Page 13 - Drumul_socialismului_1976_12

DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6146 © MARŢI, 14 DECEMBRIE 1976 Pag. 3

Cum sîntgospodărit® căminele pentru fardarea trspteier

Dezvoltarea rapidă a capacităţi­ toate există gazete de perete, cu
lor de producţie din judeţ recla­ BRIGADA DE REPORTERI ÎN RAID colţuri „Ariciul"; holurile, casele
mă forţă de muncă. Adesea, a- scărilor sînt curate, cu tablouri si şi gradaţiiier
ceastă forţă de muncă înseamnă LA DEVA ŞI HUNEDOARA ilustraţii ; regulamentele sînt afi­
oameni tineri, nefamilişti. Pentru şate la locuri vizibile, comitetele
ca ei să locuiască în condiţii de cămin era ceva mai cald ca a- municipal al U.T.C., care ne înso­ U.T.C. de la nivelul întreprinde­ Potrivit articolului 22 din Legea
confort, statul a investit sume fară. Există promisiuni ferme că ţeşte în raidul nostru. rilor, activişti ai comitetului mu­ 12/1971, muncitorii calificaţi pot fi
mari în construirea şi dotarea că­ astăzi se va racorda căminul la Foarte adevărat. Dacă s-ar ocu­ nicipal al U.T.C. trec cu regulari­ încadraţi în categorii de califica­
minelor pentru nefamil'işti. Jude­ noua centrală. Să vedem. pa, ar evalua trimestrial rezulta­ tate prin cămine, comitetele că­ re, iar în cadrul aceleiaşi meserii
ţul nostru dispune în prezent de Dar şi fără aceasta, căminul se tele, cum glăsuieşte regulamentul, minelor desfăşoară o activitate lău­ şi categorii — pe trepte. Trece­
.peste 13 000 locuri în cămine, pe­ degradează lent, dar sigur. Sub­ n-am găsi camere ca acelea în ca­ dabilă. Ar fi însă de imputat fap­ rea acestora de la o treaptă la alta
ste 1 000 fiind date în folosinţă solul tehnic — inundat din cauza re locuiesc Ioan Pop şi Vasile tul că nu se popularizează cu se face pe baza calităţilor profe­
anul acesta. Cum este folosită a- neîntreţinerii. Calorifere la cape­ Gherman, şoferi la I.C.S.H., care, promptitudine locatarii certaţi cu sionale şi a rezultatelor obţinute
ceastă zestre pentru a le crea ce­ tele coridoarelor şi în grupuri sa­ beţi, au spart geamurile ; sau mur­ normele de comportament şi sub­ în producţie, cu respectarea con­
lor cazaţi în cămine o ambianţă nitare — blirfdate pentru că gea­ dare, ca aceea în care locuieşte liniem încă o dată, nu urmăreşte diţiilor de vechime, respectiv un
plăcută, posibilităţi de odihnă şi murile sînt sparte. Zidurile din Vasile Pal. Toţi sînt locatari în nimeni finalizarea întrecerii „Cea an pentru promovare de la nive­
refacere a capacităţii de efort ? vecinătatea grupurilor sanitare blocul X 2 al I.C.S.H. mai frumoasă cameră". Bine con­ lul de bază la treapta I şi de doi
Căminul nr. 1 din strada bran­ mîncate ca de pecingine, reţeaua — Majoritatea băieţilor sînt lo­ dusă, iniţiativa respectivă .ar avea
dului al Exploatării miniere Deva interioară de încălzire — necu­ catari corecţi, la locul lor — sub­ un efect deosebit de favorabil în ani pentru promovare de la o
treaptă inferioară la una , supe­
lasă, încă de la intrare, impresia răţată de ani de zile. Sînt lucrări linia tovarăşa Ana Melinceanu, ad­ buna gospodărire şi întreţinere a rioară.
de trainic şi bine gospodărit, a u- de întreţinere ce cad în sarcina ministratoarea blocului nr. 6 ai căminelor pentru tinerii Hunedoa­
nei organizări colective temeinice. proprietarului de spaţiu —• I.M.C. C.S.H. Dar avem şi dintre aceia rei.
