Page 25 - Drumul_socialismului_1976_12
P. 25
147 O MARŢI, 21 DECEMBRIE 197G Perj. 7
Important pentru
BRIE
depunătorii G.E.C.
dimine- *
ei ; 8,10 V După cum este cunoscut, uni-
prefera- / GABRIEL SAPTA — MEDALIE DE BRONZ 9 tâţile Casei de Economii şi Con-
sculiăto- * Aurul Brad sau expresia g> şemnaţiuni emit librete de eeo-
1,00 Bu- / LA „CUPA PRIETENIA" numii cu dobîndă şi câştiguri în
ivanpre- y
nie
r
ur
n n a
Buletin i muncii şi seriozităţii Tînărul campion de juniori la judo, Gabriel Sapta, dc la Şcoala © ?<!!*:?,*i» *a ’ „ / ‘v‘” ‘ î ? "
tU c
cu nie- ) sportivă Deva, a participat săptămîna trecută la tradiţionalui tur- g , ‘ . !,ant ru u
. ţ "
,eri. ^tul i neu internaţional de judo „Cupa Prietenia", desfăşurat la Phenian ** , ’. lociun-
i şl agă- ) Turul campionatului diviziei B calniei sau încetăţeniţi demult în (R.P.D. Coreeană). Confirmînd valoarea sa în plină ascensiune, tînărul r beneficiază de
3 ; 15,00 l s-a încheiat aducînd deosebite sa oraş, prin promovarea ou curaj a sonrtiv devean a reuşit remarcabila performantă de a rureri Incul ® . P , .. Ş'iSun prin trageri
cl
1 an
) Radio- j tisfacţii spectatorilor şi suporteri tinerelor elemente crescute cu pri sportiv devean a reuşit remarcabila performanţă de a cuceri locul q la sorţi trimestriale,
ţăm un i lor echipei Aurul Brad. Antrenorul cepere la şcoala veteranului fot 3 şi medalia de bronz, prima medalie internaţională cucerită de un g Dintre cîştigătorii din acest an,
ite eco- i Dumitru Borcău, după primul an balului brădean Ioan Aliman, prin Jiidoka român. _ care au economisit pe asemenea
uşoară ; 1
a dum- I de activitate la Brad, in care completările făcute numai strict * librete, se numără tovarăşii :
i într-o \ şi-a condus elevii la promovarea necesar, acordînd deci tot creditul © Cristofor Predescu din Petroşani,
uzicale ; * în B, iată că încheie acum prima jucătorilor care au luptat pentru Mureşul Deva si radiatele unei slabe O Cadar Francisc din Sîntămăria-
; 24,00 \ parte a campionatului pe locul 2, promovare, profesorul de istorie © Orlea, Ion Popa din Vărmaga, Ma-
Estrada J în cea mai aspră serie a eşalonu — da, de istorie, nu e nici o gre © ria Petriş din Reiese, Vasile-Kadu
Muzical \ lui secund, avînd ca partenere de şeală ! — Dumitru Borcău a reu pregătiri generale. Iar, mai slut şanse...! @ Şerbân din Aninoasa, Mihai Alio-
întrecere echipe cu vechi tradiţii şit să pregătească şi să prezinte o nescu din Grădiştea de Munte,
MBRIE divizionare („U“ şi C.F.R, Cluj- echipă omogenă, cu personalitate, De la promovarea In divizia B, cesare în posturile deficitar acope- _ „ Iuliana Tamaş din Hunedoara ş.a.
