Page 16 - Drumul_socialismului_1976_12

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6146 © MARŢI, 14 DECEMBRIE 1976

carnet cultural

SIMPOZIONUL ŞTIINŢIFIC : nologice pentru valorificarea unor
„TEHNICI ŞI TEHNOLOGII NOI mineralizaţii de fier sărac“ ; „Creş­
IN INDUSTRIA MINIERA" terea gradului de valorificare a mi­
nereurilor neferoase prin aplicarea
Timp de două zile (10 fi 11 de­ tehnologiei de prelucrare comple­ Alături de celelalte genuri de ' tora în scenă sau în faţa unui ju­ conţinutului şi calităţii artistice a
cembrie a.c.) la Institutul de mine xă" ; „Susţinerea mecanizată pentru formaţii şi cercuri de creaţie par­ riu, ci acestea trebuie să contribuie programelor prezentate, folosin-
din Petroşani s-a desfăşurat un Larg abataje sub tavan artificial tip scut
simpozion ştiinţific cu tema „Teh­ Petroşani" ; „Utilizarea metodelor ticipante la Festivalul naţional al direct şi eficient la educarea tu­ du-se mai bine îmbinarea dintre
nici şi tehnologii noi în industria statistveo-experimentale privind opti­ educaţiei politice şi culturii turor oamenilor muncii. De aceea muzică, text şi mişcare scenică.
minierăAu 'participat cadre di­ mizarea agregatelor de măcinare a socialiste „Cîntarea României", considerăm că este necesară îmbu­ Un rol deosebit în întreaga ac­
dactice de la Institutul de mine Pe­ minereurilor" ; „Cercetări privind se înscriu şi brigăzile artis­ nătăţirea sistemului de îndrumare tivitate a brigăzilor artistice de a-
troşani, Institutul de învăţămint su­ fiabilitatea utilajelor miniere" ; „Me­ tice de agitaţie ■— forme efi­ şi sprijin atît din partea organe­ . gitaţie o au instructorii. Pentru
perior din Baia Mare,, cadre de spe­ todologia de întocmirea studiilor da ciente şi cu o puternică for­ lor şi organizaţiilor sindicale, ale pregătirea acestora, în colaborare
cialitate de la Centrala cărbunelui raţionalizare a consumului de ener­ ţă de influenţare a maselor de oa-_ U.T.C., cît şi de către conducerile
Petroşani, Centrala minereurilor De­ gie electrică" ş.a. cu comitetele de cultură se organi­
va, Centrala sării şi nemetaliferelor meni ai muncii. Numai din siste^ întreprinderilor, mai ales în direc­ zează periodic, atît la nivel de ju­
Bucureşti/ ingineri şl alte cadre de VERNISAJ mul sindicatelor şi-au anunţat par­ ţia selectării celor mai actuale deţ cît şi pe municipii şi oraşe,
specialitate din zece unităţi produc­ ticiparea la festivalul „Cîntarea schimburi de experienţă, dezbateri
tive, cercetători de la institutele de Ieri seara, la Casa de cultură din României" 77 de formaţii de acest acţiuni model etc., iar Consiliul
investigaţie ştiinţifică cu profil mi­ Deva a avut loc vernisajul expoziţiei gen, care şi-au început activitatea
nier din Petroşani, Deva, Bucureşti, anuale a artiştilor plastici hunedo- Central al U.G.S.R. pregăteşte de
Craiova, Cluj-Napoca, specialişti din reni. Au fost prezentate publicului în etapa de masă din luna octom­ două ori pe an prin cursuri cu
construcţii de utilaj minier şi alţii. peste 40 de lucrări, pictură şi sculp­ brie a.c. Astfel, acestea au prezen­ scoatere din producţie un număr
Iată şi cîteva comunicări prezen­ tură, aparţinind membrilor cenaclu­ tat în lunile octombrie şi noiembrie de 4-5 instructori din principalele
tate cu acest prilej : „Contribuţia lui Deva şi filialei Petroşani a U- aproape 200 de spectacole în faţa întreprinderi. Cu toate acestea, ac­
cadrelor didactice şi studenţilor din niunii Artiştilor Plastici. colectivelor de muncă, în cluburi ţiunile pentru pregătirea instruc­
Institutul de mine Petroşani la re­ „SAPTAMlNA LITERAR-MUZICALA şi case de cultură, în săli de apel
zolvarea problemelor de cercetare BRADEANA" şi şantiere de construcţii, eviden- torilor sînt insuficiente. Ar fi ne­
şl proiectare puse de industria mi­ cesar ca şcoala populară de artă,
nieră şi sarcinile de viitor ce re­ ■ In şirul manifestărilor ce se des­ ţiin’du-se în mod deosebit brigăzi­ teatrele de stat din Petroşani si
