodia popul
(primar Aurel Martinescu), avînd edil i tar-gospodăreşti preferat ; l
Conferinţa organizaţiei de secţie procesului productiv a comparti în permanenţă sprijinul şi ajutorul La microfon
i i Meridian-cli
din cadrul secţiei mină a E. M. mentului electromecanic, care prin consiliului popular, au reuşit să mul de legătură între Unirea şi Pavel Cozac, Simion Lăzăroni, Ion \ nai ; 16,11
Deva a prilejuit un bilanţ bogai calitatea şi operativitatea repara realizeze obiective care ridică pe Crăguiş. Prejban-Nonu, Ioan Ivanc, Iancu / muzical ;
în activitatea productivă, socială ţiilor a asigurat funcţionarea co un plan superior aspectul edilitar- Prejban, Anton Bărbesc, Tiberiu ) 20,30 Azi
şi politico-ideologică de educare a respunzătoare a maşinilor şi insta gospodăresc al comunei, contribuie PRIN EFORTURI COMUNE Niculesiu şi alţii, care au contri i Muzică j:
minerilor, desfăşurată în cursul laţiilor ce deservesc brigăzile. Cu la îmbunătăţirea condiţiilor lor de } voastră ;
anului 1976. vinte de laudă pentru modul în muncă şi de viaţă. Aşa de pildă, La Toteşti — primar Ioan Zei- buit la reducerea costului construc * 22,30 Dans
Organizaţia sindicală, consiliu] care înţeleg să-şi facă datoria au cetăţenii din satul Tuştea, în frun coni — prin eforturile comune ale ţiei faţă de deviz cu 55 000 lei. Un ^ Muzical no
oamenilor muncii, întregul colec fost adresate maistrului Marchian te cu Iosif Baicu, secretarul or tuturor cetăţenilor, contribuţia alt obiectiv este căminul cultural
tiv de mineri şi-au concentrat e- Faur şi echipelor de mecanici con ganizaţiei de partid, preşedintele lor în bani şi. în muncă, a fost din Cîrneşti, unde s-a dat în fo DUMINICĂ
forturile, cu toată răspunderea şi duse de Vasile Pahonţiu, Ignat consiliului sătesc al F.U.S., Lăscuţ terminat şi dat în folosinţă, în losinţă sala de spectacole, încăpe 6,05 Conci
angajarea comunistă, asupra în Cioran şi Ioan Gaşpar. Aceleaşi Dăncescu, deputat, Miron Heljoni, toamna acestui an, un important rea pentru bibliotecă şi cabina de Radiojurnal
deplinirii lună de lună a sarcini aprecieri pozitive s-au făcut la a- membru de partid şi aRi comunişti obiectiv necesar educării şi for proiecţie cinematografică- Această J zicale ; f
lor economico-şociale. în acest bi dresa ■ .mecanicilor de abataje, în au lucrat 3 luni şi au prestat pes mării tinerei generaţii şi anume : lucrare s-a executat în regie pro satelor ; 10
lanţ se înscriu ia loc de cinste re frunte cu maistrul principal Cor te 2 000 ore de muncă patriotică la construcţia a patru noi săli de prie de qătre cetăţeni. Ei au procu 10,10 Te ap
zultate remarcabile. în 11 luni, a- nel Muntean. construcţia unui magazin sătesc cir clasă, a unui laborator şi a unui rat şi materialele şi au construit mea ; 11,oo
cest harnic colectiv a dat peste Elogiind eforturile colectivului bufet, economisindu-se 71 000 lei atelier-şcoală. O contribuţie deo şi edificiul. Costurile faţă de de meilor ; 11.