Aceasta arată coridoarele, holul, Acesta a cerut, prin adrese, la care strică, sparg şi distrug ceea Desprindem o concluzie : se im­
1
exteriorul şi chiar camerele, cîte I.J.G.C.L. şi Ia cooperaţia meşte­ ce li s-a pus la dispoziţie pentru pune o mai eficace conlucrare în­ Că4ranjjuridic 1
am reuşit să vizităm. Dincolo de şugărească să facă o parte din ele. a avea o casă cît mai primitoare. tre toţi factorii cu răspunderi faţă
aceasta, sar în ochi cîteva contras­ A fost refuzată pe motiv de lipsă Iată, Marcel Posteucă, de la fur­ de căminele nefamiliştilor: comi­
te. Acum, în toiul iernii, se zugră­ de capacitate. Cei răspunzători, in­ nale I, Nicolae Hobjilă, de la a- tetele U.T.C., de sindicat, birou­ Acordarea de trepte se poate
veşte, se sparg pereţii pentru ae­ clusiv conducerea' întreprinderii, ceeaşi secţie, Radu Toader de la rile administrative ale intraprin-. face, în cadrul fiecărei unităţi, o-
risire în băi. Gunoiul se depozi­ au încrucişat mîinile. Cîţi instala­ U.C.C., Dumitru Cristoiu, şofer, derilor. Dacă eforturile lor vor fi dată pe an, pentru cel mult 40 la
tează în recipienţi mari, în grupu­ tori are I.M.C. Bîrcea ? . Numai a- Ioan-Tiberiu Gîrjob, Mircea Nicoa- mai bine conjugate şi conduse, ti­ sută din numărul total ak mun­
1
rile sanitare, de unde se ridică o ceştia dacă eTau organizaţi în cî­ ră au furat pături, au spart şi dis­ nerii nefamilişti care locuiesc în citorilor.
dată, de două ori pe săptămînă. teva acţiuni de muncă patriotică trus instalaţia sanitară. Avem însă aceste cămine vor avea cele mai Personalul încadrat pe funcţii
Neigienic şi inestetic. De ce n-ar şi se rezolva problema curăţării băieţi şi camere cu care ne lău­ bune condiţii de viaţă, de odihnă tehnice, economice, de altă specia­
putea fiecare locatar să-şi ducă instalaţiilor de încălzire. dăm. Cele în care locuiesc Duţă şi refacere a puterii de muncă. litate 'şi administrative, pînă la
zilnic gunoiul la platforma de a- .Am afirmat că geamurile pe co­ Adică s-ar realiza tocmai dezide­ şef serviciu sau şef sector produc­
fară ? Contrar avertizării din hol, ridoare sînt sparte. Nu s-au spart Călugărescu, fraţii Dumitru şi Ioan ratul pentru care au fost construi­ ţie ori altele echivalente, poate fi
Ruget, Roman Furdui, Teodor Dan,
în mai toate camerele există re- singure, cum nu s-au distrus sin­ Vasile Brustur şi mulţi alţii. te şi puse la îndemîna nefa-mi- promovat, în cadrul fiecărei func­
şouri. De ce ? Pentru că, tot con­ gure instalaţiile din grupurile sa­ liştiîor. ţii, pe gradaţii, avîndu-se în ve­
trar unor recomandări mai vechi, nitare. Aici e nevoie acută de opi­ Mai sînt cîteva lucruri bune ca­ !. CIOCLE1 dere calităţile profesionale şi re­
aici nu s-au creat, pe paliere, ofi­ nie împotriva celor care distrug re merită subliniate la căminele zultatele obţinute de acesta în ac­
de nefamilişti din Hunedoara: Ia
cii dotate pentru ca omul să-şi cu bună ştiinţă, nu se respectă pe GH. I. NEGREA tivitatea profesională, precum şi
prepare un ceai, o cafea. ei, nerespectînd odihna altora. Se- cu respectarea condiţiilor de ve­
Singura activitate pe care o per­ cre.tarul comitetului U.T.C. pe chime respective şi anume : doi
mite spaţiul afectat clubului, e vi­ întreprindere recunoaşte că era de in vederea organizării ani de la nivelul de bază la gra­
zionarea emisiunilor la televizor, datoria organizaţiei de tineret să daţia I şi trei ani de la o grada­
întrebăm cine de Ja E.M. Deva creeze acest curent; poate prin ţie. inferioară la una superioară.