vin acestora in lumina directivelor făşoară in cadrul Festivalului na­ le artistice de agitaţie ale Casei de Deva, factorii educaţionali din mu­
Congresului al Xl-lea al P.C.R." ; ţional al educaţiei politice şl cultu­ cultură Petroşani, cluburilor Vul­ nicipii şi oraşe să-şi îmbunătă­
„Tendinţe actuale privind construc­ rii socialiste „Cîntarea României", can, Simeria, Călan, Uricani, sindi­ ţească activitatea în acest sens, iar
ţia de utilaje şi echipamente mi­ duminică a început la Brad „Săp- catelor din C.S.H., T.C.H., I.V. Că­ probleme ce le ridică complexitatea
niere“ ; „Alegerea metodelor de tărnîna literar-muzicală brădeană", procesului de producţie. cenaclurile şi cercurile de creaţie
exploatare de productivitate sporită Din bogatul afiş al manifestării lan, I.C.S.H. şi altele. să sprijine mai mult pe autori pen­
pentru zăcăminte filoniene de roci consemnăm concursuri ale brigăzi­ Au fost organizate treceri în re­ In ultimii ani aceste formaţii, în tru creşterea continuă a combati­
înconjurătoare de stabilitate redu­ lor artistica de agitaţie, formaţiilor vistă pe ramuri de producţie la majoritatea cazurilor, şi-au sporit vităţii textelor, mesajului şi conţi­
să“ ; „Modernizări tehnice şi teh­ de dans tematic, de montaje literara, Hunedoara şi Deva, iar în cursul operativitatea intervenţiilor în via­ nutului de'idei, a unei prezenţe vii,
nologice aduse tehnologiilor de lu­ ale soliştilor de muzică uşoară şi lunii decembrie, în Valea Jiului, va ţa colectivelor de muncă, prezen- operative, în actualitate şi nu fuga
cru din cadrul minei Deva in sco­ populară, recitaluri de versuri, ex­
pul creşterii productivităţii muncii“ ; poziţii ale gazetelor de perete şi sa­ avea loc tradiţionalul festival ai tînd programe scurte, la obiect, cu după un spectacol facil, după un
„Cercetări privind perfecţionarea lu­ tirice, precum şi o interesantă se­ brigăzilor artistice din ramura mi­ adresă directă şi aspecte concrete umor de dragul umorului, cum a-
crărilor miniere de pregătire la siune de comunicări şi referate a- nieră. din viaţa şi munca de zi cu zi a desea se mai întîmplă la unele
straiele groase din Valea Jiului" ; vind ca temă „Pagini din istoria diferitelor categorii socio-profesio- colective de acest gen în judeţul
„Criterii şi factori principali în or­ luptei zărăndene pentru libertate Trebuie să ţinem cont însă de nale. Valoarea educativă şi artis­ ■nostru.
ganizarea muncii în abatajele cu socială şl independenţă naţională". faptul că festivalul nu constituie tică a acestora a fost apreciată şi
front lung şi tăiere mecanizată la Săptămîna literar-muzicală bră­ doar o trecere în revistă a for­ în fazele finale ale concursului or­ Numai printr-o muncă continuă,
minele de cărbuni" ; „Cercetări teh­ deană se va încheia in 19 decembrie. maţiilor şi valorilor cultural-artis- prin pasiune şi colaborarea între
tiee. o simplă prezentare a aoes- ganizat de uniunile sindicatelor pe
ramuri de producţie, unde brigăzile factorii educaţionali, brigăzile noas­
de la magazinul „Ulpia" din Deva tre de agitaţie vor avea o prezen­
şi E.M. Vulcan au luat locul I, ob- ţă de prestigiu la festivalul „Cîn­
tinînd titlul de laureat, iar cele de
ia C.S.H., T.C.H. Deva şi C.F.R. tarea României", redind în pro­
Simeria, fiind clasificate pe locu­ gramele lor în primul rînd ceea ce
rile 2 şi 3. este pozitiv, nou în viaţa colecti­
Se impune însă să ne îndreptăm velor, mutaţiile şi împlinirile, tot
mai mult atenţia spre îmbunătă­
ţirea şi permanentizarea activităţii ceea ce este mai semnificativ, pre­
acestor formaţii mai ales în zone­ cum şi combaterea neajunsurilor, a
le Orăştie, Haţeg şi Brad, unele atitudinilor care contravin eticii şi
întreprinderi ale municipiului De­ echităţii socialiste, astfel ca să de­
va şi Petroşani, să înfiinţăm noi
formaţii, astfel ca să nu existe vină instrumente eficiente în ac­
tivitatea de educaţie a maselor.