Napoca, C.F.R. Timişoara, Olimpia care realizează un joc modem, în u Libretele care nu au ieşit cîsti-
echipa Mureşul Deva s-a prezentat rite, pentru ca in etapa jocurilor de ©
diniine- Satu Mare etc.). Prin aceasta în continuă mişcare om şi minge, in în faţa spectatorilor şi specialiştilor verificare să se manifeste falsa im- ^ n”7rn#ere hTcArtH
’ -
ciaiistilor verificare să se manifeste falsa im-
° î?* er f la *° rti parti
° «•agere ia sorţi :
ei ; 8,10 ţelegem mai bine adevărata per ritm susţinut, cu o mare capacita ca formaţie de ţinută, redutabilă, presie că echipa este bine pregătită ® cl Pa tragerile următoare claca
prefera- formanţă a Aurului Brad, care te de efort, fiind capabilă să men capabilă să decidă un rol hotărîtor din moment ce întrecea formaţii © 5C pastreaza m continuare sumele
scultăto- in soarta seriei. Cu atît mai sur „de calibru mare". Din această falsă © depuse.
e xi ; constă nu numai în rezistenţa la ţină tempoul accelerat pe toată prinzătoare este poziţia actuală şi impresie au curs lanţ alte deficien- Depunerile sau completările de
te ; il,00 concurenţa unor asemenea parte durata unui joc şi să-l încheie „în evoluţia din ultimele două campio
De la 1 neri, ci chiar în depăşirea multora picioare". Acestşp au fost armele nate ale Mureşului, cu cît, aşa cum ţe : delăsarea jucătorilor, mulţumi- ® sume necesare participării la tra-
gerea la sorţi pentru trimestrul
rea conducerii echipei, acestea du-
itaţilor ; dintre ei. Clasarea pe loeuA 2 poa Aurului Brad, prin care a reuşit arătam mai sus, echipa deveană s-a mi i locu )
0 Coor- te că nu înseamnă, de thomenţ, să cumuleze 20 de puncte în tur, remarcat în primii săi ani divizio etapei de © { 1977 se pot e f ec f ua numai pînă
,
automulţu- q ,
d ,
,40 Mu- pentru unii, o realizare deosebită, cu două în plus faţă de procenta nari prin robusteţe, tehnicitate şi va maximă pregătire, la o A fost trecută a- _ . adId ue o, a ,. : nclll _
a.c. inciu
mire generală.
dl ueceniDne
lctin de dar aprecierile' oficiale, făcute pu jul maxim pe teren propriu, echi loare, printr-un joc avîntat, eficace. ceasta stare de lucruri în seama fos- ® 51V ‘
1 româ- In campionatul trecut, însă, Mureşul tului antrenor, L. Munteanu, dar ©
18,00 O- blice prin presa de specialitate, pa care a cucerit un punct la Bis a încheiat la limită, cu salvare în bine a intervenit Eugen Iancu, că- ©
şi spi- bunele impresii lăsate publicului triţa, unde Gloria nu obişnuieşte ultima etapă, iar după turul actua Caleidoscop
izică pe din oraşele în care echipa brădea- să sufere eşecuri pe teren propriu, lei ediţii echipa contabilizează un pitanul echipei, atrăgînd atenţia că „
„nu e corect să dăm vina pe antre-
; fe00 nă a descins în premieră competi- sau, dacă vreţi, echipa care a im minus de 3 puncte pe teren propriu nori, ci să ne aducem aminte cum ©
Biji'terii tională (Satu Mare, Timişoara, presionat la Satu Mare, înainte de şi o evoluţie, care în unele meciuni- noi înşine căutam să-l păcălim la © , FRIG Şl GER
Cluj-Napoca) atestă un adevăr a începe jocul, prin ţinută, prin a nemulţumit clar spectatorii si su antrenamente şi, iată, ne-am păcă- _ 1 2 3 A 5 6 7
