Page 24 - Drumul_socialismului_1976_12

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6147 O MARŢI, 21 DECEMBRIE 1976

O artă carnet cultural «Mmm

pa măsura vremurilor noastre
Manifestări dedicate

Mobilizaţi plenar în aplicarea ho- melor majore ale trecutului şi pre­ mod veridic şi obiectiv realitatea,
tărîrilor Congresului al Xl-lca al zentului nostru revoluţionar, rezu- care să fie pătrunsă de un puter­ aniversării 'Republicii
partidului, ale Congresului educa­ mîndu-ne la lucrări cu caracter nic suflu mobilizator, militind cu
ţiei politice şi al culturii socialiste, facil, altele care tratau realitatea pasiune pentru perfecţionarea so­ SPECTACOL FESTIV
toţi artiştii plastici hunedoreni în mod superficial. Unii dintre ar­ cietăţii şi a omului. Dorim o artă
La căminul cultural din Beriu, duminică a avut loc o trecere in re­
şi-au propus amplificarea valenţe­ tiştii plastici, atît cei de la Cena­ care să redea cele mai nobile vistă a formaţiilor artistice din raza comunei — manifestare dedicată celei
lor creative şi educative ale lu­ clul Deva cit şi Filiala Petroşani sentimente ale constructorilor noii de a 29-a aniversări a proclamării Republicii. Au fost prezentate cu acest
crărilor pe care le realizează. Ex­ a U.A.P., erau preocupaţi mai mult orînduiri sociale, dar care, totoda­ prilej montajele literar-muzicale ale căminelor culturale din Beriu şi Căstău,
poziţiile din ultima vreme, în spe­ de forma artistică decît de conţi­ tă, să biciuiască mentalităţile îna­ grupurle vocale din Căstău şi Sibişel, recitatori, brigada artistică de agita­
ţie din Beriu, solişti de muzică populară şi formaţiile de căluşari din Căs-
cial cele dedicate celebrării unor nutul de idei. poiate, să dezvăluie lipsurile şi ■tău, Orăştioara de Jos, Sibişel şi Sereca.
evenimente majore din istoria ţă­ greşelile, dind maselor o perspec­
rii, au constituit argumente, de­ tivă insufleţitoare de muncă şi OMAGIUL PIONIERILOR
monstraţii cu valoare umană, so­ luptă, pentru progres şi civilizaţie
cială, politică şi estetică în fa­ Expoziţia noastră colectivă din ca­ ,,Patrie socialistă,, te iubim" şi „Pionierii cintă patria şi partidul“ s-au
voarea unor creaţii de for public, drul festivalului judeţean „Sar- Intitulat activităţile organizate în cadrul detaşamentelor claselor a ll-a şi a
IlI-a de la Liceul pedagogic din Deva. Cele două programe artistice s-au
capabile să emoţioneze şi să for­ mis“ şi cea mai recentă, „Salonul bucurat de mult succes — ne scriu pionierele Iuliă Bărţan şi Ioana Malea.
meze conştiinţe. Creaţiile colegilor anual de pictură, grafică şi sculp­
mei de breaslă au devenit astfel tură", au constituit din acest
formulări plastice tot mai clar punct de vedere o reuşită, demon- încheierea „Săptăminii literar-mu- ţenii din Dăbîca. Cu acest prilej
realizate. strînd practic alinierea noastră la zicale brădene" a avut loc dumini­ s-au prezentat şi citeva filme do­
Festivalul naţional al educaţiei viaţa judeţului, a ţării. Pe viitor, că la Brad printr-o amplă trecere cumentare. De asemenea, o brigadă
politice şi cultprii socialiste „Cin- însă, această angajare va trebui în revistă a formaţiilor de montaje ştiinţifică din Beriu s-a întilnit cu
locuitorii din Căstău. e La Ruda,
şi brigăzilor artistice de agitaţie,
tarea României", primul festival Trăim şi muncim intr-un judeţ exprimată nu numai cu prilejul sub genericul „Să muncim şi să comuna Ghelar, s-a desfăşurat' du­