unitate economică şi instituţie fără
brigadă artisţică de agitaţie, ur-
mărindu-se extinderea lor şi la ni­ TRAIAN TÂMĂŞAN
velul secţiilor, sectoarelor, şantie­ şeful comisiei pentru activitate
relor şi altor locuri de muncă. politico-educativă din cadrul
Se impune* de asemenea luarea Consiliului judeţean al
de măsuri pentru îmbunătăţirea sindicatelor
tit
n
(Urmare din pag. 1) trecut în Bucureşti: tir, pistă cu
obstacole şi paraşutism — probe
90 posibile, dar imediat juriu-l a- din cadrul pregătirii tineretului
cordă iarăşi nbte maxime pentru pentru apărarea patriei — tir şi
montajul literar-muzical-coregra- carting pentru pionieri (93 de
fic „La stema ţării“ desfăşurat şi puncte din 100) şi o probă de pic­
filmat la Clubul „Siderurgistul" tură, la care juriul, avind in frun­
din Hunedoara. Secvenţa a fost te pe cunoscutul artist plastic
realizată cu concursul elevilor de Constantin Piliuţă, a acordat 99 de
la grupul şcolar metalurgic, licee­ puncte !
le nr. 1 şi 2, al corurilor C.S.H., Şi astfel, spre satisfacţia publi­
Ghelar, I.C.S.H. Evocind. pagini cului şi interpreţilor, in final, pre­
din milenara istorie a poporului zentatorul Ion Simion Pop a a-
nostru, dar şi sugestive imagini nunţat succesul reprezentanţilor
din munca harnică a locuitorilor Hunedoarei in această amplă în­
ţinutului liunedorean, spectacolul trecere ce pune la încercare nu
s-a încheiat cu un cor impresio­ numai pregătirea şi talentul, dar
nant, interpreţii împreună cu spec­ şi justificate ambiţii pentru parti­
tatorii intonînd cintecul „Partidul, ciparea la înalte cote calitative în
Ceauşescu, România“. ■Festivalul naţional al educaţiei
Pe lingă concursul desfăşurat la politice şi culturii socialiste „Cîn­
Deva şi Hunedoara, reprezentanţi tarea României" !
Aspecte din evoluţia reprezenta tivel hunedorene la concursul „Drum de glorii" ai tineretului hunedorean s-au în- C. DROZD
Foto : VIRGIL ON’OITJ
Anul revoluţionar 1848 în ţările tînd Petiţia—proclamaţie de la
române, eveniment de însemnătate Iaşi, o considera o adevărată
majoră în istoria poporului român, IÎ77-1977. Cilii Hft K HJin MUME charta, menită ulterior să devină
a constituit totodată parte inte­ constituţia ţării. „Le Constituţio-
grantă a valului revoluţionar care nnel“ arăta că „revoluţia din Ţara
a,cuprins Europa, incadrîndu-se Românească era un prilej pentru
Istoriceşte în ampla mişcare euro­ Europa să dea dreptate acelora care
peană pentru progres social şi na­ luptau pentru cele mai minunate
ţia burgheze.-democratică de 4a 1848, Revoluţia de Desfăşurarea revoluţiei de la
destme".
ţional. Deşi a fost înfrîntă, revolu­
aşa cum se arată în Programul 1848 din ţările române argumentează
legăturile strînse cu revoluţiile eu­
partidului nostru, „a constituit ropene. Remarcăm in această di­
>*at moment crucial în trece­
rea României de la feudalism recţie activitatea lui A. G. Golescu
— Negru la Paris ea agent diplomatic
la capitalism, a dat un puternic al guvernului provizoriu instaurat
impuls creşterii conştiinţei de sine la 11 iunie la Bdcureşti şi pe cea
a poporului român, a exprimat ho- prin cauzele fundamentale, progra­ ţionare ale vremii, au fost ani de restructurarea repartiţiei fiscale au
tărirea moldovenilor, muntenilor şi mele şl obiectivele sale, s-a înscris intensă pregătire ideologică. fost probleme care au apărut şi a lui Nlcolae Bălcescu în folosul
transilvănenilor de a sfârima ve­ într-un proces de anvergură con­ Revoluţia română nu a primit — în programele ţărilor europene a- apropierii dintre fruntaşii revolu­
ţionari români şi maghiari.