mult mai solid decît poziţia în aspect, prin faptul că a ieşit la în porterii. Care sînt cauzele ce au dus lit singuri". Deci, după ce toată lu- w
clasament : Aurul Brad reprezintă călzire cu mingi vopsite în culo la decăderea îngrijorătoare a Mu mea a constatat că adevărata cauză © 1
reşului Deva ? Ce trebuie făcut pen
seriozitatea, munca ordonată, de rile clubului, galben-negru, cînd tru redresarea echipei şi recupera a slabei activităţi a echipei este ©
nepregătirea jucătorilor, s-a eviden- q 2
votată şi angajată a antrenorului, mulţi au zis „staţi, măi, că ăştia rea deficitului actual de puncte, ţiat just că, pe parcursul etapelor,
:al noc- ^ jucătorilor, secţiei de fotbal şi a- nu-s chiar nimeni" şi, după joc, pentru evitarea pericolului ? La a- formaţia, destul de slab constituită © 3
: ştiri. sociaţiei sportive. Cu jucători lo- îneîntarea faţă de evoluţia proas ceste întrebări a căutat şi, putem ca lot, a fost şi victima numeroase- ©
petei debutante a fost generală. spune, a reuşit să răspundă temei lor accidentări şi suspendări. Dar,
RIE Am relatat amănuntul tot cu nica analiză a activităţii desfăşurate temeinic analizaţi, şi aceşti factori ©
I scopul de a demonstra că Aurul tn turul actualului campionat de cad tot în seama nepregătirii fizice ©
Brad este ce este şi se află pe lo către echipa de fotbal Mureşul Deva, şi tehnice, pentru că puţine au fost «j
Primii 10 fotbalişti cul 2 ca rezultat numai şi numai analiză ce a avut loc în prezenţa accidentările din loviri ale adversa- _
rului şi multe au fost cele din in- ®
conducerilor asociaţiei şi secţiei de
hunedoreni (divizionari Â) al muncii şi seriozităţii, calităţile fotbal. reprezentanţilor consiliilor tinderi, care au drept cauză exclusiv ®
principale ale antrenorului său, municipal şi judeţean pentru educa nepregătirea. Intre toate cele semna- - ©
ai anului 1976 transmise cu meşteşug jucătorilor ţie fizică şi sport, altor factori cu late se mai înscriu neînţelegerile in- _
şi însuşite cu cuminţenie de aceş munci de răspundere tn mişcarea tre jucători ivite în timpul jocului, •
explicabile prin slaba pregătire la ca- ® 9
sportivă.
Faptul că judeţul Hunedoara este tia, sprijinit în întreaga sa acti Atît raportul prezentat de antreno- pitolul disciplină şi moral-psihologic, ©
reprezentat în divizia A de două e- vitate de oameni pasionaţi, devo rul Teodor Pop, bine întocmit şi dar şi subiectiv, prin situaţia con- JQ
chipe — Jiul şi Corvinul — ne pri taţi, din secţia de fotbal şi din a- documentat, cu analiza elementelor cretă a echipei. In mare, iată, pre- °
lejuieşte alcătuirea unei ierarhii a sociaţie. Aurul Brad reprezintă pe factori şl responsabilităţi si a găurea generală, la toţi factorii an- ©
fotbaliştilor hunedoreni. Trebuie în pentru celelalte echipe hunedorene contribuţiei fiecărui jucător în parte trenamentuiui sportiv, deficitară a- © Orizontal : 1) îngheţat ; 2) Cern
să menţionat că acest clasament are un model de cadru organizat şi la meciuri, cit şi dezbaterile la care Ut din cauza jucătorilor, cît si a. stelute dalbe de zăpadă — Rătăcită
doar o valoare simbolică, întrucît el au participat majoritatea jucătorilor, bunătăţii antrenorului L. Munteanu demult printre troiene ; 3) Te scu-