de o asemenea amploare din isto­ de fapte măreţe, cu o efervescep- expoziţiilor, ci şi cu o prezenţă trăim în chip comunist". Au par­ minică o amplă sărbătoare pădure-
ria spiritualităţii româneşti, nu în­ ţă muncitorească eroică, ceea ce mai pregnantă în mijlocul oame­ ticipat echipe de la F.I.L. Brad, coo­ nească în cadrul fazei de masă a
seamnă numai o simplă mobilizare a reprezintă un izvor nesecat de in­ nilor, la locurile lor de muncă, in perativa „Moţul", U.U.M.R. Crişcior, Festivalului naţional „Cintarea
creatorilor spre realizarea unor ex­ spiraţie. Este un adevăr ce nu mai îndrumarea cercurilor artiştilor a- Clubul din Gurabarza, E.M. Ţebea, României". Şi-au dat concursul e-
chipe de artişti amatori din Govăj-
poziţii; evenimentul trebuie să de­ trebuie demonstrat că oamenii malori. liceele din Brad şi Gurabarza, şcoa­ dia, Plop, Mănăstire, Ruda şi Ghe­
vină o adîncă confruntare a unei muncii hunedoreni, concetăţenii Festivalul naţional „Cintarea la generală nr. 1 Brad precum şi lar. » In localitatea Unirea, la că­
culturi tradiţionale cu cea nouă, noştri, vor să recunoască în lu­ României", aniversarea centenaru­ cele ale căminelor culturale Vălişoa- minul cultural a fost organizată
ra, Ribiţa, Bucureşcl, Bălţa, Blă-
socialistă, în oare procesul selectiv crările artistice propria lor fizio­ lui independenţei reprezintă pen­ jcni-Criş, Ţărăţel. a In.cadrul acţi­ dezbaterea „Un secol de la obţine­
şi calitativ al creaţiilor să se nas­ nomie morală, realizările, preocu­ tru noi momente la oare va tre­ unilor de sprijinire a cenaclurilor rea independenţei de stat a Româ­
niei". p Ieri seara, la Casa de cul­
că din viaţă, pentru viaţă, pentru pările şi visurile lor. Păstrăm vie bui să fim prezenţi nu cu lucrări literare de către membri ai Uniu­ tură din Deva a avut loc premiera
om. Sub acest aspect sîntcm încă în memorie chemarea pe care ne-a ocazionale, elaborate în pripă, ci nii Scriitorilor, scriitorul Radu Cio- filmului românesc „Trei zile şi trai
datori oamenilor muncii, care aş­ adresat-o secretarul general al par­ cu zămisliri artistice pe măsura banu, insoţit de poetul Traţan Fi- nopţi". Au fost de- faţă directorul
teaptă de la noi lucrări de o mai tidului nostru, tovarăşul Nicolae timpului socialist, pe măsura efor­ limon din Deva s-au întilnit dumi­ Casei de filme nr. 4, Ion Bucheru
nică cu membrii cenaclului „Gcor-
mare valoare, profund educative, Ceauşescu, de la tribuna Congre­ turilor întregului nostru popor de ge Coşbuc" din Brad. q Im Festi­ şi regizorul filmului, Dinu Tănase.
capabile să dăinuie peste timp. sului educaţiei politice şi al cul­ construire a societăţii socialiste valul obiceiurilor tradiţionale de iar­ e Duminică, la cinematograful „Pa­
tria“ din Deva, a avut loc tragerea
Trebuie să recunoaştem totodată turii socialiste : „Oamenii muncii multilateral dezvoltate pe pămîn- nă, organizat la Muzeul satului din la sorţi şi decernarea premiilor la
că de-a lungul ariilor nu am acor­ au nevoie de o artă. cu adevărat tul României. Bucureşti, duminică a evoluat An­ concursul, pe bază de buletine de
dat atenţie cuvenită abordării te­ revoluţionară, care să redea in samblul folcloric al căminului cul­ participare, cu tema „Prezenţe fe­
10AN ŞEU tural din Stlnceşti-Ohaba (comuna minine în cinematografia româneas­
artist plastic Dobra) q O brigadă ştiinţifică de la că". Au fost acordate 23 de premii
nivel de judeţ s-a întilnit cu cetă­
în valoare de 10 000 lei.