chile relaţii feudale, de a deschide tinentală. contribuind la strîngerea şi nici nu . putea să primească — vansate cuprinse în procesul revo­
calea noii orînduiri, de a făuri u- legăturilor revoluţionarilor români decît acele influente europene luţionar paşoptist. Alte stipulaţii Revoluţia din ţările române, cu
nitatea naţională în cadrul frontie­ cu cei din apusul şi centrul Eu­ care-i serveau ei însăşi, care-i ale programului revoluţionar româ­ toate succesele apreciabile înregis­
relor unuia şi aceluiaşi stat, de a ropei. erau adecvate şi ofereau con­ nesc răspundeau unor cerinţe spe­ trate, a fost înfrîntă de către reac-
înainta neabătut pe drumul pro­ diţii corespunzătoare telurilor so­ cifice zonei de centru şi sud-est tiunea internă şi intervenţia impe­
gresului şi democraţiei". Cu mult înainte de declanşarea ciale si naţionale proprii. Ea a continentului. riilor vecine. Referlndu-se la acest
important eveniment din istoria pa­
Harta politică a Europei din acea revoluţiei de la 1848 la noi. rela­ a fost determinată în primul Programul de luptă al românilor triei noastre, secretarul general al
ţiile dintre revoluţionarii români şi
vreme, creaţie a regimului statuat cei din alte ţări erau deosebit de rînd de realităţile social-economice şi acţiunile acestora pentru afirma­ partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae
prin Congresul de la Viena (1815), şi politice româneşti, fapt reliefat rea şi apărarea revendicărilor si Ceauşescu, sublinia că „Revoluţia
prin litera şl spiritul Sfintei Ali­ strînse. In anii care au precedat de revoluţionarul şi gînditorul de drepturilor lor, contestate cu vio­ de la 1848 a fost înfrîntă printre
anţe si ai congreselor acesteia, prin revoluţia, patrioţi români, tineri a- talie europeană Nlcolae Bălcescu, lenţă de reacţiunea internă şi ex­ altele datorită forţelor străine, care
politica de forţă si oprimare dusă flaţi la studii In străinătate se a- cind afirma că „Revoluţia gene­ ternă, au găsit o largă audientă în nu se puteau împăca cu eliberarea
opiniei
publice
rîndul
progresiste
de habsburgi, hohenzolerni, roma- flau în contact cu mişcarea demo­ rală fu ocazia, Iar nu cauza revo­ europene, stîrnind admiraţia si poporului român, cu formarea unui
novl si sultani reprezenta o sfidare cratică şi revoluţionară europeană, luţiei române" şi „uneltitorii ei respectul acesteia, cîştigind-o pen­ puternic stat naţional român, în
a dreptului elementar la viaţă al participind La activitatea diverselor sînt optsprezece veacuri dc trude, tru cauza românilor. care vedeau un pericol pentru re­
naţiunilor. Această situaţie nu pu­ societăţi secrete, audiind cursurile suferinţe şi lucrare a poporului ro­ gimurile feudale din această parte
urmărind
în­
Engels,
Friedrich
tea să dăinuie ; vom constata în lui Jules Michelet, Edgar Quinet, mân asupra lui însuşi". deaproape desfăşurarea procesului a lumii".
din
revoluţionare
Evenimentele
în cadrul istoriei' universale, re­
prima jumătate a secolului ai Adam Mickiewicz. In aceeaşi pe­ Moldova, Ţara Românească şi Tran­ revoluţionar pe continent şi înca- voluţia română a constituit punctul
rioadă, fruntaşii luptei de eliberare
XlX-lea o amplificare a mişcări­ a naţiunii române luau cunoştinţă silvania au contribuit la rîndul lor drînd revoluţia română în con­ cel mai înaintat spre răsărit al re­
lor cu un pronunţat caracter so­ de socialismul utopic, de saintsimo- la îmbogăţirea tezaurului comun de textul general european, a apreciat voluţiei europene din 1848. Ea a
că „Incopînd din 1789, hotarele re­
cial şi naţional, vizînd restructurări nism şi fourierism. Demn de rele­ luptă şi experienţă al forţelor re­ voluţiei înaintează neîncetat. Ulti­ contribuit la difuzarea Ideilor îna­
voluţionare europene. Programul dă
politice de clasă, crearea de state vat este şi faptul că în timpul re­ luptă al românilor a fost un pro­ mele el avanposturi au fost Var­ intate ale vremii în sud-estul Eu­
ropei şi la subminarea sistemului
naţionale unitare, înlăturarea o- voluţiei în librăria lui C. A, Ro- gram revoluţionar unitar, acest pro­ şovia, Debreţin şl Bucureşti". feudalo-absolutlst care domina Eu­
presiunii străine, democratizarea setti puteau fi găsite scrierile so­ gram aparţine, ca şi revoluţia însăşi, Ziarele europene ale vremii au ropa centrală si răsăriteană 1 .
vieţii de stat. cialiştilor premarxişti. Anii de stu­ unui cadru european. Intr-adevăr, relatat pe larg evenimentele revo­ Prof. GHEORGHE BOCŞERI
desfiinţarea
rangurilor
privile­
şi
dii în Germania, Italia şi Franţa
Revoluţia burghezo-democratică mai ales au însemnat astfel un giilor, egalitatea 1 , libertăţile publice, luţionare din ţările romăne. Ast­ Deva
din ţările române de Ia 1848, rodnic contact cu cercurile revolu­ garda naţională, forma de stat, fel „Journal des debats". comen-