reuneşte jucătorii care au activat funcţional al mecanismului asocia au evidenţiat cu precădere lipsurile neinţeleasă de jucători, dimpotrivă, © tură de frig — Dezgheţat ; 4) Plin
doar în turul acestui campionat, cînd ţie — secţie — antrenor — jucă şi cauzele manifestării acestora, sar folosită de aceştia în scopul sustra- © ochi — June bănăţean — Puţină ca-
■ au fost prezente în competiţie do tori, model ce poate fi imitat de cinile de viitor. Intre acestea, ca gerii de Ia antrenament — atmosfe- Q sată ! ; 5) îngheţată... — ...în că-
uă echipe hunedorene, fapt ce oricare dintre unităţile noastre principală, în sarcina căreia cade ră în care trebuia să se facă sim- * maşă !... ; 6) ...pe ger ! — Nu-i de
frustrează probabil unii jucători ai sportive cu echipe de fotbal. Şi, preponderent Încărcătura de lipsuri, ţită intervenţia energică a condu- © valoare degerată ; 7) Apă cu gheaţă
Jiului, care au activat în întreg a- se înscrie slaba activitate de pregă cerii asociaţiei şi secţiei de fotbal, © amestecată ! — Diminutiv masculin ;
1BIUE \ nul, deci şi în returul’campionatului in acest sens, imitarea n-o să su tire a noului sezon competiţional. dar şi Ia aceste niveluri s-au ma- e 8) Dă căldură... — ...şi nu trebuie
pere pe nimeni. Dimpotrivă, va
trecut. In plus, clasamentul a fost Pregătire ce a neglijat completarea nifestat unele lipsuri despre care să-ngheţe iarna ; 0) De inimă albas-
dimine- ^ alcătuit pe baza notelor acordate aduce numai satisfacţii. Iotului cu elementele valoroase ne- am vorbit la timpul potrivit — au ® tr â _ Pălămidă de baltă ; 10) Alu-
;ei ; 8,10 l de ziarul „Sportul", numai în turul dus la slabele rezultate actuale. © necă pe gheaţă — îngheţaţi pînă la
prefera- > campionatului şi, deci, apariţia pe Este promiţător însă că jucătorii © urmă !
scultăto- \ locul 1, de pildă, a lui Angelescu şi au manifestat o matură responsabi- _ Vertical : l) îngheţat ; 2) Mormane
; 11,00 nu a iul Mulţescu este explicabilă şi litate faţă de soarta echipei şi in de zăpadă — Iarnă... pe uliţă ! ; 3)
5 Ciute- I numai prin aceea că internaţionalul Intervenţiile lor — Balla, Cojocaru, ® înscriu pe gheaţă — Dezgheţat ; 4)
11,30 A- , din Valea Jiului a jucat în tur cu Grigore Petru, Stan, M. Marian, Văe- © Rolă (reg.) — Marcă de radio — Pe
; 12,00 ) două meciuri mai puţin decît An
întilnire i gelescu. Oricum, cu toate minusurile tuş, Moţ. Gherga, Enescu, Iancu — au « alunecuş ! ; 5) A îngheţa ; 6) In ca-
— Istria ! ;
7) încornoratul
subliniat părţile lor de vină, per- îf meră !
şi inter- ) sale, credem, acest clasament reu sonale, dar au fost de acord că fo- ® gheţurilor veşnice — Imperiul ghetii
Revista i neşte pe cei mai buni 10 fotbalişti losirea judicioasă a perioadei de o- @ (pi) ; 8) Ridicătură epidermică -
1 la 3 ; ) din cele două echipe, şi, dacă nu
8,00 Ka- I face altceva, vă dă, stimaţi cititori dihnă, recuperarea şi refacerea acei- ţa Luată pe frig şi ger ; 9) De gheaţă
onate e- 1 pasionaţi ai fotbalului, un prilej de dentaţilor, apoi angrenarea cu toate (fig.) — N-a stat degeaba ; 10) Ceată
letin de 1 discuţii şi controverse, binevenit a- forţele în etapa pregătitoare de iar- ® de la tară — Ţin de cald iarna.
patrie ; 1 cum. în lunga vacanţă de iarnă... nă, instaurarea în sinul echipei a © DICŢIONAR ? RIR, RCA.