Deva
Vacanta de iarnă
Azi începe vacanţa de iarnă organizarea in perioada vacanţei revoluţionară a pionierilor noştri.
a elevilor. Eveniment aşteptat de a unor întîlniri între elevi şi ac­ Intre acţiuni se cuvine menţionată
întreaga suflare şcolărească, peri­ tivişti de partid şl de stat, cu iniţiativa pionierilor din Valea Jiu­
oada pină la 11 ianuarie 1977 în­ participanţi la Congresul educaţiei lui, „Decada culturii şi educaţiei
seamnă de fapt un bun prilej de politice şi al culturii socialiste, cu pionierilor şi tinerelului şcolar",
odihnă după un trimestru de mun­ fruntaşi în producţie ; vizite la li­ organizată în colaborare cu orga­
că în laboratoare, cabinete, săli nele obiective economice, monu­ nizaţia U.T.C., şi care va purta
de clasă sau ateliere şcoală. mente istorice ; vizionarea d.e semnificativul generic „Gind îna­
Dar vacanţa, de iarnă înseamnă spectacole şi filme special destina­ ripat şi dragoste fierbinte! Patriei
totodată o vacanţă activă, în care te elevilor; organizarea in oraşe iubite, partidului părinte".
timpul sc cere a fi petrecut în şi municipii, în licee şi şcoli profe­ MIRCEA MIRON, asecretar al
mod plăcut şi util. De aceea, ca şi sionale a revelioanelor. Consiliului judeţean pentru edu­
în ceilalţi ani, Comandamentul ju­ SILVIA MAT IES, activistă a caţie fizică şi sport : Vacanţele
deţean de organizare a vacanţelor Comitetului judeţean- al U.T.C. : în şcolare constituie o bună ocazie
şcolare a stabilit un program bo­ prima parte a vacanţei de iarnă pentru organizarea şi intensifica­
gat în activităţi şi manifestări. va avea loc faza pe municipii a rea activităţilor sportive de masă
Despre acestea ne-au vorbit ciţiva concursului cultural-artistic în şi de pregătire a sportivilor da
membri ai comandamentului. domeniul interpretării din ca­ performanţă din unităţile şcolare.
VASILE BLENDEA, inspector ge­ drul festivalului naţional „Cin­ Astfel, „Cupa tineretului" va antre­
neral adjunct al Inspectoratului ju­ tarea României", iar in cinstea na un mare număr de elevi la în­
deţean şcolar : De la început ţin să celei de a 29-a aniversări a repu­ trecerile de sănivş, schi, patinaj,
subliniez că toate acţiunile poli- blicii in toate unităţile şcolare vor şah, tenis de masă, jocuri sportive.
tico-educative, cultural-arlisiice şi fi organizate manifestări politico- O mare parte a activităţilor spor­
sportive din această vacanţă vor educative, cultural-artistice şi ser­ tive se vor desfăşura în cadrul
fi orientate şi se vor desfăşura bări. cluburilor organizate in şcoli. Din­
pe baza Programului de măsuri EUGEN BURZA, vicepreşedinte tre acţiunile mai deosebite amin­
Jl 1 I • 11 1 1 * B pentru aplicarea hotărîrilor Con­ al Consiliului judeţean al Organi­ tesc cela de la Petroşani (între 27
gresului al Xl-lea al partidului, cu
zaţiei pionierilor : Acţiunile pe ca­
şi 29 decembrie va ’avea loc „olim­
privire la munca de educare co­ re le vom organiza sub îndruma­ piada albă a Văii Jiului" precum
munistă şi revoluţionară a tinerei rea şi cu sprijinul comandamentu­ şi „turnee ale vacanţei“ la handbal
B? v «Ml *' ‘ generaţii, de formare a omului lui — serbările şcolare, pomul de şi patinaj), la Deva („Cupa 30 De­
' ■
nou, constructor conştient şi devo­ iarnă, fazele de masă ale Festi­ cembrie" la şah şi tenis de masă
tat al societăţii socialiste multila­ valului „Cintarea României", în­ şi „Cupa vacanţei“ la volei), la
teral dezvoltate. Toate acţiunile vor trecerile sportive, taberele şi dru­ Hunedoara („Cupa vacanţei“ la te­
fi desigur integrate festivalului na­ meţiile, simpozioanele, carnavalu­ nis de masă), ia Brad („Criteriul
ţional al educaţiei politice şi cultu­ rile tehnicii, carnavalurile fulgilor primului fulg de nea") şi la Si-
rii socialiste „Cintarea României". de nea ş.a., sint menite să contri­ meria („Cupa independenţei" la
„Minerii" — Adalbert S/.lamka Dintre acţiunile deosebite amintesc buie la educarea comunistă si sănius).