pian 685 ml de galerii şi suitori, pentru rezultatele bune dobîndite din valoarea de deviz a obiecti sebită Ia realizarea acestui obiec viz s-au redus Pînă acum cu a- lodia popi
importante depăşiri obţinîndu-se şi in întrecere, conferinţa a adoptat, vului. La Livezile ş-a făcut un tiv şi-au adus-o deputaţii Moise proape 60 000 lei. A fost îndepli preferat ; :
Ia celelalte capitole ale planului. în acelaşi timp o poziţie exigen drum de acces pe o lungime de 1,5 Micloşoni, Virgil Cîmpeanu, preşe nit, datorită hărniciei locuitorilor tru toţi ;
Un fapt îmbucurător, este şi acela tă, combativă faţă de unele mani km pe care s-au transportat şi aş dinte al comitetului de cetăţeni, comunei, şi angajamentul anual de 13,15 Unda
că aproape toate formaţiile de lu festări negative ce mai apar ternut peste .300 tone de pietriş şi Clara Lada, preşedinta comitetului a realiza prin muncă patriotică lu chestra de
cru îşi realizează lună de lună în activitatea de zi cu i Radiotelevi:
zi. steril, care au fost asigurate de comunal al femeilor, meseriaşii crări în valoare de 660 000 lei, şi < tis-club ; 1
sarcinile de plan. Pe baza acestor Astfel, au ..fost criticate unele aba consiliul poipular. De asemenea, s-a Herman Petru, Klein Fridirich, Do- s-au făcut în plus lucrări în va i cal ; 18,30
realizări, au crescut şi veniturile teri de la tehnologia de lucru, 'amenajat şi reparat pe 2 km dru rel Olaru, cetăţenii Moise Lăzăroni, loare de peste 120 000 lei. l 19,00 Ora i
angajaţilor, venitul mediu pe an mai ales în privinţa . respectării 1 diojurnal ;
gajat depăşţpdu-şe cu apro,ape 140 pasului de retragere, susţinerii, \ nicală. Con
lei încărcării găurilor de puşcare, pro Subliniind şi mai mult semnifi j 22,00 Rădic
Darea de seamă, ca şi partici tejării tuţtaurilor de aeraj, slabei actualitatea, politică caţia adîncă a ‘evenimentului de | ram ic spoi
panţii la dezbatere, printre care întreţineri a liniei ferate de pe ga la Giurgiu şi Ruse, tovarăşii ^ zical nocti
minerul Anton Gherosa, maistrul lerii etc. Şi în legătură cu aseme Nicolae "Ceauşescu şi Todor Jiv
Cornel Muntean, lăcătuşul Ristea nea fenomene au fost criticaţi cu kov au turnat cu unealta tradi ^ LUNI,
Lupu, artificierul Ipan Cîrppun, numele cei vinovaţi. (Urmare din pag. 1) gamă de manifestări ce exprimă ţională a constructorilor — can-
inginerul Ioan Stănculescu şi alţii în mod grăitor relaţiile de prie ciocul —- primele cupe de beton l 5,05 Ritn
Radioprogr
au subliniat pe bună dreptate că O importantă atenţie a acordat tenie şi colaborare frăţească ce în fundaţia halei monobloc, mar- i
l Buletin de
mersul bun al producţiei se dato conferinţa problemei întăririi dis zenţa tovarăşilor NICOLAE există între popoarele român şi cînd astfel aşezarea pietrei de te / rile sociali
CEAUŞESCU, secretar general al
rează în măsură hotărîtoare cli ciplinei în muncă. S-a semnalat, melie a întreprinderii. V ştiri ; 11,21
matului sănătos în care se lucrea de pildă, că încă este destul de Partidului Comunist Român, pre bulgar, dorinţa lor sinceră de a Manifestările de la Giurgiu şi ! tlio-TV ; 1
ză, angajării cu care muncesc mi ridicat numărul absenţelor de Ia şedintele Republicii Socialiste lărgi pe multiple planuri această Ruse s-au încheiat printr-un co 12,00. Bulei
colaborare, în interesul celor do
România, şi TODOR JIVKOV,
nerii, lăcătuşii, electricienii, marea lucru —- motivate şi nemotivate ^-, uă naţiuni, al cauzei socialismu municat oare, relevînd însemnăta la 1 la 3 ;
majoritate a efectivului. De pe a- precum şi al concediilor de boală. prini-secretar al Comitetului lui şi păcii în Balcani, în Europa tea întîlnirii la nivel înalt româ cenţilor ;
Central al partidului Comunist
cum se conturează unele formaţii Unii angajaţi, printre care Gheor- no-bulgare, a prilejuit reafirma 16,25 Coi
de lucru care se vor situa la sfîr- ghe Mihnea, Nicolae Mavroian, Bulgar, preşedintele Consiliului şi în întreaga lume. rea voinţei ferme a celor două) 17.00 Bule
situl anului printre cele fruntaşe Gheorghe Lazăr. Constantin Rusu, de Stat al Republicii Populare La mitingul prieteniei româno- partide şi state de a amplifica co Antena tii
în întrecerea socialistă. Au fost a- Gheorgh? Iovan şi alţii, în Bulgaria, an fost inaugurate lu bulgare care a avut loc în ora laborarea şi conlucrarea multi Ie serii ;
mintite în acest sens brigăzile con repetate rînduri, după - primirea crările de edificare a întreprin şul Giurgiu cu acest prilej au laterală roniâno-bulgară în folo nic ; 21,30
duse de Petru Groza, jîoman Tă- remuneraţiei, lipsesc de la lucru derii comune pentru construcţii rostit cuvî-ntări tovarăşii Nicolae sul celor două popoare, al cauzei Muzică p<
maş, Viorei Gogoaşe, Vasile Da- sub diverse motive. • S-a apreciat de maşini şi utilaje grele Giurgiu Ceauşescu şi Todor Jivkov, sub socialismului, unităţii ţărilor so voastră ; !
23.00 Biju
mian, Martin Knuff. că fenomenul disciplinar trebuie — Ruse. liniate în repetate rînduri de pu cialiste frăţeşti, păcii şi cooperă 1^ Muzical i
Analiza a apreciat contribuţia să formeze un obiectiv important Evenimentul a prilejuit, atît la ternice aplauze şi aclamaţii ale rii internaţionale.
deosebită la buna desfăşurare a al comitetului de secţie. Giurgiu cit şi la Ruse o bogată mulţimii participante. CORNEL ARMEANU