Semna- 4 1. Angelescu (Corvinul) 124 p ; 2. unei atmosfere de lucru, de muncă © DANIL TOMOŞ
Muzică , Mulţescu (Jiul) 115 p ; 3. Ciupitu şi seriozitate, de armonie, urmarea _ Deva
roastră ; I (Jiul) 112 p ; 4. Stoica ; 5. Dumitra- cu stricteţe a programului întocmit ®
de antrenorul T. Pop, completarea ®
; 23,00 / che (Jiul) cu eîte 108 p ; 0. R. VJad ; REZOLVAREA CAREULUI
3,30—3,00 4 7. Dumitriu IV (Corvinul) cu cîte lotului cu cîteva elemente de va- © D!N NUMĂRUL TRECUT
loare şi angajament, reprezintă căi- „
106 p ; 8. Miculescu (Corvinul) 105 le prin care echipa Mureşul se '* i ' . ____________ ________
Patalamale. 2. Aselenizat. 3. Re-
p ; 9. Georgescu (Corvinul) 104 p ;
Ament — A — Gr. 5.
poate alinia la
1BRIE 10. D&eanu (Jiul) 100 p. noi pretenţii şi startul returului cu ® munerare. 4. — N. 6. Ini — Uriaşi,
posibilităţi certe
de @ Gara — Arc
Şi, acum o echipă selecţionată refacere a drumului pierdut. Să a- ^ 7. Nating — Mot. 8.. lta — Satana,
dimine- hunedoreană, tot pe baza însumării vem răbdare şi încredere în jucă- _ 9. Toţi — Tasat. 10. irealitate.
îi ; 8,10 notelor : I. GABRIEL (89) — NICU- lorii Mureşului, în antrenorul lor, că ©
preferă LESC.U (69), CIUPITU (112), R. VLAD MAT IN DOUĂ MUTĂRI
ri ; 9,05 •(106). MICULESCU (105) — ANGE examenul greu ce îl aşteaptă va ii 0
trecut cu bine !
i 10,00 LESCU (124), MULŢESCU (115), A.S. Explorări Deva. Echipa de fotbal, campioană de toamnă în &
5 Atlas STOICA (108) — BUCURESCU (92). campionatul judeţean. De la stingă la dreapta, sus : M. Ocoş, E. Furcă, % §§ <#
sonor ; DUMITRACHE (108), GEORGESCU Schmidt Gh., C. Taţi, F. Dubinciuc, V. Precup, L Popa ; jos : O. Radu, Rubrică realizată de
iio-TV ; (104). M. Vesa, A. Hărţăgan, C-ttn Asan. NICOLAE STANCIU
; 16,00 j
liru.nah > © © © © © © © © < ! © © © © © © ( | 0 © O 3 © © © © 1 0 © o (Ţ>( 3 m i
' O ® ® 0 S ® ® 9 ® 9 ® ® e 9 ® « 0 ® ® 0 0 S 9 ® 0 0 ® 0 O ® ? O ® ® 0 0
te pop 1 H
serii ;
20,40 S Corespondenţii noştri despre ®
umnea- n
jurnal ; m !
i ; 24,00 ^ ©
\ Căldura din apartamente Ia mijloc de decembrie? n | .ii
,05—6,00
IBRIE H it
La Haţeg, centrala termică nr. 2 ţumiri legate de încălzirea blocu- Furnizorul de căldură,
Avan- E.G.C.L., , trala termică nr. 10, n-au avut în © m 1
',50 Vă asigură căldură pentru 712 aparta rilor. dă vina pe furnizorul de agent anii trecuţi probleme cu’ căldura.
mente. Locatarii au o părere una
; 8,00 „Pentru iarna aceasta — ne in termic, uzina electrică Gurabarza. Acum, la etajele superioare căldu- ®
Controlul poziţiei : ALB : Re8, CaP,
'9 Ra- nimă : în case e mai cald ca în formează tovarăşul Gheorghe Faur, Ce aflăm însă aici? Că furnizo- ra se face puţin simţită. Hotelul ®^ uu iNoa af CbG. Nb5, p. a7.