i ®
Spre sfirşitul lunii februarie guri" şi au devastat locuinţa aren­
1907, ţăranii din judeţul Iaşi, Şapte decenii de la marea răscoală a ţăranilor din România daşului. „Trupele trimise împotri­
ajunşi la capătul răbdării, încep va lor au fost înconjurate de
lupta deschisă împotriva exploa­ răsculaţi — scrie ziarul „Adevă­
tatorilor. , Pretutindeni, răsculaţii Moldova sub flacăra răscoalei rul" — iar colonelul Poltzer, co­
îşi fac singuri dreptate : la Cot­ mandantul detaşamentului, a fost
nari, Hodora sau Cepelniţa, la bătut, în timp ce alţi răsculaţi
Belceşti sau Băiceni sînt devastate unei noi ciocniri, sint ucişi încă infanterie ş.a. toate puse sub co­ l-au sechestrat într-o casă timp
conacele şi primăriile. Oraşul Tir- La Ruginoasa, în judeţul Sucea­ de patru ore pe procuror". La Bu-
gu-Frumos este ocupat în 28 fe­ va, peste 1 000 de ţărani răsculaţi patru iar 8 sint răniţi. Referitor manda generalului Cristian Teii. ceşti, împotriva răsculaţilor arma­
între 3 şi 6 martie, răsculaţii
bruarie, ţăranii respingînd un esca- au rupt registrele şi actele de în­ la acest episod, iată ce consemnea­ din citeva sate au luat cu asalt ta a deschis focul ucigînd peste
dron de cavalerie. „Tîrgu-Frumos voieli agricole („codicele tiraniei" ză ziarul „Dimineaţa" pe baza re­ primăria din Bivolari, judeţul Iaşi, 40 de ţărani ; alţi ţărani au fost
e în stare de asediu. Toate prăvă­ sau „hîrtiile făcătoare de rău", cum latării corespondentului său din distrugînd toate contractele- de În­ ucişi pe cînd încercau să pătrundă
liile sînt închise", scria ziarul „Di­ le spunea Nicolae Iorga), distru- Botoşani : „Am vizitat spitalele. voieli agricole. Pentru evenimen­ în oraşul Huşi, Printre alte lo­
mineaţa". Sosesc autorităţile ad­ gînd şi locuinţa administratorului. La spitalul comunal sînt 7 morţi, tele de aici din 5 martie, o ştire calităţi in care au avut loc pu­
ministrative, judiciare şi militare Două companii de infanterie i-au a căror identitate n-a putut fi în­ ternice ciocniri între armată şi
însoţite de ostaşi ai Regimentului împrăştiat pe răsculaţi, arestînd 15 că stabilită, şi alţi 8 inşi se află din „Universul" arată că „nici o răsculaţi amintim satul Panciu
3 roşiori şi au loc numeroase a- săteni. Aceştia, urcaţi în tren, au în agonie. La spitalul Sf. Spiridon prăvălie, nici o instituţie, nici o (judeţul Putna), satele Jorăşti, Bi-
restări. Veniţi din satele vecine — fost expediaţi spre Fălticeni. A sînt 13 grav răniţi, dintre care doi casă nu a rămas nedevastată. Ac­ biceşti, Păţeşti de lingă Focşani,
Buznea, Jora şi Dădeşti — peste doua zi, în gara Paşcani s-a des­ lipoveni, şi un mort, Dumitru tele agricole, contractele de aren­ Măstăcani (judeţul Covurlui).
300 de ţărani se strîng în faţa se­ făşurat cunoscutul episod al eli­ Cordoneanu din comuna Dara­ dă, registrele primăriei toate dis­ La 11 martie, numeroşi ţărani
diului poliţiei cerînd eliberarea berării ţăranilor arestaţi de către bani. Afară de aceştia se mai a- truse". din împrejurimile Galaţiului, îm­
celor arestaţi. Numai în 2 martie muncitorii atelierelor locale C.F.R. flă un mort, Costache Petrea, ca­ Despre forţa., „răscoalei, semnifi­ preună cu muncitorii din port s-au.