se interesează de viaţa oamenilor comitetul de cămin, care nu există. pomului de iarnă pentru copii $i această categorie de personal
,,din acest cămin. Tovarăşi de la Dar numai cu recunoaşteri... poate fi trecută în gradaţii supe­
administraţie, din comitetul sindi­ Pentru tinerii Hunedoarei, încă rioare numai o dată pe an, fără
catului, de la comitetul munici­ nefamili.şti, s-au construit 11 că­ După cum se ştie, în vederea de cppiii patriei, faţă de ridica­ a se putea depăşi 30 la sută din
pal al U.T.C., ni se spune, trec mine, în care locuiesc îndeosebi organizării pomului de iarnă pen­ rea continuă a nivelului de trai totalul celor înqadraţi pe gradaţii
adesea pe aici. Dacă trec, cu ce se angajaţi ai C.S.H., I.C.S.H. şi tru copii, Comitetul Politic Execu­ al poporului. în unitatea respectivă, din care 10
soldează trecerea ? De ce activi­ l.M.H. Am văzut multe dintre a- tiv ai C.C. al P.C.R. a hotărîtsăse Cu prilejul serbării pomului la sută în gradaţiile 4—5 şi 6. Pro­
tatea comitetului de cămin se re­ ceste cămine şi părerea generală aloce din bugetul statului, pre­ de iarnă, ce se organizează între centul de 10 la sută se calculează,
zumă în ultimele luni doar'la dis­ este că sînt bine gospodărite, ofe­ cum şi din fondurile existente la 27—31 decembrie a.c., în între­ potrivit Decretului 274/1976, la nu­
cutarea cîte unui caz de abatere ră bune condiţii de viaţă şi odih­ sindicate, cooperaţia meşteşugă­ prinderi, instituţii, şcoli, creşe, mărul rezultat din aplicarea pro­
de la normele de convieţuire ? nă tinerilor locatari, sînt curate rească şi cooperaţia de consum, grădiniţe, unităţi cooperatiste, centului de 30 la sută >1 nu la
Ieri, 13 decembrie, se lucra la şi primitoare. Dar... suma de 116 000 000 lei. Din a- sanatorii, spitale etc., vor fi pre­ totalul personalului unităţii, înca­
racordarea căminului întreprinde­ — Comitetele U.T.C. au declan­ ceastă sumă, judeţului Hunedoa­ zentate programe artistice adec­ drat pe gradaţii.
rii de materiale de construcţii Bîr- şat o ' întrecere între tinerii loca­ ra i s-au alocat peste 3 270 000 vate momentului. Vor participa Trecerea în gradaţia ultimă —
cea, din cartierul Dacia al Devei, tari, sub genericul „Cea mai fru­ lei pentru organizarea sărbătorii la realizarea lor şi cei pentru a 5-a sau a 6-a — după caz se
la o altă centrală termică. Racor­ moasă cameră“. De declanşat, în­ pomului de iarnă — bucuria de care se organizează serbarea po­ face în mod excepţional, cu con­
darea la CT 11 n-a dat rezultate. trecerea s-a declanşat. Rău este că sezon a celor mici. Este o ex­ mului de iarnă, cei mai mici firmarea organului ierarhic supe­
Ce fel de calcule s-or fi făcut la nu se ocupă cu toată grija de fi­ presie elocventă a grijii perma­ rior al unităţii respective.