10,00 alţi ani. în aceste condiţii s-au directorul E.G.C.L. Brad — am rul de agent termic ar putea livra ^Bulevard" îşi primeşte pasagerii ® negru’ • Rb7’
f
tidulud, găsit resurse pentru a se econo- luat cîteva_ măsuri substanţiale la la nivelul optim, dar că beneficia
îmisiu- misi 65 tone combustibil special; toate cele 7 puncte termice’ ale rul său, I.J.G.C.L., nu l-a asigu-
ostasi ; aceasta, datorită conştiinciozităţii, rasului. S-au reizolat şi s-a făcut toare^deşi h= I ^nSmăRuT'
DiNi
centrala proprie.
NUMĂRUL iRECUT
Radio- cu care _şi-au făcut şi-şi fac dato rat cu repartiţie. Asta în decem &
,30 tn- decrustarea ţevilor la aparatele de brie, cînd am intrat în plină iar La centrala termică nr. 4 din din a 1- d4 - d5 Nh8 - g7
,,
lară şi ria fochiştii Ioan Orăşanu, Eugen contracurent şi astfel schimbul de nă. Nu se cunoştea la încheierea cartierul Gojdu s-a schimbat fo-_ , ° 2. Dd7 — e6 + mat
c
66
i,00 De Vinţan şi Mircea Udroni. Singurul căldură s-a îmbunătăţit cu circa contractului între cei doi că în a- chistul. S-a schimbat şi calitatea ® !/ SŢ, ă5 . , i?.
+
a
Unda bloc unde există necazuri este blo- 10 grade Celsius, conducta magis- nul 1976 vor intra în funcţiune noi prestaţiei la încălzire. Dimineaţa, ® f d4 - d5 rm ■- e5
+
r-_! Cit,,-*:- 1„« - ----------------- *•= trală de transport al agentului terv
ti sat ; cui C-l. Situaţia lui e cunoscută ...... _ apartamente ? Iată unde a dus 1a ora 6, caloriferele sînt numai © 2! Dd7 — e7 + mat
0 Mu- la asociaţia de locatari. Pentru că mic de la Gurafoarza a fost revi- acea lipsă de prevedere. Cel puţin
nialuri nu i _se furnizează căldură cum zuită, izolaţia refăcfttă, dar pe por călduţe. Practic, între orele 24 şi @
ebutujj. pentru anul 1977 sperăm să se 6 nu se prea simte căldura, deşi ® POLUARE
cînte- trehuie, s-a luat măsura ca aceas ţiunea din oraşul vechi, unde era facă un calcul al gigacaloriilor ne afară temperatura coboară între @
: 20,15 ta să nu fie plătită de către loca îngropată în canal, a fost insta cesare mai aproape de realitate. aceste ore mult. „
00 Ra- tarii în cauză, cei de la aparta lată aerian, astfel elrminîndu-se u- PETRE FĂRCASIU, Acestea sînt cîteva constatări ®
o.ram5c mentele 3, 4, 5, 7, 8, 13, 18, 23, 28 nele pierderi mari de agent ter globale. Ce denotă ele ? Ca şi în ®
luzical si 58. Cu încălzirea la blocul aces mic". ALEXANDRU JURCA localităţile din care ne-au reia- ®
ta, „povestea" durează de trei ani, Cu aceste măsuri situaţia încăl corespondenţi tat cei doi corespondenţi ai noştri, &
adică chiar de la darea lui .în ex zirii blocurilor ar fi trebuit să se denotă că astă vară s-a trecut cu ©
UE ^ ploatare. Centrala termică numă îmbunătăţească simţitor. însoţiţi de NOTA REDACŢIEI uşurinţă peste unele aspecte acute ©
rul 2, la care este racordat, a fost un reprezentant al asociaţiei de ... Cu cele constatate de corespon- __ ale problemei, care acum îşi arată©
____ ... _______
_____
limine- i x
, .