în urma unor violente ciocniri, ţă­ între 4 şi 10 martie se răscoală re a sucombat în comuna Cişmea. cativ este episodul petrecut la 8 îndreptat spre centrul oraşului. în
ranii sînt respinşi afară din oraş. sătenii din regiunea Prutului, din Peste 100 de inşi se mai află în martie cînd ţăranii au încercat să faţ^ prefecturii au fost întîmpi-
La 1 martie, 700 de ţărani au sudul şi vestul judeţului Iaşi ; cei arestul preventiv şi in cazarma pătrundă în tîrgul Mihăileni : ce­ naţi de soldaţii Regimentului 1
intrat în Podul Iloaiei şi s-au a- din plasa Şiret iau în stăpinire Regimentului 8 călăraşi. Se crede lor 400 de soldaţi le-a trgj>uit pa­ roşiori, comandaţi de sublocote­
dunat în faţa primăriei cerînd pă- tîrgul Bucecea. în judeţul Neamţ, că mulţi din ei sînt răniţi". tru ore de şarjări spre a-i opri pe nenţii Livezeanu şi Ion Antonescu
mînt la un preţ rezonabil. Nemul­ răscoala cuprinde repede peste 57 răsculaţi. — dictatorul de mai tîrziu. Cioc­
ţumiţi de răspunsul autorităţilor, de localităţi, la Buhuşi semnalin- Tot' la 4' martie, în comuna Răscoala se întinde tot mai spre nirea s-a terminat cu 14 morţi şi
sătenii devastează locuinţele aren­ du-se participarea la acţiuni şi a Lespezi, judeţul Suceava, are loc sudul Moldovei. Rînd pe rind se 7 grav răniţi. Ion Antonescu a
daşilor. Numai intervenţia Regi­ lucrătorilor de la fabrica de o puternică ridicare a ţăranilor. în ridică ţăranii din judeţele Roman, ordonat deschiderea focului...
mentului 14 infanterie Roman i-a postav. urma ciocnirii cu armata, au fost Bacău, Vaslui, Tutova, Fălciu, Te­ Printre cei ucişi se aflau şi trei
împrăştiat pe ţărani. în judeţul în dimineaţa zilei de 4 martie, ucişi doi ţărani. Se semnalează cu cuci, Covurlui, unde intensitatea muncitori.
Dorohoi, răsculaţii din I-Tudeştii prin toate barierele oraşului, nu­ acest prilej ezitarea unor militari Către sfirşitul primei decade a
Mari au înconjurat primăria ce­ meroşi ţărani au intrat în Boto­ de a trage în ţărani. focului atinge maximum între lunii martie, în Moldova, răscoala
8—12 martie. La Zăpodeni, Tato-
rînd ca „proprietarul şi arendaşii şani. Lor li s-au adăugat numeroşi La 1 martie, mii de ţărani în­ mireşti, Fereşti, judeţul Vaslui, , scade în intensitate. Dar ea izbuc­
din împrejurimi să fie izgoniţi şi locuitori şi elevi ai şcolii de me­ cearcă să pătrundă în Iaşi forţînd neşte acum cu o mare forţă în
moşiile să li se dea lor în aren­ serii. Răsculaţii au atacat casele toate baricadele, păzite încă din ţăranii „au pus stăpinire pe mo­ Muntenia, fapt care marchează o
dă cu preţul fixat de ei"; La proprietarilor şi arendaşilor. Ar­ timpul nopţii de armată. încercă­ şii, au împărţit vitele şi au pus nouă fază în dezvoltarea luptei
Cloşcuţa a fost distrus conacul şi mata a făcu* uz do arme : ciocni­ rile continuă citeva zile la rînd, stăpinire şi pe moară".
s-au alcătuit liste cu ţăranii care rea a avut ca rezultat 4 morţi dar fără rezultat : oraşul era pă­ Ţăranii din Valea, Buda şi maselor ţărăneşti.
trebuiau să primească pămînt. din şi 9 săteni răniţi. Dar răsculaţii nu zit de regimentele 13 şi 25 infan­ Blăgeşti s-au organizat milităreşte,
moşie. s-au retras. A doua zi, în urma terie, 4 roşiori Ilfov, 7 călăraşi, 15 „pe căprării, cu trompete şi stea­ C. DROZD