proiectare ? Consecinţa acestei nalizarea ei — ne spune tovarăşul nente a partidului şi statului faţă „şoimi" ai patriei, ca şi pionierii. Atît în cazul muncitorilor cali­
stări de lucruri pentru locatari : în Ioan Făiniş, activist al comitetului ficaţi încadraţi pe trepte, cît şi
al personalului încadrat pe grada­
ţii, vechimea minimă pentru trece­
Prevenirea virozelor respiratorii Desigur, sursele de infecţii, imense
constituie una din problemele cele Prevenirea virozelor ca număr* ale infecţiilor virotice res­ rea de la nivelul de bază la treap­
mai dificile ale medicinei moderne piratorii nu pot să fie controlate de- ta sau gradaţia I, cît şi cea pen­
şl un vast „şantier" de lucru pen­ cît cu totul parţial. Aici intră şi pur­ tru trecerea de la o treaptă sau
tru cercetători. Rezolvările se află respiratorii în sezonul rece tătorii sănătoşi şi cronici de virus. gradaţie inferioară la cea imediat
abia la Început, datorită unor difi­ Combaterea modului de transmisiu­ superioară, se poate reduce, pen­
cultăţi care in esenţă sînt următoa­ ne. Se cuprind aici toate măsurile de
rele : dezinfecţie adresate obiectelor folo­ tru cei ce îndeplinesc condiţiile
— marele număr al virozelor respi­ cel puţin o parte a virozelor respi­ care se pot obţine prin variate me­ site de bolnavi (rufărie, şervete, ba­ prevăzute de lege, cu cel mult
ratorii, cu variate serotipuri, impli­ ratorii. tode : „călire sau antrenare" la tiste, veselă etc.) precum şi a ca­ 1 /% iar reducerea totală a vechi­
cate în etiologia acestor boli : Creşterea rezistenţei specifice se - frig şi activitate fizică raţională merei în care a stat bolnavul. Utili­ mii minime necesare trecerii pînă
— imunitatea slabă şi de scurtă du­ mai poate realiza în mod pasiv şi (sport, gimnastică respiratorie). zarea unei dezinfecţii finale a came­ la ultima gradaţie, în cadrul ace­
rată pe care o realizează şi totodată tranzitoriu prin administrarea de ga- O altă cale este suprimarea foca­ rei rezultă şi din necesitatea supri­ leiaşi funcţii, nu poate depăşi 1/5,
specifică fiecărui serotip de virus ; magfobuline specifice. O astfel de relor de infecţie (amigdale, vegeta­ mării bacteriilor patogene (stafilococi,
— modul de răspîndire prin, aer metodă se foloseşte în cazul vario­ ţii adenoide), împiedicarea impurifi- streptococi etc.), care pot să ampli­ aşa cum prevede Legea 12/1971. •
si prin contact direct al acestor in­ lei pentru protecţia imediată a con- cării atmosferei, evitarea folosirii de fice la maximum complicaţiile bac­ în ceea ce priveşte menţinerea
fecţii, ceea ce oferă posibilităţi in­ tacţilor, cu gamaglobuline antivac- substanţe iritante şi sensibllizante teriene. gradaţiei acordate, art. 33 (4) din
comparabile ca număr, Sn condiţiile cinale. în profilaxia pasivă a gripei pentru mucoasa nazală şi faringiană Pentru dezinfecţia aerului, în afară Legea 57/1974 prevede faptul că
de aglomerare ale colectivităţilor ur­ se foloseşte metoda cu aer antigri- (instalaţiile nazale cu soluţii de sul- de metoda formolizării (în dezinfecţie retribuţia tarifară de încadrare,
bane moderne şi de circulaţie foar- pal (heterolog) administrat pe cale famidă, gargară, cu dezinfectante iri­ finală) se foloseşte cu succes iradiaţia astfel stabilită, constituie un drept
i'e intensă. respiratorie sub formă de praf sau tante). Trebuie făcută o permanentă cu raze ultraviolete, care se poate
Avînd în vedere aceste dificultăţi, lichidă, prin pulverizare. s. educaţie sanitară pentru folosirea ba­ repeta zilnic. O astfel de metodă este cîştigat, atîta timp cît personalul
măsurile de profilaxie de care dis­ Valoarea protectoare a gamaglobu- tistei în vederea împiedicării disemi­ utilă pentru dezinfecţia spaţiilor în­ este încadrat în aceeaşi funcţie,
punem astăzi se pot grupa astfel : linelor standard (obţinute din, sîn- nării în aer a particulelor nazo-farin- chise : săli de aşteptare, săli de ci­ ori in funcţii echivalente, în ace­
Măsuri de protecţie specifică. Vac­ gele colectat) depinde de prezenţa giene infectante (eventual batiste de nema, creşe, saloane. eaşi unitate sau prin transfer în
cinuri : dispunem pînă acum de vac­ anticorpilor specifici faţă de diver­ hîrtie care se ard apoi) 1 , acceptarea Măsurile de protecţie trebuie luate interesul serviciului în altă uni­
cinuri cu eficacitate verificată faţă sele infecţii virotice. Ele sînt folosite izolării etc. pentru împiedicarea infecţiilor viro­ tate, unde, la funcţia respectivă,
de gripă şi adenoviroze. Soluţia ca­ cu succes în profilaxia rujeolei. Unii Măsurile privind sursele de infec­ tice profesionale (de laborator sau se aplică acelaşi nivel de retri­
re se preconizează actualmente este autori au folosit cu succes această ţie. Trebuie izolate cel puţin formele ' în spitale) prin vaccinări preventive,
aceea a selectării unor anumite vi­ metodă în prevenirea atacurilor re­ acute ale infecţiilor virotice respira­ creşterea rezistenţei nespecifice, res­ buire.