_______
; 8,io, 1 nominalizată între obiectivele care, locatari, joi dimineaţa am măsurat denţii noştri din Haţeg şi Brad, adevăratele dimensiuni. în anche-
refera- 1 conform Deciziei 31/1976 a Corni- temperatura în cîteva apartamen- problema încălzirii centrale a tele realizate de noi la începutul
O
nvrt/infifr
ffbfulni
T — 4- “ 11 .. i. -1 - T _ 1.
ultăto- 1 tetului executiv al r, i Consiliului ţe._ Iată rezultatele. La apartamen- blocurilor, nu e epuizată. Muni verii, ca şi la începutul toamnei, ®
; 15,00 i popular judeţean, trebuiau puse la tul 16, din blocul D 1, erau 15 cipiul Deva, care în general în am atras atenţia asupra multora ®
16,00 1 punct pînă la ' 31 octombrie, cu grade, în apartamentul 2 din blo- anii trecuţi nu a ridicat probleme
donate l toate defecţiunile care împiedi dintre ele. Ni s-a răspuns că ne- ©
_
_____ .. _______realizarea integrală sau Ia para- @
_
.
e, efi- 1 cui A 3 — 17 grade, în apartamen- prea mari de încălzire, se anunţă
i, ţară l cau o bună funcţionalitate. Reme tul 9 din blocul B 2 — 20 de gra- cu ele. Adevăratul examen al mă- metrii proiectaţi a unor instalaţii ©
x
J
de, în apartamentul 4 din blocul
--------------------------- ~ de
empo- } dierile cădeau în sarcina T.C.H. Ro —-„i-™—+„i a j.-_ ui-----------, surilor luate astă vară acum se de centrale termice, remedierea
ştiri ; I Cum s-au făcut ? Sîntem informaţi B 10 — 17 grade, in apartamentul dă. Şi se „trece" greoi. Locatarii mîntuială a unor defecţiuni de con- If
; 18,00 ) de conducerea I.J.G.C.L. că acum 5 din blocul B 7 — 17 grade în din blocurile de pe strada Lenin, strucţie sau de exploatare acum se ®
n ra- \ se încearcă unele soluţii mai efi sufragerie şi 19 grade în dormi- racordaţi la o centrală termică la văd. Dacă la aceasta se mai adau- ®
onăxi ; ! ciente pentru a asigura căldura şi tor. Apartamentele din blocurile care se lucrează cu intermitenţe gă şi anumite acte de indisciplină ©
dum- \
Intr-o i în respectivele apartamente. Nu B12 şi C 9, capete de coloană, de doi ani de zile, sînt nemultil ale personalului de exploatare de ©
ucale ; \ se putea face aceasta o dată cu stau şi mai rău. La nivelele 3—4 miţi de căldura din apartamente ia centralele termice atunci avem ţ
24,00 I remedierile de la centrala termi din blocurile CX 29, 30, 32 şl 37 ca şi de apa caldă menajeră care explicaţia fenomenelor negative,
Radio- ) că ? temperatura în interior nu urcă li se furnizează, în totală necon- privind încălzirea apartamentelor,
După cum este cunoscut din alte mai mult de 16 grade. cordanţă cu costurile percepute. Dar nu de explicaţii au nevoie lo- ®
anchete ale ziarului, In anii tre Situaţia deci nu e dintre cele Locatarii din blocurile O 3—0 4 din catarii ci de căldură suficientă în ®
cuţi la Brad au fost unele nemul- mai bune, cu toate măsurile luate. cartierul Gojdu, racordaţi la cen- case.. © Desen de ŞTEFAN BALAZS