rusuri şi serotipuri de virusuri — in petate de herpes sau de viroze res­ torii şi protejarea de contacte infec- pectarea regulamentului de funcţio­ I. MARIŞ
funcţie de prevalenta lor într-o a- piratorii care se repetă des la unii ţioase în special a copiilor mici, nou- nare etc.’ - şef de oficiu în cadrul
numită regiune şi perioadă de timp copii- născuţi şi sugari (care pot să dezvol­ Dr. ALEXANDRU POPA
— pentru a realiza un vaccin poli­ Creşterea rezistenţei specifice con­ te bronşite şi pneumonii grave prin Direcţiei judeţene pentru
valent cu o mare complexitate anti- stituie un alt obiectiv important al transmiterea unei infecţii virotice ba­ director adjunct ai Direcţiei probleme de muncă
genică, prin care să putem controla profilaxiei virozelor respiratorii, şi nale de la un adult). sanitare judeţene Hunedoara si ocrotiri sociale
De cîteva zile, o brigadă jude­ cîştiga ceea ce de fapt nu i se
ţeană de control şi îndrumare a- „Intrarea consumatorilor oprită" cuvine.
-
nalizează modul în care şint apro­ Păstrarea în bune conditiuni a
vizionate unităţile comerciale, produselor alimentare, a ordinii şi
cum se efectuează servirea popu­ curăţeniei în alimentaţia publică
laţiei, starea igienico-sanitară şi o uşă pe care intră „ai casei" este o îndatorire de seamă a lucră­
alte aspecte ale activităţii comer­ torilor din comerţ. în acest scop,
ciale. circumscripţiile sanitare teritoriale
In unităţile comerciale şi ale sînt datoare să controleze în per­
C.L.F. din Petroşani, Petrila, Uri- mos, să se aprindă lumina? — ne, cătăreasa (!) Ioana Nariţa servea Vulcan, 12 pături cu 450 lei buca­ manenţă starea igienico-sanitară a
cani, Lupeni şi Vulcap. — vizitate adresăm vînzătoarei Angela Orvas. bere cu două cunoştinţe dinafiara ta, un sortiment căutat, se aflau personalului, a unităţilor şi uti­
pînă acum — se constată din par­ — Dacă o reparaţi, aprindeţi-o ! localului. De fapt, în multe .uni­ în magazie, dar nu şi în rafturi, lajelor din dotare. Dar uneori con­
tea organelor locale de partid şi tăţi interdicţia afişată pe linele Sînt destul de numeroşi şi acei trolul e formal, făcut aşa, de ochii
de stat, a factorilor .răspunzători Mai tîrziu se justifică senin : uşi „Intrarea consumatorilor o- care îşi „îngroaşă" veniturile din lumii. înaintea brigăzii de control,
din comerţ, o -preocupare perma­ „Sînt nervoasă". Dar asemenea a- prită" e doar pentru unii fiindcă, , înşelarea consumatorilor, Unii în­ în aceeaşi zi, la bufetul „Vînăto-
nentă faţă de buna aprovizionare pucături de a răspunde obraznic, după această uşă, e „locul" cunos­ şeală la gramaj, alţii la... pahar. rul" din Lupeni a fost şi asistenta
a -populaţiei. în marea majorita­ de a pune la punct pe unii cum­ cuţilor, cei „de-ai casei", care îşi Barmanul Mircea Boţan a fost gă­ Maria Tîţu, de la circumscripţia
te a magazinelor, în special cele părători care pun anumite între­ savurează băutura, >nu de puţine sit vînzînd rachiu alb sub gramaj, sanitară teritorială. Scria dînsa in
alimentare, măcelării şi ale C.L.F. bări se întîlnesc la mai mulţi vîn- ori, în compania responsabilului. la magazinul alimentar, nr. 42 din registrul de control unic : „Unita­
se' constată o aprovizionare pe zători. Indolenţa unora, condiţio­ Petrila untura de calitatea a Il-a tea este curat întreţinută. Frigide­
măsura cerinţelor popula'ţiei. E un narea vinderii unor mărfuri sau Cum se permite intrarea unor era vîndută la preţul de-a-ntîla, rul funcţionează". Aşa e I Frigî-
fapt îmbucurător, apreciat de nu­ produse, „acreala" de pe faţa al­ persoane străine in . bucătării, fu­ la unitatea C.L.F. nr. 1 din Petro­ rul funcţiona. Dar ştiţi ce era
meroşii cumpărători cu care am tora nu fac decît un deserviciu eo„ matul şi consumarea băuturilor al­ el ? Grătare din carne de porc
coolice intr-un loc unde n-au ce
stat de vorbă. merţului. Şi nu lipsit de importan­ căuta ? Simplu. Cu îngăduinţa •res­ şani, cartofi alteraţi „mergeau" la ;erate, o sticlă cu must alterat
Din păcate, am găsit şi aspecte ţă e faptul că mulţi dintre ei sînt preţ de-a-ntîia, la magazinul C.L.F. una cu ţuică de casă I Oare să
negative legate îndeosebi de com­ tineri I ponsabilului care „n-aude“, „nu din piaţa de alimente merele de fi trecut controlul sanitar te-
portarea lucrătorilor din comerţ, Bucătăria, se ştie, este locul unde vede". calitatea. întîi se vindeau la „ex- orial nici pe la restaurantul
care uneori sfidează pe cumpără­ trebuie să domnească ordinea şi Servirea promptă, civilizată, tre­ tra", la restaurantul „Dacia" din ăltiniş" din Uricani ? Ba da 1
tor, dosesc unele produse, nu păs­ curăţenia exemplare. în afara u- buie să fie un atribut major al Petroşani, se vindea rachiu alb la ir n-a observat dezordinea,
trează ordinea în magazii şi chiar nor bucătării despre care se poate unui lucrător din comerţ. Dar «a de curăţenie şi harababura
după tejghea. spune că‘ sînt ca „la farmacie" — unii au rude apropiate, alţii prie­ preţ de rachiu superior etc. „Mici î frigider unde erau de toate,
ciupeli" ? In aparenţă, da. însă,
A fi lucrător în comerţ nu e cum este cea a restaurantului teni buni. De ce să nu le pună din aceste „mărunţişuri" se adu­ mai cuvenita ordine nu. Atunci
un lucru oarecare. Trebuie să fii „Perla" din Vulcan, responsabil şi lor ceva de-o parte I La maga­ nă sume însemnate, adunate din controlează... controlul ?
ordonat,, atent cu toţi cei din jur, Marin Staicu — am găsit în des­ zinul alimentar cu autoservire nr. ‘ripsurile constatate de brigadă
răbdător şi cunoscător bun al me­ tule locuri dezordine, loc de in- 68 din Lupeni, erau în magazie : mai multe buzunare într-unul sin­ sînt „noutăţi" pentru factorii
seriei, să nu-ţi ieşi „din pepeni" tîlnire la taclale, la o ţigară I în sau sub tejghea, ferite de ochii gur, al vrnzătorului necinstit, pus spunzători ai comerţului din mu-
la o întrebare pusă de un client. bucătăria restaurantului „Păltiniş" cumpărătorilor, 3 cutii cu 600 de pe căpătuială. Dorinţa de a eîşti- ripiul Petroşani. Dar pînă acum
Magazinul de mezeluri, lapte şi din Petrila, Elisabeta Popescu pă­ plicuri cu piper, circa 20 kg de ga un ban nemuncit, necinstit, îl s-au luat măsuri ferme împo-
pline nr. 72 din Lupeni, în raio­ răsise locul său de la bar şi venise costiţă de porc. Tot aici salamul împinge la tot felul de stratageme va celor care încalcă regulile
nul de mezeluri e întuneric, cu la şuetă cu Tudoriţa Roşea. Fu­ de 34 lei n-avea preţul afişat şi dar îi şi creează o atitudine de merţului socialist.
greu poţi distinge ce e prin vitrine. mau şi beau bere în bucătărie. La se afla lingă cel cu 36 şi 40 'lei. nepăsare faţă de consumator, ur­ Vom reveni.
— Nu se poate; vă rugăm fru­ Lupeni, la restaurantul „Jiul", bu­ La magazinul de textile nr. 23 din mărind doar ţelul lui îngust de a g&RIN CFRRU